Hidroelectrica incearca sa gaseasca urgent solutii pentru punerea in siguranta a lucrarilor la amenajarea hidroenergetica a raului Jiu, dupa ce proiectul AHE Bumbesti-Livezeni a fost blocat in instanta

de CP     HotNews.ro
Vineri, 12 ianuarie 2018, 16:52 Economie | Energie

Hidroelectrica incearca sa gaseasca urgent solutii concrete pentru punerea in siguranta a lucrarilor la amenajarea hidroenergetica a raului Jiu, pe sectorul Bumbesti-Livezeni. "Urgenta discutiilor vine pe fondul ingrijorarii autoritatilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, urmare a deciziei Curtii de Apel pronuntate in data de 14 decembrie 2017, prin care au fost anulate autorizatiile de constructie", se arata intr-un comunicat al companiei. Decizia instantei este definitiva si opreste un proiect demarat in anul 2004 pentru realizarea caruia compania Hidroelectrica a alocat 1,017 miliarde lei si pentru care a cheltuit pana acum 715,2 milioane lei (155,5 milioane euro). Procesul a fost declansat la solicitarea asociatiilor non-guvernamentale Bankwatch si Neuer Weg.

Identificarea si efectuarea rapida a lucrarilor de punere in siguranta, in conditiile respectarii legii si obtinerii autorizatiilor necesare, sunt prioritate zero pentru Hidroelectrica, aceasta fiind singura solutie pana la comunicarea motivarii instantei, act ce ar permite societatii stabilirea urmatorilor pasi pentru deblocarea proiectului AHE Bumbesti-Livezeni, se arata in comunicat.

Pentru gasirea solutiilor a fost organizata o dezbatere la Targu Jiu, fiind prezenti reprezentanti ai companiei, ai autoritatilor locale, ai Ministerului energiei, Agentiei pentru Protectia Mediului si ai constructorilor Romelectro si Hidroconstructia.

Reprezentantii autoritatilor au tinut sa reitereze importanta nationala a proiectului amenajarii hidroenergetice de pe Jiu, investitia fiind apreciata ca deosebit de benefica pentru judetele Gorj si Hunedoara, dar si pentru Sistemul Energetic National. "Nu cautam acum vinovati pentru blocarea proiectului, ci solutii pentru punerea in siguranta si, ulterior, pentru punerea in functiune. Finalizarea investitiilor hidroenergetice in derulare, de catre Hidroelectrica - producator de energie din surse regenerabile de interes national ¬este o masura asumata ferm prin Programul de Guvernare. La fel - cresterea gradului de valorificare a potentialului hidroenergetic. Ministerul asigura intreg sprijinul pentru finalizarea lucrarilor de pe Jiu", a afirmat Andrei Maioreanu, secretar de stat in Ministerul Energie.
 
"Sunt surprins si profund dezamagit de blocarea proiectului prin decizia Curtii de Apel. Este un semnal foarte prost, de descurajare si nesiguranta, transmis tuturor investitorilor din Romania, nu doar celor din energie. Am atras atentia in repetate randuri asupra incoerentelor legislative care afecteaza grav felul in care sunt realizate lucrarile la obiectivele noastre. Din pacate, solicitarile Hidroelectrica si semnalul de alarma pe care l-am tras au ramas fara ecou. Iata, suntem astazi in fata unei situatii fara precedent: o investitie pentru care s-au cheltuit 155,5milioane de euro, foarte necesara sistemului, gata sa fie pusa in functiune, intra in conservare cu perspectiva de a fi distrusa. Ne dorim sau nu sa facem investitii? Consider ca  a fost creat un precedent extrem de periculos. Cum sa vorbim despre dezvoltare in conditiile in care nu poti sa faci investitii pentru ca exista oricand spectrul ca autorizatii obtinute perfect legal sa fie mai apoi anulate de instanta. Avem neaparat nevoie de armonizare legislativa, de conlucrarea intre toate autoritatile competente, in  interes national. Normele si normativele trebuie sa fie simple si usor de inteles pentru orice investitor. De asemenea, nu inteleg ostilitatea organizatiilor de mediu vizavi de investitiile pe care le face Hidroelectrica. Construim scari de pesti in amenajari ¬ un lucru recent pentru tara noastra, si, in general suntem deschisi la tot ceea ce inseamna exigente de mediu. Efectuam lucrari de impadurire si amenajare care fac ca obiectivele noastre sa se integreze in ambient. Si noi dorim o Romanie curata, in armonie cu mediul. Mai mult, alaturi de beneficiile clare ale producerii de energie, oriunde a investit, Hidroelectrica a adus plus-valoare. Ma refer aici la crearea de noi habitate, la stimularea turismului, la dezvoltarea economica pe plan local, la ridicarea gradului de siguranta in caz de calamitati", a declarat la randul sau Bogdan Badea, presedintele Directoratului Hidroelectrica.
  • Decizia instantei

