Trei consortii chineze au trecut de etapa de precalificare pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti si vor fi invitate sa participe la rundele de negocieri preliminare si neangajante, informeaza Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri.

Intr-un comunicat difuzat marti, Ministerul Energiei anunta ca "astazi, 11 august 2015, s-a incheiat etapa de precalificare a investitorilor interesati in participarea la dezvoltarea proiectului 'Centrala hidroelectrica cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnita-Lapustesti'" si ca, "dupa analiza actelor depuse de potentialii investitori, s-a constatat ca au indeplinit conditiile solicitate in Documentatia de precalificare, trei consortii chineze formate din firmele:

  • CHINA GEZHOUBA GROUP COMPANY LIMITED si WU LINGPOWER CORPORATION LIMITED;
  • CHINA HUADIAN ENGINEERING CO. LTD. si GUIZHOU WUJIANG HYDROPOWER DEVELOPMENT CO. LTD.;
  • HUANENG LANCANG RIVER HYDROPOWER INC.  si HYDROLANCANG INTERNATIONAL ENERGY CO., LTD."

Astfel, conform procedurii de selectie a investitorilor, pe baza ofertelor depuse, cele trei consortii vor fi invitate sa participe la rundele de negocieri preliminare si neangajante, iar in functie de rezultatele obtinute, societatea Hidro Tarnita S.A., sub coordonarea Comisiei de Negociere si Implementare, va elabora Caietul de Sarcini final, document care va contine toate elementele si conditiile ofertei finale si angajante, oferta pe care consortiile chineze vor fi invitate sa o depuna.

Dupa finalizarea ultimei etape - cea de derulare a licitatiei cu oferta inchisa in plic sigilat - se va desemna un investitor castigator, care va semna toate documentele necesare participarii la actionariatul Hidro Tarnita S.A., in vederea realizarii, implementarii si operarii proiectului CHEAP Tarnita - Lapustesti, precizeaza ministerul.

"Astazi marcam parcurgerea unei noi etape in realizarea unui obiectiv cu valoare strategica pentru securitatea energetica Romaniei. Este mare nevoie de realizarea unor proiecte in energie care sa asigure echilibrarea sistemului national. In conditiile in care Uniunea Europeana incurajeaza si stimuleaza utilizarea energiei verzi, centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnita devine foarte importanta in economia SEN pentru ca are rolul de a compensa intrarile in sistem - mai putin predictibile, ale surselor eoliene, solare sau hidro", a declarat Bogdan Badea, secretar de stat in Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri, citat in comunicat.

CHEAP Tarnita-Lapustesti va fi localizata in nord-vestul Romaniei, la aproximativ 30 km de orasul Cluj Napoca, pe valea raului Somesul Cald.

"Principalele obiective ale CHEAP Tarnita-Lapustesti sunt legate de functia de stocator de energie electrica- echilibrarea Sistemului Electroenergetic National (SEN) si asigurarea rezervei de capacitate necesara SEN. In ultimii doi ani, s-au parcurs etape importante pentru implementarea cu succes a acestui proiect. Ma refer la crearea companiei de proiect si discutiile cu potentialii investitori. Am incredere ca vom demara aceasta investitie, de aproximativ un miliard de euro, cu beneficii multiple pentru Romania -echilibrarea SEN, crearea a peste 4.000 de locuri de munca si revitalizarea industriei locale, respectiv valorificarea importantei resurse umane de care dispune Romania in domeniul hidroenergetic. In acelasi timp, trebuie mentionat faptul ca CHEAP Tarnita-Lapustesti este proiectata pentru a oferi servicii de sistem la nivel regional, un element extrem de important daca tinem cont de cresterea ponderii energiei din surse regenerabile, in contextul tintelor Uniunii Europene pentru 2020", declara Ovidiu Demetrescu, directorul general al companiei de proiect Hidro Tarnita, in luna ianuarie.

Proiectul CHEAP Tarnita-Lapustesti este gestionat de compania de proiect Hidro Tarnita (www.hidrotarnita.ro). CHEAP Tarnita-Lapustesti este un obiectiv strategic de interes national, avand in vedere rolul esential pentru echilibrarea SEN si asigurarea rezervei de capacitate, necesara SEN, cu potentiale implicatii la nivel regional.

Constructia centralei de la Tarnita-Lapustesti presupune o investitie green-field estimata la aproximativ un miliard de euro. Durata estimata a constructiei este intre cinci si sapte ani.

Reamintim ca in urma deciziei Guvernului a fost infiintata in noiembrie 2013 compania de proiect Hidro Tarnita cu un capital social de 115.000 lei si doi actionari, Complexul Energetic Hunedoara si SAPE Electrica. Compania ar trebui sa se ocupe de proiectul de peste 1 miliard de euro privind construirea hidrocentralei Tarnita-Lapustesti. La inceputul lui 2014, fostul ministru delegat pentru energie Constantin Nita a solicitat conducerii a sase companii de stat sa participe cu cate doua milioane de euro la majorarea capitalui social al Hidro Tarnita: CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia. Dintre cele sase doar doua s-au conformat, Complexul Energetic Hunedoara, o companie falimentara, si SAPE, societate desprinsa din Electrica SA si care se ocupa de participatiile minoritare detinute de stat la distributiile de energie. Initial, Constantin Nita a cerut companiilor private sa contribuie, insa acestea au refuzat. In ianuarie 2015, reprezentantii Hidro Tarnita sustineau ca cinci companii chineze au depus oferte preliminare si neangajante in cadrul acestei etape de precalificare pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti. Compania de proiect are circa 20 de angajati, castigul mediu lunar fiind de aproximativ 8.000 lei.

Toate guvernele, de la Tariceanu pana in prezent, au introdus hidrocentrala de acumulare si pompaj Tarnita-Lapustesti pe lista proiectelor prioritare pentru Romania. Motiv pentru care s-au cheltuit pe putin cinci milioane de euro, din 2008 pana in prezent, pe studii de fezabilitate. In ciuda faptului ca aceste studii nu au dovedit viabilitatea proiectului, Guvernul doreste in continuare sa-l mentina pe lista de prioritati si, eventual, sa fie cheltuiti alti bani pe alte studii de fezabilitate.