In zilele de 26-27 iunie, in Siberia, se va desfasura summitul Rusia-Uniunea Europeana care poate imbunatati relatiile dintre cele doua parti, scrie Nezavisimaia gazeta. Polonia si Lituania au deblocat negocierile pentru noul acord de colaborare si parteneriat. De asemenea, reuniunea la varf va fi prima intrevedere a liderilor tarilor europene cu Dmitri Medvedev.
Noul presedinte s-a pronuntat deja in favoarea instituirii unei suprematii reale a legii, intensificarii luptei impotriva coruptiei si a reducerii rolului statului in economie, pozitie care a primit un puternic sprijin din partea liderilor UE. Acum, Uniunea Europeana asteapta ca noul lider de la Kremlin sa treaca de la vorbe la fapte.
In realitate, sustine publicatia rusa, nu are sens sa se spere la schimbari radicale, atata timp cat alaturi de Medvedev, in calitate de prim-ministru, se va afla Vladimir Putin. Continuitatea va deveni laitmotivul activitatii noului sef al tarii, in pofida faptului ca ea s-ar putea desfasura sub alta deviza.
Convorbirile dintre Rusia si UE se anunta lungi si complexe, pentru ca partile intentioneaza sa dezbata toate aspectele raporturilor bilaterale. In domeniul politicii, Uniunea asteapta din partea Rusiei confirmarea respectarii principiilor OSCE si ale Consiliului Europei, iar in sfera securitatii, Europa manifesta neincredere fata de intentiile Rusiei privind vecinii ei.
Politica energetica este cea mai dificila dintre chestiunile inscrise pe ordinea de zi. UE va insista pe asigurarea unor conditii egale de parteneriat si vrea sa ceara conditii reciproc avantajoase pentru companiile rusesti si europene, atat furnizori cat si consumatori de resurse energetice. In acelasi timp, esential este sa nu se piarda simtul masurii cand vine vorba de „arma energetica” a Rusiei. Europa are nevoie de gazul rusesc si nu trebuie uitat ca timp de 40 de ani, chiar si in perioada razboiului rece, Rusia a furnizat, fara nici o problema, gaze naturale in tarile Europei. Europa importa din Rusia 40% din necesarul ei de gaze, iar Rusia exporta in Europa 70% din productia ei. Ce rost ar avea ca Rusia sa puna in pericol realatiile cu cea mai mare piata de desfacere pentru gazele sale?
Multi experti sustin ca Nord Sream este un exemplu al politicii ruse „cine-mparte, parte-si face”. Un dram de adevar exista, dar nu Rusia este vinovata ca europenii nu pot vorbi o singura limba cand e vorba de politica energetica, estimeaza publicatia de la Moscova. Comisia Europeana a declarat Nord Stream „proiect care raspunde intereselor Europei” si i-a acordat statut de retea energetica transeuropeana (TEN-E) in cadrul Directivei TEN-N, pentru ca viitorul gazoduct este chemat sa diversifice livrarile in Europa. Traseul prin Marea Baltica ofera UE acces direct la noile zacaminte din Marea Barentz.
