Trei firme, una din Bulgaria si doua din Romania, au castigat licitatiile organizate pe 5 septembrie de catre Transgaz pentru alocarea de capacitati la punctul de interconexiune Negru Voda 1- Bulgaria si in punctele de alimentare cu gaze a unor localitati, Mangalia si Negru Voda, potrivit unei informari transmise de Transgaz la solicitarea HotNews.ro. Cele trei firme sunt Bulgargaz EAD, Transenergo SA si WIIE Romania SRL. Vor urma si alte licitatii. Reamintim ca Romania este obligata de legislatia europeana sa permita accesul unor firme terte la conducta de tranzit Isaccea-Negru Voda, care pana in prezent a fost rezervata exclusiv de catre Gazprom.
Bulgargaz este o companie de stat bulgareasca, Transenergo este trader de energie si gaze, controlat de sotii Rada si Nelu Coman, iar WIIE Romania este o firma controlata de rusii de la Gazprom.
Potrivit Transgaz, capacitatile alocate pentru anul gazier 2016/2017 sunt:
- Negru Voda 1 RO>BG - 79.824.000 kwh/zi
- Mangalia RO> - 165.652 kwh/zi
- Negru Voda RO> - 17.000 kwh/zi
Licitatiile s-au desfasurat pe platforma RBP din Ungaria. Transgaz nu a dezvoltat o platforma potrivita pentru astfel de licitatii.
Alte licitatii vor avea loc pe 12 septembrie, potrivit unui anunt al Transgaz publicat pe site-ul companiei, tot pentru Negru Voda1- Bulgaria (capacitate trimestriala negrupata ferma) si in punctele de alimentare Mangalia si Negru Voda (capacitatea trimestriala negrupata ferm pentru anul gazier 2016/2017). De asemenea, pe 8 septembrie o alta licitatie pentru punctul de interconectare Negru Voda-Bulgaria (capacitatea anuala negrupata intreruptibila, pentru anul gazier 2016
/2017).
Romania ar fi trebuit sa permita accesul altor companii la conducta de tranzit Isaccea-Negru Voda, incepand chiar cu 1 ianuarie 2016, in urma unor licitatii, insa Transgaz a prelungit acordul cu Gazprom cu inca noua luni, pana in septembrie 2016. In loc sa faca acele licitatii, Transgaz a prelungit acordul. Un alt acord, pentru conducta Tranzit 2 Isaccea- Negru Voda, expira la sfarsitul lui 2016, fiind necesar ca si utilizarea acesteia sa fie scoasa la licitatie.
Romania a fost obligata de legislatia europeana sa permita si altor companii sa aiba acces la conductele de tranzit al gazelor pe teritorul Romaniei, in conditiile in care o conventie semnata in 1996 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse privind tranzitul si livrarile de gaze rusesti pe teritoriul Romaniei a expirat 31 decembrie 2015. Pe langa conventia din 1996 mai este una semnata cu Rusia (pe atunci URSS), in 1986. Potrivit ordinului Ministerului Afacerilor Externe, si aceasta va expira pe 31 decembrie 2016. Cea din 1986 se refera tot la tranzitul gazelor pe teritoriul Romaniei insa a fost incheiata cu URSS, atat de Romania, cat si de Turcia, Grecia si alte tari. Astfel, prin expirarea acestor conventii ar trebui sa se ajunga la eliminarea monopolului rusesc asupra utilizarii conductelor de tranzit.
Aceste conventii au ridicat multe probleme Romaniei din cauza ca au prevederi care contravin legislatiei comunitare, ajungand in 2012 sa fie chemata in judecata la Curtea Europene de Justitie de catre Comisia Europeana.
Ulterior, in urma unor discutii cu reprezentantii Guvernului Romaniei, Comisia Europeana a decis sa amane procesul de la Curtea Europeana de Justitie.
Mai precis, Romania a ajuns sa incalce prevederile comunitare pentru ca aceste doua conventii semnate cu multi ani in urma cu Rusia blocheaza accesul tertilor la conductele de gaze care tranziteaza teritoriul romanesc. Pe partea romaneasca, conductele apartin Transgaz, insa erau folosite doar de Gazprom. Romania nu s-a putut alinia normelor UE fiind constransa de doua Conventii semnate in 1986 si 1996 cu Federatia Rusa. Cele doua conventii incalca legislatia comunitara, respectiv Regulamentul nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale (inlocuit in anul 2009 prin Regulamentul nr. 715/2009) care se aplica tuturor conductelor de transport de pe teritoriul Uniunii Europene, indiferent daca astfel de conducte furnizeaza efectiv gaze naturale intr-un anumit stat membru sau daca transporta gaze mai departe in aval.
Practic, nimeni in afara de Gazprom nu a putut rezerva accesul la conductele de tranzit Isaccea (la granita cu Ucraina) - Negru Voda (la granita cu Bulgaria), chiar daca nu sunt folosite nici jumatate din capacitate. Aceasta in conditiile in care pe teritoriul Romaniei, conductele apartin transportatorului roman Transgaz. Conductele sunt rezervate de Gazprom si nimeni nu se poate "intepa" la ele ca sa realizeze exporturi. Tranzitul este asigurat din Isaccea pana in Negru Voda prin trei conducte: una cu o capacitate de 8 miliarde de metri cubi pe an, iar celelalte doua cu capacitati de 10 miliarde metri cubi pe an. Desi ajunge la 28 de miliarde de metri cubi pe an de gaze, capacitatea de tranzit este folosita la jumatate doar de Gazprom. Gazele ajung in Bulgaria, Macedonia, Turcia si Grecia. Prin interconexiunea Isaccea (Romania)-Orlovka (Ucraina) sunt realizate si importuri destinate exclusiv Romaniei. Conventiile ar viza doar doua dintre conducte, una dintre ele fiind pentru Bulgaria (Tranzit I), iar celalata pentru Romania (Tranzit II). Pentru a treia (Tranzit III), contractul de tranzit este incheiat pana in 2023.
Importuri cu gaze rusesti sunt realizate si prin interconectorul din nordul tarii Tekovo (Ucraina)-Mediesu Aurit (Romania). Importurile se ridica la vreo 2 miliarde de metri cubi pe an.
Sub amenintarea procesului de la Curtea Europeana de Justitie, Romania a reusit sa denunte la sfarsitul lui 2011, alaturi de Bulgaria care e si ea parte implicata, cele doua conventii.
In luna iulie 2016, Transgaz a incheiat acordul de interconectare aferent punctului Negru Voda 1 cu operatorul sistemului bulgar (Bulgartransgaz) cat si acordul de interconectare aferent punctului Isaccea 1 cu operatorul sistemului ucrainean (Ukrtransgaz). Ambele reprezinta puncte de interconectare transfrontaliera aferente conductei Tranzit 1 (Isaccea- Negru Voda).
