Prima faza a proiectului BRUA, cea pentru care Uniunea Europeana acordat o finantare de 180 de milioane de euro, nu este afectata de decizia Ungariei privind renuntarea la interconectarea cu Austria, sustine directorul general al Transgaz, Ion Sterian, contactat de HotNews.ro. Acesta mai spune ca a aflat de decizia Ungariei pe 18 iulie, cand a fost semnat memorandumul privind coridorul vertical de transport al gazelor din Grecia spre Ungaria. Reamintim ca proiectul BRUA este esential pentru valorificarea gazelor din Marea Neagra. Ungaria doreste in acest moment sa transmita gazele care vor fi transportate pe conducta BRUA catre Austrica, ci catre alte tari cu care este interconectata: Slovacia, Ucraina, Serbia si Croatia.

TransgazFoto: Transgaz

In ceea ce priveste faza a doua a proiectului, Ion Sterian sustine ca Ungaria a dat asigurari ca vor confirma o capacitate ferma de 4,4 miliarde metri cubi/an, pe interconectarea Horia (Ro)- Csanapalota (Hu). Ion Sterian a mai afirmat ca in cursul zilei de luni vor fi purtate discutii cu Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) si Ministerul Energiei pentru a stabili o pozitie comuna fata de decizia Ungariei.

  • UPDATE "In contextul situatiei descrise si analizand aceasta propunere, Transgaz informeaza actionarii si potentialii investitori regionali ca, din perspectiva companiei, obiectivele si prooiectele asumate privnd dezvoltarea pe teritoriul Romaniei a infrastructurii BRUA raman neafectate", se arata si intr-un comunicat oficial al Transgaz. Potrivit acestuia, pe data de 18 iulie 2017, Transgaz a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului national de transport gaze naturale al Ungariei - compania FGSZ - referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat sa se desfasoare pentru alocarea capacitatilor aferente coridorului de transport gaze naturale Romania- Ungaria- Austria.
  • "Prin aceasta scrisoare am fost informati asupra faptului ca FGSZ nu poate derula procedura planificata din cauza lipsei aprobarii necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivata de probleme de eficienta economica. Partea ungara a propus in schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmand ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre Romania sa fie distribuit din Ungaria inspre Slovacia, Ucraina, Croatia sau Serbia. In paralel, FGSZ ar urma sa continue discutiiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica in continuare posibilitati de transport fizic dinspre Ungaria inspre Austria", mai arata Transgaz.
  • Transgaz sustine ca va avea in vedere ca planificarea si desfasurarea procesului de sezon deschis sa tina seama de toate obiectivele pe care coridorul BRUA si le-a propus, inclusiv pentru asigurarea alimentarii sale cu gazele prezumat a fi produse in Marea Neagra. Avand in vedere importanta proiectului BRUA la nivel national, regional si european,Transgaz spune va actiona astfel incat sa nu fie afectat in niciun fel termenul de incepere a operarii comerciale a acestei surse de gaze.

FGSZ, operatorul ungar, le-a transmis partenerilor implicati in BRUA ca are deja construita retea de transport al gazelor pe teritoriul sau, existand deja interconectari cu Slovacia, Ucraina, Serbia si Croatia, motiv pentru care doreste sa utilizeze capacitatile de export catre aceste tari. Asa ar fi motivat partea ungara decizia de a renunta la interconectarea cu Austria. Potrivit unei informari transmisa partenerilor pe 21 iulie, FGSZ sustine ca decizia a fost luata dupa ce a fost analizata viabiliatea economica. Mai departe, FGSZ va initia discutii cu partea austrica, Gas Connect Austria si E-Control, pentru a gasi o solutie viabila din punct de vedere economic in cadrul unui nou proiect, se mai arata in informarea transmisa de FGSZ.

Prima faza a proiectului presupune realizarea coridorului bidirectional BRUA pe traseul de conducte Podisor- Horia, cu o capacitate de 1,75 miliarde metri cubi/an si constructia a trei noi statii de comprimare. Proiectul este estimat la 550 milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezinta finantare europeana, urmand sa fie finalizat in 2020. A doua faza a proiectului este cresterea capacitatii la 4,4 mld.mc/an, pana in 2022.

Reamintim ca la sfarsitul saptamanii trecute, Ungaria a surprins Comisia Europeana si piata europeana a energiei printr-un anunt al operatorului national de transport de gaze, conforma caruia conducta BRUA, sustinut si finantat de Bruxelles, nu va mai ajunge pana in Austria ci se va opri in Ungaria, potrivit icis.com.

Proiectul BRUA este dezvoltat in contextul diversificarii surselor de alimentare cu gaze naturale a tarilor europene, cresterii securitatii alimentarii cu gaze naturale a Romaniei prin acces la noi surse, facilitarii accesului pietei din Centrul si Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspica. Proiectul va asigura: pe directia Bulgaria - o capacitate de transport in ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an si, pe directia Ungaria - o capacitate de transport de 1,75 mld.mc/an in faza I si 4,4 mld.mc/an in faza II. In prezent Transgaz se afla in plin proces de implementare a fazei I a proiectului, beneficiind si de suportul financiar din partea Uniunii Europene.