Organizațiile de mediu din mai multe țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România, au trimis reprezentanților Consiliului Uniunii Europene o declarație comună prin care se opun reintroducerii proiectelor pe bază de gaze fosile ca Proiecte de interes comun. Scrisoarea vine după ce Guvernele țărilor ECE au transmis suportul lor pentru proiectele de infrastructură de gaze. Declarația celor 50 de ONG-uri de mediu a fost transmisă în contextul în care miniștrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se vor întâlni pe 11 Iunie, în Luxemburg, potrivit Greenpeace România.

Conducte de gazeFoto: AGERPRES

Aceștia se vor întâlni în cadrul Consiliului pentru Transport, Telecomunicații și Energie, pentru a discuta propunerea de revizuire a normelor de construire a rețelelor transeuropene de energie (Regulamentul TEN-E).

ONG-urile din Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Grecia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia solicită oprirea extinderii infrastructurii pe bază de gaze fosile. În opinia lor, extinderea utilizării gazelor fosile prin Proiectele de interes comun(PIC), care au acces privilegiat la autorizare de mediu și finanțare publică, contrastează puternic cu nevoia urgentă de a reduce radical emisiile de gaze cu efect de seră.

Potrivit Comisiei Europene, consumul de gaze fosile al UE trebuie să scadă considerabil în următorul deceniu, cu 36% în comparație cu nivelul din 2015, astfel încât UE să își îndeplinească angajamentele climatice, se arată în declarația comună.

ONG-urile nu mai vor extinderea rețelelor de gaze

Regulamentul TEN-E susține conectarea energetică transfrontalieră a țărilor din Uniunea Europeană și finanțează Proiecte de interes comun (PIC) pe coridoarele prioritare. Revizuirea Regulamentului TEN-E a fost demarată Comisia Europeană în decembrie 2020, pentru a alinia infrastructurile energetice europene la obiectivele climatice ale Pactului ecologic european. Comisia a propus eliminarea sprijinului financiar acordat infrastructurii pe bază de combustibili fosili (gaz fosil și petrol) prin PIC.

Nouă țări din Centrul și Estul Europei, printre care și România, au depus în Februarie 2021 o inițiativă comună pentru susținerea financiară a proiectelor de infrastructură de gaze până în 2030, care sunt deja într-un stadiu avansat de autorizare sau în curs de construire, argumentând că acestea contribuie la realizarea tranziției către neutralitatea climatică.

Pe de altă parte, un grup de 11 state membre – Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Estonia, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Olanda, Spania și Suedia - se opun acestei inițiative, arătând printr-o declarație comună că, pentru atingerea obiectivelor climatice pentru 2030 și 2050, sprijinul financiar acordat proiectelor de infrastructură pe bază de combustibili fosili trebuie să înceteze.

În susținerea excluderii de la finanțare a proiectelor pe bază de gaz fosili au venit și reprezentanții a peste 50 de organizații nonguvernamentale în domeniul protecției mediului din Centrul și Estul Europei care au semnat o declarație comună. Prin această declarație, ONG-urile au solicitat încetarea cheltuirii banilor publici pentru extinderea infrastructurii pe bază de gaze, fiind un combustibil fosil cu impact climatic major.

Din România cinci organizații de mediu - Bankwatch, Greenpeace, 2Cesius, WWF și Declic - membre ale platformei Mâine se decide azi, s-au alăturat acestei declarații, solicitând explicit reprezentanților autorităților naționale să nu voteze pentru extinderea nejustificată și incoerentă cu obiectivele climatice a infrastructurii europene de gaz fosil.

„România are pe lista PIC mai multe proiecte de extindere a infrastructurii de gaze fosile, incompatibile cu diminuarea efectelor schimbărilor climatice. Având în vedere că sistemul energetic generează deja 66% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel național, noile proiecte ar face atât România, cât și statele membre cu care țara noastră are schimburi energetice mai dependente de combustibili fosili. Solicităm reprezentanților României la întâlnirea din 11 iunie să voteze împotriva susținerii financiare a infrastructurii de gaze fosile în Regulamentul TEN-E revizuit”, a declarat Laura Nazare, coordonatoare campaniei de tranziție energetică la Bankwatch România.

În ianuarie 2021, Comisia Europeană a publicat lista proiectelor candidate pentru a cincea listă de Proiecte de interes comun în cadrul căreia au fost înscrise 74 de proiecte de infrastructură pe bază de gaze fosile. România are înscrise 7 proiecte candidate, dintre care implementarea proiectelor BRUA Faza 2 și Faza 3, dar și trei proiecte privind creșterea capacității de înmagazinare a gazelor fosile.

Organizația Global Witness, care a analizat proiectele finanțate în a patra listă PIC, consideră faza 1 BRUA un proiect eșuat prin care Comisia Europeană a irosit banii cetățenilor. Proiectele de interes comun au intrat recent și în atenția Ombudsmanului European care a criticat Comisia Europeană în octombrie 2020 pentru evaluarea superficială a acestora în ceea ce privește nivelul de emisii de gaze cu efect de seră pe care îl generează.