In cazul proiectului AHE Bumbesti "Livezeni, Sentinta  Curtii de Apel Bucuresti pronuntata in data de 14 decembrie 2017 arata urmatoarele, conform datelor de pe portalul instantei: "Solutia pe scurt: Admite recursul. Caseaza in parte sentinta civila nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucuresti si rejudecand dispune: Respinge exceptia tardivitatii invocarii exceptiei de nelegalitate. Respinge exceptia de nelegalitate ca neintemeiata. Admite actiunea. Anuleaza autorizatia de construire nr. 7/2016 emisa de Consiliul Judetean Hunedoara si autorizatia de construire nr. 16/2012 emisa de Consiliul Judetean Gorj. Mentine in rest sentinta recurata. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica azi 14.12.2017".

Decizia instantei este definitiva si opreste un proiect demarat in anul 2004 pentru realizarea caruia compania Hidroelectrica a alocat 1.017.010 mii lei si pentru care a cheltuit pana la acest moment  715.255 mii lei (cca. 155,50 milioane de euro). Procesul a fost declansat la solicitarea asociatiilor non-guvernamentale Bankwatch si Neuer Weg.

Lucrarile executate de Hidroelectrica sunt aproape de final pentru cele trei obiective: C.H. Bumbesti, C.H. Dumitra si M.H.C. Livezeni. Astfel, gradul de realizare al C.H. Dumitra este de 98%, iar in cazul centralei de la Bumbesti, gradul de realizare pentru CH Bumbesti este  de aproximativ 90% pentru constructii si peste 70% pentru montarea de echipamente. In ceea ce priveste M.H.C.-ul de la Livezeni, s-au executat lucrari in procent de 55%.

Prin decizia instantei Sistemul Energetic National va fi privat de un aport de 65 MW ce urmau a fi produsi incepand de anul urmator, in conditiile in care investitiile in noi capacitati sunt slab reprezentate in Romania, iar necesarul de energie in SEN este din ce in ce mai dificil de acoperit in perioadele de varf.Energia produsa de centralele construite pe Jiu ar fi  permis alimentarea cu electricitate a peste o suta de mii de gospodarii cu un consum mediu lunar de 200 kWh/luna.

Hotararea Curtii de Apel Bucuresti poate face obiectul cailor extraordinare de atac (contestatie in anulare, revizuire sau revizuire speciala) insa, dat fiind ca motivele pentru a promova o cale extraordinara de atac sunt precis identificate de Codul de Procedura Civila, Hidroelectrica va putea face o analiza pertinenta a acestora numai dupa ce Curtea de Apel Bucuresti va comunica motivarea solutiei de mai sus.

Hidroelectrica va face toate demersurile legale necesare pentru reluarea lucrarilor in conditiile legii si punerea in functiune a obiectivelor din Defileul Jiului.
Reamintim ca, in prima instanta, Tribunalul Bucuresti a respins (prin Sentinta nr. 4021/22.06.2017) actiunea in anulare formulata de asociatiile Bankwatch si Neuer Weg. De asemenea, tot Tribunalul Bucuresti a respins (prin sentinta nr. 3173/19.05.2017) actiunea de suspendare a autorizatiilor de construire mentionate.

