Interventia Rusiei in conflictul din Osetia de Sud trimite un mesaj clar: Moscova este decisa sa isi reafirme influenta asupra zonei caspice, atit de bogata in resurse energetice. Razboiul din Georgia ingrijoreaza tarile din vestul Europei, care isi fac probleme privind securitatea traseelor de transport energetic. In pericol sunt puse si viitoarele proiecte, printre care si conducta Nabucco.

• Razboiul din Georgia a dus la scaderea livrarilor prin conductele energetice ce transporta petrol si gaze catre Europa si care ocolesc Rusia.
• Moscova recistiga tot mai mult din influenta traditionala asupra zonei caucaziene, in conditiile in care UE si SUA nu vor risca sa isi asume un rol decisiv prin sprijinirea Georgiei.
• Acum, Azerbaidjanul ia in calcul o oferta a Gazprom de a importa gaze naturale din cimpurile sale situate in Caucaz, ceea ce ar putea insemna sfirsitul gazoductului Nabucco.

Razboi la conducte

La inceputul anilor '90, diplomatia europeana promova proiectul unei "conducte a pacii" care sa transporte petrol din zona caspica pina in inima Europei. Ideea s-a materializat abia in iulie, anul acesta, cind oficial s-a deschis conducta ce porneste din Baku (Azerbaidjan), traverseaza Georgia si ajunge in portul turcesc Ceyhan. Conducta petroliera Baku-Tbilisi-Ceyhan, in valoare de 4 miliarde de dolari, transporta mai mult de 1% din cantitatea de petrol la nivel mondial, contribuind direct la reducerea monopolului Rusiei asupra exporturilor de petrol catre Europa occidentala.

Pe de alta parte, exista o conducta sud-caucaziana ce transporta gaze naturale catre Turcia si care a permis Azerbaidjanului si Georgiei sa nu mai depinda de gazele rusesti. In plus, aceasta conducta constituie o binevenita alternativa si pentru pietele occidentale.

Amindoua aceste conducte, dar si altele aflate in faza de proiect, printre care cea mai importanta este Nabucco, sunt acum sub o amenintare reala. Razboiul din zona le arata fragilitatea din punctul de vedere al securitatii. "Prelungirea ostilitatilor militare va avea un efect devastator privind mentinerea unor rute energetice sigure in Caucaz, care sa nu fie sub controlul Rusiei", spune Kaan Nazli, director pentru piete emergente la Medley Global Advisors, citat de Financial Times.

"Rusia vrea sa demonstreze, prin conflictul din Osetia de Sud, ca Georgia nu este o alternativa serioasa pentru tranzitul de hidrocarburi, asupra caruia Moscova aspira sa detina monopolul", declara la sfirsitul saptaminii trecute fostul ministru de externe georgian, Salome Zurabisvili, citat de AFP. Obiectivul Moscovei "nu este, poate, controlul direct al regiunii, dar in orice caz, Moscova vrea sa demonstreze ca aceasta regiune este in continuare instabila si deci nu poate fi o alternativa serioasa pentru tranzitul de hidrocarburi, asupra caruia Rusia pretinde in prezent ca detine monopolul", a explicat fostul ministru de externe.

Insecuritate in avantajul Moscovei

Si Moscova a demonstrat deja ca daca vrea poate sa afecteze livrarile energetice din Caucaz catre tarile UE. Rusia a devastat complet portul Poti de la Marea Neagra, important pentru transportul de resurse energetice de la Marea Caspica si care se afla in apropierea oleoductului Baku-Supsa si a terminalului petrolier Supsa. Conflictul din Georgia a determinat compania azera de stat Socar sa opreasca transporturile de petrol si produse petroliere prin porturile georgiene Batumi si Kulevi, unde detine doua terminale pentru exporturile de petrol si produse rafinate.

Acum, Socar ia in calcul exportul catre Europa prin conducta Baku-Novorosiisk, care traverseaza teritoriul rus, ajungind in portul rus Novorosiisk.

Avantaj, desigur, Rusia. Si mai putin UE, care se poate vedea confruntata cu o scadere a livrarilor energetice, in conditiile in care capacitatea conductei ruse este de doar 10-12.000 de tone pe zi, spre deosebire de conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care transporta 160.000 de tone pe zi.

BTC este in prezent afectata si de o explozie produsa miercurea trecuta in Turcia, de catre miscarea de gherila Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), ceea ce a determinat compania Socar si partenera sa British Petroleum sa redirectioneze transportul de petrol prin conducta Baku-Supsa, de unde era transportat catre Batumi si Kulevi. Reparatiile la BTC ar putea dura cel putin doua saptamini.

Razboiul din Georgia e o provocare imensa pentru Uniunea Europeana care, in ciuda lipsei unei politici unitare, are totusi un interes major: sa-si reduca dependenta de resursele energetice rusesti dar fara deteriorarea relatiilor diplomatice cu Moscova. De aceea, e greu de crezut ca UE sau Statele Unite vor interveni direct in sprijinul Georgiei, chiar daca sunt interesate de mentinerea stabilitatii in zona.

"Inainte de toate exista un interes vital al Occidentului. Cea mai mare amenintare la adresa Europei este monopolul rus asupra rutelor de transport energetic din fosta Uniune Sovietica catre Vest. Daca Georgia este infrinta, sperantele Europei la independenta energetica fata de Rusia vor fi si ele spulberate", spunea jurnalistul britanic Edward Lucas intr-un editorial publicat de cotidianul britanic The Times.

Desigur, si Rusia este interesata sa aiba relatii bune cu UE si sa continue livrarile de gaze si petrol conform obligatiilor comerciale asumate. Insa razboiul din Georgia pare sa fie inceputul unei noi epoci in relatia Moscova-Bruxelles, cu regimul de la Kremlin impunindu-si punctul de vedere de a mentine Caucazul sub influenta sa strategica.

Nabucco in pericol?

Vesti rele mai pot veni, dincolo de zanganitul armelor. In acest moment, Azerbaidjanul ia in calcul o oferta a Gazprom de a importa gaze naturale din cimpurile sale situate in Caucaz. Aceasta miscare ar putea constitui finalul unui proiect indelung discutat si indelung aminat: construirea gazoductului Nabucco.

Bucurestiul incearca de mai multi ani sa promoveze proiectul Nabucco, care ar urma sa transporte gaz natural din Iran si Turkmenistan catre Occident. Principalii actori in proiectul Nabucco sint Uniunea Europeana ca si companiile multinationale OMV din Austria si Mol din Ungaria. Nabucco intentioneaza furnizarea catre Europa occidentala a circa 25 miliarde de metri cubi/an, fiecare dintre tarile tranzitate urmind sa primeasca cite 11 miliarde de mc/an. Proiectul, a carui constructie ar urma sa inceapa in 2008 si sa se finalizeze trei ani mai tirziu, ar costa circa 4,6 miliarde de euro.