Cine pierde si cine cistiga dupa “razboiul gazelor”" />

Print Cine pierde si cine cistiga dupa “razboiul gazelor”" onclick="printArticle('http://www.hotnews.ro', '5339576')" style="cursor:pointer;"/>
YM Cine pierde si cine cistiga dupa “razboiul gazelor”" onclick="sendArticleLinkByYM('http://www.hotnews.ro', '5339576', 'http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-5339576-cine-pierde-cine-cistiga-dupa-razboiul-gazelor.htm')" style="cursor:pointer;"/>
E-mail Cine pierde si cine cistiga dupa “razboiul gazelor”" onclick="sendArticleLinkByMail('http://www.hotnews.ro', '5339576', 'http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-5339576-cine-pierde-cine-cistiga-dupa-razboiul-gazelor.htm')" style="cursor:pointer;"/>
Mai mare|Mai mic

Cine pierde si cine cistiga dupa “razboiul gazelor”

de M.C.     HotNews.ro
Duminică, 18 ianuarie 2009, 22:02 Economie | Energie

Acordul dintre Rusia si Ucraina in domeniul gazelor, care urmeaza sa fie semnat oficial pe 19 ianuarie, va permite reluarea livrarilor catre Europa, intrerupte cu aproape doua saptamini in urma. Dar aparenta rezolvare a disputei referitoare la preturi are desigur cistigatori si perdanti.

Reputatia Rusiei de furnizor stabil de energie a fost afectata serios de acest episod, dar autoritatile de la Kremlin au luat in calcul ca dependenta  Europei de gazele rusesti, care va continua o lunga perioada de timp, ii permite sa nemultumeasca temporar unele state europene, in speranta obtinerii  pe termen lung a unor preturi mai mari pentru exporturile sale de gaze, se arata intr-un material Mediafax.  

Cele mai mari probleme au fost in tari din Europa Centrala si de Est, in timp ce marile puteri economice, respectiv Germania, Franta si Italia,  partenere comerciale importante ai Rusiei, au fost mai putin afectate de intreruperea furnizarii de gaze.  

Daca acordul va rezista, Moscova pare sa fi reusit sa oblige Ucraina sa plateasca pentru gazele primite un pret de peste doua ori mai mare. Proiectul de acord prevede ca Ucraina sa plateasca gazele la nivelul preturilor europene, cu un discount de 20% in 2009.   Exista si alte avantaje pe termen lung pentru Rusia. Alte state foste sovietice se vor gindi bine inainte de a respinge intentia Rusiei de a impune preturi la nivelul pietei europene.

Autoritatile de la Kremlin nu sunt dispuse sa accepte compromisuri si au aratat acest lucru, asa cum dovedeste cazul Georgiei.   In urma acordului, grupul Gazprom va obtine anii viitori venituri suplimentare de mai multe miliarde de dolari, cu mult peste pierderile inregistrate la inceputul acestui an, in urma disputei cu Ucraina.  

Este mai putin clar daca Gazprom va reusi sa convinda statele balcanice care vor fi tranzitate de viitoara conducta South Stream ca Ucraina poarta vina pentru intreruperea livrarilor de gaze. South Stream va transporta gaze rusesti direct catre sud-estul Europei, pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Problemele din aceasta iarna ar putea face statele balcanice reticente fata de un proiect care le va spori dependenta energetica fata de Rusia.  

Uniunea Europeana ar putea, in schimb, sa atraga un sprijin mai mare pentru proiectul Nabucco, care are inca probleme de finantare si de obtinere a unor angajamente ferme din partea statelor producatoare de gaze, pentru asigurarea unor livrari suficiente. Furnizorii probabili, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si, posibil, Iranul, nu sunt mai apropiati de Occident, din punct de vedere politic, decit de Moscova.  