Potrivit anuntului postat in data de 14.12.2017, pe portalul instantelor judecatoresti, in Dosarul 10058/3/2017 privitor la anularea autorizatiilor de construire ale Hidroelectrica la obiective de investitii din AHE a raului Jiu pe sectorul Bumbesti-Livezeni, Curtea de Apel Bucuresti (ca instanta de recurs), desi a respins exceptia de nelegalitate ridicata de asociatiile non-guvernamentale Bankwatch si Neuer Weg, in final a admis recursul acestora, a casat hotararea Tribunalului Bucuresti (instanta de fond) si, rejudecand cauza, a decis anularea Autorizatiei de Construire nr. 7/2016 (emisa de Consiliul Judetean Hunedoara), respectiv anularea Autorizatiei de Construire nr.16/2012 (emisa de Consiliul Judetean Gorj). In acelasi timp, Curtea de Apel Bucuresti a mentinut in parte sentinta Tribunalului Bucureti (instanta de fond) in privinta exceptiilor formulate in fata acestei instante si care nu au fost discutate in fata instantei de recurs.

Hotararea Curtii de Apel Bucuresti este definitiva si executorie incepand cu data pronuntarii (14.12.2017). Motivarea hotararii de mai sus nu este inca disponibila si urmeaza sa fie comunicata ulterior, cel mai probabil intr-un interval de circa 3 - 4 luni de la data pronuntarii.

Prin HG 1297/20.09.2006 s-a declarat utilitatea publica pentru lucrarea de interes national "Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti", expropriator fiind Statul Roman prin Hidroelectrica SA.
Toate actele de reglementare pentru aceasta investitie, inclusiv Autorizatiile de Construire aferente lucrarilor care se executa atat in judetul Gorj cat si in judetul Hunedoara, au fost obtinute cu respectarea dispozitiilor legale si cu plata taxelor aferente.
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii "AHE a raului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti" au fost aprobati prin HG nr.10/2003, iar lucrarile au demarat in anul 2004, anterior infiintarii Parcului National Defileul Jiului (2005) si a Sitului Natura 2000 ROSCI0063 (2007).

Amenajarea hidroenergetica Bumbesti-Livezeni se executa pe sectorul de defileu al raului Jiu, pe teritoriile judetelor Gorj si Hunedoara si dispune de un potential hidroenergetic de 65 MW, respectiv de o energie de 259 GWh/an. Lucrarile au fost autorizate de Consiliul Judetean Hunedoara si Consiliul Judetean Gorj.


Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de Superbrands

AmCham  - 25 de ani de impact in Romania, prin sustinerea consultarii intre mediul public si privat, pentru dezvoltarea Romaniei

Camera de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) este de 25 de ani intre cele mai reprezentative asociatii ale comunitatii de afaceri din Romania, fiind recunoscuta drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea Romaniei sau dinamica relatiilor comerciale intre SUA si Romania.

1103 vizualizari

  • +2 (8 voturi)    
    Nu-i rau! (Vineri, 12 ianuarie 2018, 17:19)

    mihnea2012 [utilizator]

    Am trecut si iarna trecuta si acum pe Valea Jiului.
    Ma revolta gandul ca am mainile legate si astia distrul un ecosistem ca sa mai produca ceva curent.

    Ce mai conteaza natura, fauna, peisajul ?
    Sa producem bani! Distrugem!

    Zic de curent pt 100.000 de gospodarii. Ca si cum aia raman fara curent.

    Era o noua sursa pt alti smecheri gen Energy Holding.

    Ma bucur sincer pentru succesul acestor ONG isti.
    Chiar priveam resemnat distrugerea acelui defileu si peisaj unic.

