Ministerul Energiei a deblocat a doua transa din ajutorul de salvare pentru Compania Nationala a Uraniului (CNU), virand, la data de 30 martie, in conturile companiei, 13,1 milioane de lei, se arata intr-un comunicat de presa al institutiei. Fondurile sunt destinate platii salariilor angajatilor CNU, dar si sustinerii cheltuielilor activitatii curente a companiei.

Deblocarea celei de a doua transe din ajutorul de salvare a fost aprobata inclusiv de Comisia Europeana si Consiliul Concurentei.

"La preluarea mandatului am gasit CNU aproape de colaps. Ministerul Energiei se gasea in imposibilitatea eliberarii celei de a doua transe din ajutorul de salvare in lipsa unei garantii a companiei, asa cum prevedea legea. Pe de alta parte, comisia de la nivelul ministerului, special constituita in 2016 sa gestioneze aceasta situatie, era extrem de intarziata in elaborarea documentatiilor care sa fundamenteze accesarea transei secunde din ajutorul de salvare. Am urgentat, alaturi de specialistii nostri, intregul proces pe toate palierele: in primul rand, am venit cu solutia reevaluarii stocurilor de octoxid de uraniu, pe care am parcurs-o intr-un timp foarte scurt si care s-a constituit drept garantie pentru cele 13,1 milioane de lei virate in conturile CNU. In paralel, comisia de la nivelul ministerului a analizat si modul in care au fost cheltuite fondurile aferente primei transe, de 47,2 milioane de lei. In mod normal, aceasta activitate ar fi trebuit realizata de comisie la finalul fiecarei luni din momentul in care prima transa a ajuns in conturile CNU", a declarat ministrul energiei Toma Petcu.

Guvernul a aprobat acordarea unui ajutor de salvare catre CNU, in doua transe si pentru o perioada de sase luni. Prima transa, de 47,2 milioane de lei, a fost acordata in 2016.

"Suntem constienti ca eliberarea celei de a doua transe nu va putea sutine revitalizarea totala a CNU. Vrem sa vedem care sunt cauzele reale ale situatiei companiei pentru a putea promova un plan de dezvoltare pe termen lung a CNU. De aceea, Corpul de Control al prim-ministului va analiza evenimentele care au dus la situatia dificila de astazi a companiei', a mai aratat ministrul.

Compania Nationala a Uraniului ar trebui sa prezinte planul de restructurare in termen de sase luni de la autorizarea ajutorului de salvare, data scadenta a imprumutului. Acest termen expira in aprilie 2017. Potrivit OUG 65/2016 privind acordarea ajutorului de stat, CNU este obligata sa ramburseze imprumutul si dobanzile aferente in termen de sase luni. Daca nu reuseste sa returneze banii, compania va fi obligata sa prezinte Ministerului Energiei un plan de restructurare, care va prelungi perioada de acordare a imprumutului. Daca nu sunt indeplinite conditiile privind planul de restructurare, statul roman va prezenta Comisiei Europene un plan de lichidare. Mai exact, compania are obligatia sa transmita Ministerului Energiei un plan de restructurare care sa demonstreze restabilirea viabilitatii companiei pe termen lung si sa faca dovada asigurarii de lichiditati prin incheierea de contracte de vanzare-cumparare la pretul pietei care sa asigure desfacerea produselor sale. Planul de restructurare trebuie prezentat Comisiei Europene, la finalul celor sase luni, iar ajutorul de stat individual pentru salvare se transforma in ajutor de stat de restructurare.

In acelasi timp, Ministerul Energiei trebuie sa verifice si modul de utilizare a sumelor acordate pana acum, adica a primei transe de 47,2 milioane de lei.

HotNews.ro a aratat inca de anul trecut ca este putin probabil ca CNU sa poata returna imprumutul in conditiile in care nu mai are contract cu Nuclearelectrica, unicul sau client, pentru furnizarea de pulbere de dioxid de uraniu. Nuclearelectrica a reziliat inca din decembrie 2015 contractul cu CNU, preferand sa importe pulbere de dioxid de uraniu de la Cameco, o companie din Canada. Din acel moment, CNU a inceput sa aiba probleme cu lichiditatile.

OUG 65/2016 privind ajutorul de stat a fost aprobata saptamana trecuta in Parlament, cu o modificare majora: a fost elimina obligatia constituirii unor garantii care sa acopere cel putin 120% din valoarea imprumutului acordat, precum si dobanzile aferente. Comisia pentru Industrii din Camera Deputatilor, cea care a introdus amendamentul, sustine ca instuirea garantiei nu este necesara avand in vedere caracterul ajutorului acordat, respectiv ajutor de stat. "Chiar ajutorul de salvare trebuie sa reprezinte o garantie pentru creditul reversibil aprobat companiei, cu o rata a dobanzii cel putin comparabila cu cele acordate pentru creditele catre societati sanatoase. Impunerea unor garantii la garantie indisponibilizeaza active ale societatii si anuleaza tocmai procesul de salvare pentru care compania a solicitat ajutor de la stat", este motivatia Comisiei pentru Industrii. Vezi aici raportul Comisiei pentru Industrii.

Un ajutor de stat de 167 milioane de lei a fost acordat in 2015, in aceleasi conditii, si Complexului Energetic Hunedoara. In acest moment CE Hunedoara se afla in insolventa, cu risc mare de intrare in faliment.