Sanse mai mari de concretizare are proiectul rusesc Nord Stream, care, urmeaza sa livreze gaze Germaniei, pe sub Marea Baltica. Cancelarul german Angel Merkel a dat asigurari sa sustine proiectul, in timpul vizitei premierului Vladimir Putin la Berlin.   In structura politica a Rusiei, acordul cu Ucraina a confirmat din nou ca Vladimir Putin este principalul lider de la Moscova. A fost premierul care a negociat dur cu omologul ucrainean, a incheiat acordul si a aparut la televiziune sa anunte acest lucru. Putin a dovedit astfel ca este un lider puternic, care obtine ce vrea.  

Ambitia Ucrainei de a adera la NATO si politica pro-occidentala au nemultumit multi rusi, care vad acest stat ca o componenta importanta a Uniunii Sovietice si nu ca o  natiune suverana, fiind astfel de acord cu linia dura fata de Kiev. In cursul presedintiei Putin, in perioada 2000-2008, ar fi fost de neconceput ca primul ministru sa negocieze un acord de o astfel de importanta fara implicarea presedintiei.  

Presedintele Dmitri Medvedev s-a multumit insa sa prezideze un summit de doua ore al natiunilor consumatoare de gaze, organizat, simbata, la Kremlin, care a fost boicotat de tarile UE, cu exceptia Slovaciei si Cehiei, si incheiat fara rezultat. Medvedev nu a participat la negocierile cu premierul Iulia Timosenko, chiar daca fostul rol de sef al Gazprom l-ar fi facut, teoretic, cel mai calificat pentru gasirea unei solutii. Acest fapt indica inca o data ca Medvedev joaca un rol secundar in guvernarea duala a Rusiei.  

Reputatia Ucrainei, in relatiile cu Uniunea Europeana, a fost afectata serios. Autoritatile de la Kremlin aspira, ca, pe termen lung, Ucraina sa adere la Uniunea Europeana. Maniera in care a tratat conflictul cu Rusia pe tema pretului gazelor, fara sa tina seama de consecintele avute de intreruperea livrarilor catre statele vecine, nu va contribui la atragerea de sustinatori in Occident.  

Este improbabil ca Ucraina sa atraga simpatie cu principalul sau argument, acela ca nu isi permite sa plateasca gazele la pret european. Majoritatea statelor vecine platesc gazele la acest nivel, iar proiectul de acord Rusia-Ucraina prevede acest lucru, de anul viitor.   Premierul Iulia Timosenko, care vrea, peste un an, sa candideze la presedintia Ucrainei, pare sa fi dovedit ca este capabila sa incheie un acord cu Moscova si sa obtina cel putin o concesie, un discount de 20% pentru 2009. Nu este clar daca acordul, care prevede un pret mult mai mare decit cel oferit de Rusia anul trecut, va contribui la viitorul ei politic, in lupta politica cu presedintele Viktor Iuscenko. Este posibil ca Iuscenko, care a coborit puternic in sondajele interne, sa fi pierdut si din simpatia pe plan extern, prin pozitia dura adoptata in disputa cu Rusia.























VIDEO Economistii-sefi ai primelor 3 banci comerciale, despre evolutia economiei romanesti. Ce proiecte mari de investitii finanteaza bancile la ora actuala?

Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, Horia Braun (BCR), Florian Libocor (BRD-GSG) si Andrei Radulescu (BT) au discutat luni dimineata, in cadrul unei mesei rotunde organizate de HotNews.ro si StartupCafe.ro, despre investitiile bancilor in economie romaneasca si starea actuala a economiei, precum si despre fluctuatiile care au tinut prima pagina in ultima perioada.
  • A. Radulescu: Daca statul nu investeste, atunci de ce sa isi asume sectorul privat riscuri?
  • F. Libocor: Banii se duc acolo unde exista certitudini, predictibilitate, stabilitate. Lipsa acestor caracteristici loveste in mai multe zone, cu precadere in investitii.
  • H. Braun: Speram la o dinamica pozitiva, insa trebuie sa puna umarulul statul,bancile, si managementul companiilor.

564 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version