    Acum trebuie actionati in continuare pentru aducerea la starea initiala!
  • +2 (4 voturi)    
    Lucrarile sunt aparoape gata (Vineri, 12 ianuarie 2018, 17:50)

    Rali [utilizator]

    Pana se termina un santier e mizerie, dupa aia ecosistemul se reface si nu mai arata asa jalnic.
    Tu ai vazut mizeria de la reparatia drumului ..... :-)
    Dupa 14 ani de bagat bani si executat lucrari vin unii si iti opresc lucrarile tu avand toate hartiile, nu e ciudat?
    • +1 (3 voturi)    
      infractori in libertate (Vineri, 12 ianuarie 2018, 22:51)

      Ghergut [utilizator] i-a raspuns lui Rali

      Proiectul prevede devierea prin tunele a 90% din debitul raului, pe sub munte in alt lac.
      Cum iti inchipui un rau refacut fara 90% din apa?
      E cam ca un cal refacut fara piciore, cap si o buna parte din restul, adica un hoit.
      Hidroelectrica a stiut inca din 2004, inainte de inceperea lucrarilor ca acestea sunt ilegale, dar a continuat sa eludeze legea si a mizat , cu o nesimtire gigantica, pe faptul ca va pune o tara intreaga in fata faptului implinit, si ca dupa ce ingropa niste bani, nu o sa ceara nimnei sa opreasca lucrarea, exact ca si alti derbedei care si-au construit cas ein parcul orasului , fara autorizatie, mizand ca nu vor fi pusi sa le demoleze, doar au dat toate spagile primarie nu?
      Eu sper ca justitia sa mearga pana la capat si sa ii oblige sa refaca Jiul asa cum a fost, dar pe banii celor responsabili de incalcarea legii, nu pe banii nostrii.
  • -2 (2 voturi)    
    dezastrul ecologic (Vineri, 12 ianuarie 2018, 20:20)

    Tritonul [utilizator]

    De ce dati stiri care promoveaza incalcarea unei decizii judecatoresti definitive? NU va este rusine? V-ati dat cu gruparea PSD-ALDE, care nu are alte preocupari decat sa atace justitia? Acest proiect hidroenergetic este o crima astronomica. Daca este terminat, Jiu este mort pe veci. Poluarea de la carbunele spalat in trecut este zero fata de moartea adusa in Defileu de disparitia apei pe 33 de kilometri!
  • 0 (2 voturi)    
    Valea Jiului (Sâmbătă, 13 ianuarie 2018, 9:36)

    codrean [utilizator]

    Interesant cum dupa hotarirea tribunalului vine Curtea de Apel si "intoarce" lucrurile ! Sunt curios la ce expertize tehnice au recurs ? Evident, natura si ecosistemele trebuiesc respectate dar ... sa nu exageram. Dupa astia nu faceam nici Argesul, nici Bicazul, nici Portile de Fier. De mirare ca niste ecologisti se opun cu atata vehementa energiei regenerabile ! Mi se pare o contradictie. Oricum, Hidroelectrica trebuie sa gaseasca o solutie;e inadmisibil ca investitia (uriasa!) de pana acum sa se piarda. Si chiar asa, intarzierea asta ne costa !
    • -2 (2 voturi)    
      Arges si Bicaz (Sâmbătă, 13 ianuarie 2018, 19:50)

      Ghergut [utilizator] i-a raspuns lui codrean

      Acumularea Izvorul Muntelui si respectiv Vidraru au fost construite in 1960 si 1965, nu au fost construite in arii protejate, cu atat mai putin in arii protejate ca parte a retelei europene Natura 2000. Ca in cazul defileului Jiului.
      la acea vreme lozinca sovietica "omul stapanul naturii" a dus la constructia multor aberatii. In tarile normale acele greseli ale inceputului au fost intelese si in multe cazuri au fost corectate sau sunt in curs de corectare. Nici o tara a Uniunii Europene nu isi distruge raurile cu atata avant ca Romania. $60 de autorizatii pentru MHC, car in total vor produce doar 0,4% din energia hidroelectrica consumata in tara. Adica 460 de rauri macelarite , din care peste 100 in arii protejate , pentru o cantitate de energie ce poata fi usor acoperita prin reabilitarea a doua sau trei dintre vechile hidrocentrale. Vi se pare o abordare intelepta sau eficienta economic?? Este o aberatie economica , aceste constructii nu se amortizeza niciodata decat daca se face golania cu subventii pentru "energie verde" prin intermediul baietilor destepti.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi