De la inceputul anului, in Romania este intretinuta o falsa criza energetica, ba prin declaratii inadecvate ale unor ministri, ba prin tot felul de interpretari alarmiste de catre presa ale datelor oficiale. In realitate, nimic nu indica o criza energetica. Dimpotriva, capacitatile de productie ale Romaniei au facut fata cu succes unei ierni ceva mai dificile, existand chiar si surplus semnificativ, care s-a dus la export. Nu este clar cum s-a ajuns la propagarea unor informatii care pot starni panica pe piata si chiar influenta pretul energiei, asa cum s-a si intamplat in luna ianuarie.
Luna trecuta, dupa declaratiile nefericite ale ministrului energiei Toma Petcu, intarite apoi de cele ale ministrului economiei Alexandru Petrescu, preturile la energia electrica vanduta pe Piata Zilei Urmatoare (PZU), de pe bursa OPCOM, au explodat, ajungand la 650 lei/MWh, dublu fata de prima saptamana a anului. Aceasta in conditiile in care piata functiona absolut normal, existand chiar excedent de productie, in ciuda unui consum record de aproape 10.000 MW in zilele cele mai geroase. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) si Transelectrica analizeaza acum modul in care s-a ajuns in aceasta situatie.
Efectele au fost dezastruoase pentru unii jucatori de pe piata. Potrivit unui raport preliminar al ANRE, dupa data de 23 ianuarie, s-a inregistrat cea mai mare crestere a ofertelor de cumparare pe PZU. Aceasta dupa ce pe 20 ianuarie, un furnizor a notificat partenerii de tranzactii ca isi reziliaza contractele incepand cu data de 24 ianuarie 2017. Furnizorul avea contracte cu doi mari consumatori si relatii cu multi traderi. Mai departe, s-au produs efecte in lant, deoarece si alti furnizori au denuntat contracte bilaterale. Totul s-a petrecut pe un fond de panica generala.
Pentru a-si motiva actiunile, primul furnizor a facut referiri la criza energetica cauzata de temperaturi foarte scazute si prelungirea perioadei indisponibilitatii principalilor producatori. In realitate, a fost produsa suficienta energie, iar marii producatori au inregistrat castiguri foarte mari dupa majorarile fortate ale preturilor de pe bursa. Cum? Acesti producatori au mers si pe Piata de Echilibrare, gestionata de Transelectrica, unde castigurile pot fi uriase. Pretul de oferta pe Piata de echilibrare pentru cresterea de putere este corelat cu pretul de inchidere pe PZU plus maxim 450 lei/MWh. Potrivit informatiilor HotNews.ro, au avut mult de castigat Complexul Energetic Oltenia (cel mai mult), Hidroelectrica si chiar Complexul Energetic Hunedoara, care produce cea mai scumpa energie. In acea perioada, pe PZU, ar fi fost producatori care au avut un comportament neobisnuit. De exemplu, anuntau oferte de vanzare in jur de 450 lei/MWh si in acelasi timp de cumparare de 650 lei/MWh. Potrivit informatiilor HotNews.ro, unii furnizori au intrat in panica si de aici ar fi pornit tavalugul preturilor. HotNews.ro a solicitat explicatii oficiale companiilor CE Oltenia si Hidroelectrica, insa acestea nu au fost furnizate pana in acest moment.
Ministerul Energiei a invocat o iminenta criza energetica, sustinand ca nu sunt suficiente stocuri de carbune, chiar daca erau, si ca debitul Dunarii era scazut, ceea ce ar fi pus in pericol productia hidro. Energie era, insa, peste necesarul de consum, mai ales ca in conditii de vant puternic, au fuctionat la capacitati mari eolienele. In acest context, din cresterea pretului energiei ar fi avut de profitat foarte mult producatorii pe carbune si hidro. Mai ales pe carbune. Pe 26 ianuarie 2017, desi consumul era in scadere, Alexandru Petrescu, Ministrul Economiei, a declarat ca perioada de risc din sectorul energetic nu s-a terminat, intrucat se asteapta noi episoade de ger, iar pretul mare de pe bursa din aceasta perioada se va reflecta in factura consumatorilor. Vezideclaratiile alarmiste ale ministrului Energiei, Toma Petcu, ministrului Economiei, Alexandru Petrescu, reprezentantilor Transelectrica, si sefului Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu.
- Rolul presei
Lucrurile nu s-au oprit aici. La inceputul acestei saptamani, presa a inceput sa speculeze o presupusa incapacitate a producatorilor de a asigura necesarul de consum, motiv pentru care s-ar fi ajuns la importuri. In realitate, au fost cateva ore in data de 13 februarie, in care Romania a importat energie mai mult decat a exportat, motivul fiind pretul mai scazut. De data aceasta, pentru a elimina speculatiile, Ministerul Energiei a reactionat destul de rapid, spunand caRomania nu inregistreaza probleme in asigurarea necesarului de energie din productia interna.
Romania este cuplata cu tarile din jur pentru schimburi de energie, atat pe sensul de export, cat si pe cel de import, iar fiind o piata libera, pretul dicteaza. Dar chiar si asa, in acest an au fost doar trei zile in care Romania a importat mai mult decat a exportat. Nimic neobisnuit aici. De altfel, a doua zi, pe 14 februarie, Romania a revenit la exporturi semnificative. In unele intervale orare, exporturile au fost cu 800 MW mai mari decat importurile, in conditiile in care productia interna era de peste 9.000 MW.
Romania este exportator net de energie in regiune. In 2015, potrivit datelor ANRE, s-au exportat 10,5 TWh (terawatti), in timp ce importul a fost de doar 3,8 TWh. Aceasta in conditiile in care Romania a produs 62,6 TWh, consumul intern fiind de 51,8 TWh.
Nici inchiderea planificata sau nu, pentru diverse lucrari, pe anumite perioade, a unor grupuri energetice, nu reprezinta motive de ingrijorare, in conditiile in care Romania are un mix energetic diversificat. In 2015, structura productiei de energie electrica este de 28% carbune, 27% hidro, 18% nuclear, 13% gaz natural, 11% eolian, 2 % fotovoltaic si 1% biomasa, potrivit datelor Ministerului Energiei. Astfel, inchiderea unui grup energetic bazat pe o anumita sursa energetica este compensata cu alta sursa energetica.
Existand acest mix energetic, Transelectrica coordoneaza fluxurile de putere din Sistemul Energetic National prin controlul unitatilor de productie dispecerizabile. Unitatile dispecerizabile sunt cele care, la dispozitia Dispeceratului Energetic National, pot fi pornite, oprite sau ajustate din punct de vedere al puterii. Astfel, este posibila echilibrarea Sistemului Energetic National in situatii extreme. Potrivit datelor Ministerului Energiei, din puterea totala disponibila de aproape 20.000 MW, doar 3.000 MW nu sunt dispecerizabili. Altfel spus, nimic nu justifica panica produsa in ultimele saptamani pe piata energetica.
7
1
