Turcia a autorizat Rusia sa intreprinda lucrari de explorare pentru a realiza gazoductul South Stream, a anuntat premierul turc Recep Tayyip Erdogan in urma intalnirii cu omologul sau rus Vladimir Putin, informeaza agentiile de presa internationale. Putin a mers la Ankara sa ceara acordul partii turce pentru a incepe studii geologice si explorari submarine care ar permite inceperea lucrarilor la gazoduct. Decizia se inscrie intr-un pachet de acorduri privind cooperarea pe domeniul gazului si petrolului intre cele doua tari.

Erdogan a mai anuntat semnarea unui acord privind extinderea dupa 2011 a contractului de livrare de gaz cu Rusia si alte doua acorduri privind participarea Rusiei la proiectul oleoductului Samsun-Ceyhan si extinderea conductei Blue Stream spre Siria, Liban, Israel si Cipru.

"In spiritul care anima relatiile noastre bilaterale, am acceptat solicitarea Rusiei de a efectua studiile necesare inceperii constructiei gazoductului South Stream", a spus Erdogan la conferinta de presa, potrivit AFP.

La randul lui, Vladimir Putin a spus ca South Stream este o alternativa la proiectul sprijinit de UE, Nabucco, insa nu este un proiect concurent.

Semnarea acordului pentru South Stream a avut loc in prezenta premierului italian Silvio Berlusconi, participarea lui la eveniment fiind explicata prin faptul ca grupul italian Eni este partenerul principal al Gazprom in realizarea South Stream.

Semnarea acestui acord deschide ruta gazoductului spre Bulgaria ocolind Ucraina, despre care o serie de sustinatori ai proiectului spuneau ca ar putea ingreuna eforturile ruse, interzicand construirea gazoductului prin apele sale teritoriale. In acest caz, situatia pare rezolvata si South Stream pare a avea cale libera, iar Gazprom situatia simplificata, insa mai este un element. Premierul bulgar Borisov a anuntat ca vrea sa revada acordul incheiat cu Gaprom privind participarea Bulgariei la constructia gazoductului.

South Stream este privit ca un rival al proiectului Nabucco - in ciuda faptului ca ambele concerne au spus adesea ca ele sunt eventual complementare. Un comunicat al Guvernului rus difuzat joi precizeaza ca lucrarile vor incepe la sfarsitul anului 2010, inceputul anului 2011, iar exploatarea in 2013. Gazul care va alimenta South Stream va proveni din Rusia, Asia Centrala si Kazahstan, iar conducta va avea o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi, potrivit aceleiasi surse.

Daca interesul Rusiei pentru South Stream poate fi tradus in dorinta de a-si proteja cota de 25% din piata europeana a gazului, participarea Turciei indica marile ambitii regionale ale Ankarei, care se extind dincolo de traditionala cooperare cu aliatii sai occidentali. Mai mult, faptul ca Turcia a semnat si acordul pentru Nabucco, in urma cu o luna, indica dorinta sa de a deveni si un hub energetic in regiune.

Rusia in oleoductul Samsun - Ceyhan

In schimbul participarii Turciei la South Stream, Moscova va sustine Turcia in cateva proiecte energetice. Unul dintre ele este oleoductul Samsun - Ceyhan, care ar trebui sa uneasca Marea Neagra cu terminalul de petrol de la Mediterana, Ceyhan. Scopul acestui proiect este de a crea o alternativa la transportul petrolului din Rusia si Kazahstan prin stramtorile Bosfor si Dardanele. Este un proiect al ENI si al companiei turce Calik Enerji si isi cauta investitori, in conditiile in care costurile proiectului sunt estimate la doua miliarde de dolari.

Prima centrala nucleara turca

In plus, Rusia va ajuta Turcia sa construiasca prima sa centrala atomica. Proiectul a fost deja contestat de 20 de protestatari de la Greenpeace, care au manifestat joi in Ankara, in timp ce premierii celor doua tari erau in discutii.

Un consortiu format din companiile rusesti Inter RAO, Atomstriexport si cea turca Park Teknik a fost singurul care a participat la licitatii pentru constructia centralei nucleare. Ministrul turc al energiei a spus miercuri sa asteapta ca firmele ruse sa reduca pretul pe care vor sa il ceara pentru energia produsa de centrala. Intre timp, Turcia a intarziat o decizie finala privind oferta inter RAO-Atomstroexport, asteptand o revizuire a pretului energiei. Centrala ar trebui sa fie operationala in 2016.

Potrivit Guvernului rus, propunerea rusa prevede construirea a patru reactoare cu o putere totala de 1.200 de megawati. Electricitatea va fi vanduta cu un pret fix pana in 2030, apoi la pretul pietei. Primul reactor ar urma sa fie dat in folosinta in 2016, iar celelalte trei la un interval de un an de zile unul de altul. Costul constructiei este estimat la 21 de miliarde de dolari (14,6 miliarde de euro).

Rusia respinge oficial Carta Energetica

In ziua discutiilor atator proiecte energetice, Rusia respinge oficial Carta Energetica printr-un decret semnat de premierul Vladimir Putin, informeaza AFP. Decretul informeaza asupra "intentiei Federatiei Ruse de a nu deveni membru al Cartei Energetice" semnata de Rusia in 1994.

Presedintele Medvedev a propus in aprilie o noua Carta Energetica pentru a inlocui vechiul document adoptat in 1991, pe care Moscova refuza sa il ratifice. Europenii insa au aratat ca sunt dispusi sa asculte propunerile Rusiei privind o carta energetica insa nu exista niciun motiv pentru renuntarea la pactul existent. "Nu vom renunta la acorduri care exista deja de ani buni. Suntem deschisi sa discutam propunerile Rusiei, construind insa pe acordurile existente, fara a distruge si a pune sub presiune sistemul deja existent", a spus Barroso.

Ambele parti au ramas pe aceeasi pozitie si dupa ultimul summit UE-Rusia, care a avut loc in luna mai.

Decretul premierului Putin este "un nou gest politic" prin care Rusia vrea sa arate Occidentului ca are propria sa agenda, spune un fost ministru rus al energiei, potrivit AFP, si faptul ca a fost dat intr-o zi in care a mai obtinut si victoria privind cooptarea Turciei in South Stream nu este intamplatoare.

Documentul pe care refuza Moscova sa il ratifice obliga partile - tarile est-europene si fostele republici sovietice - sa faciliteze tranzitul materiilor si produselor energetice pe teritoriile lor si interzice intreruperea sau reducerea furnizarii de energie in cazul unor litigii privind modalitatile de tranzit.