Vicepresedintele SUA, Dick Cheney, si-a incheiat joi turneul prin Transcaucazia, vizite menite sa consolideze pozitiile Washingtonului in lupta pentru resursele energetice din Marea Caspica, relateaza presa rusa. Dar daca la Tbilisi totul a mers ca uns, la Baku convorbirile s-au soldat cu un esec, scrie cotidianul Kommersant. Presedintele Azerbaidjanului, Geidar Aliev, i-a dat de inteles lui Cheney ca tara sa nu va sustine ideea unei conducte europene care sa ocoleasca Rusia.

Potrivit unor surse apropiate anturajului liderului de la Baku, discutiile dintre gazda si oaspetele sau au demarat dificil, desi Aliev si Cheney sunt legati de relatii de incredere instaurate inca din perioada cand vicepresedintele SUA lucra la Halliburton, iar seful statului azer era vicepresedintele companei de stat de petrol si gaze naturale, SOCAR. Cei doi au vorbit despre razboiul din Georgia si despre perspectivele gazoductului Nabucco. Potrivit surselor citate de Kommersant, Cheney l-a asigurat pe Aliev ca SUA ii vor sprijini pe aliatii lor din regiune si ca intentioneaza si pe mai departe sa promoveze gazoductul trans-caspic care ocoleste Rusia.

Aliev i-a dat insa de inteles oaspetelui sau ca, desi apreciaza relatiile cu Washingtonul, nu are de gand sa se certe cu Moscova, astfel incit guvernul de la Baku nu va sprijni realizarea proiectului Nabucco. Dorinta lui Aliev de a nu se certa cu Rusia este pe deplin justificata, comenteaza ziarul citat.

Pierderea definitiva de catre Tbilisi a Abhaziei si Osetiei de Sud, precum si aparitia tancurilor rusesti in Georgia, au fost interpretate la Baku ca un semnal de avertisment pentru toti cei din regiune care intentioneaza sa adere la NATO. Surse din cadrul complexului energetic al Rusiei au explicat ca, in conditiile actuale, Azerbaidjanul considera ca este mai sanatos sa transporte gaze in Europa nu prin Georgia si Turcia, ci prin Rusia. In iunie anul curent, Gazprom s-a oferit sa cumpere gaz azer in orice volum si la preturi calculate dupa formula europeana.

Construit de grupurile: austriac OMV, ungar MOL, roman Transgaz, bulgar Bulgargaz, turc Botas si german RWE, proiectul paneuropean Nabucco, conceput pentru a diminua dependenta Europei fata de gazul rus, va transporta gaz de la Marea Caspica spre Austria traversind Turcia si Balcanii, pe o lungime de 3.300 de kilometri. Una dintre ramurile sale ar trebui sa porneasca de la frontiera turco-georgiana.

Conflictul din Georgia "nu are impact" asupra planurilor de construire a gazoductului Nabucco, ce va lega regiunea caspica de Europa, evitind teritoriul rus, a declarat vineri seful consortiului insarcinat cu construirea conductei, relateaza AFP.

Intr-un interviu acordat cotidianului Financial Times, Reinhard Mitschek se arata optimist. "Conflictul nu are consecinte asupra calendarului nostru, care prevede intrarea in functiune a gazoductului in 2013", a spus el. "Exista suficient timp pentru rezolvarea problemelor politice. (...) Urmarim situatia indeaproape, dar preferam sa nu comentam problemele politice", a adaugat seful consortiului, potrivit editiei electronice a cotidianului. Constructia conductei ar trebui sa inceapa in 2010.

"Daca ne uitam in urma, intotdeauna am avut un parteneriat pe termen lung si stabil cu companiile ruse din domeniul energiei si nu ne indoim ca lucrurile vor ramine astfel. Rusia, regiunea caspica si Europa au multe legaturi comune: fiecare avem de oferit ceva celorlalti", a mai spus austriacul.

Intrebat daca Nabucco nu devine inutil prin constructia proiectului ruso-italian South Stream, destinat sa deserveasca aproximativ aceleasi piete, Mitschek a dat asigurari ca "cele doua proiecte nu sunt concurente", din cauza "cresterii puternice a cererii europene de gaz in urmatorii 20 de ani".

"Faptul ca avem deja contracte pentru intreaga productie inca din prima zi, in 2013, arata cit de mare este cererea", a spus Mitschek. "Productia europeana de gaz scade, deci vom avea nevoie de mai multe proiecte si rute suplimentare. Nu se pune problema unei alegeri intre South Stream si Nabucco, vom avea nevoie de amindoua".

Ambele consortii prevad furnizarea unor volume de 30 miliarde de metri cubi de gaz pe an.