VIDEO Expertul in energie si mediu Ionut Purica a discutat online despre siguranta centralelor nucleare: Renuntarea la energia nucleara e putin probabila pe termen scurt

de Robert Mihailescu     HotNews.ro
Luni, 14 martie 2011, 13:00 Economie | Energie

Ionut Purica
Foto: AGERPRES
Alerta nucleara din Japonia, cauzata de problemele la mai multe reactoare afectate de cutremur, tine o lume intreaga cu sufletul la gura. Care este probabilitatea unei catastrofe nucleare in Japonia? Cat de sigure sunt centralele nucleare, mai ales cele construite in zone cu activitate seismica mare? Cat de bine sta Romania la capitolul siguranta nucleara? Dr. Ionut Purica, expert in energie si mediu, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre aceste teme.

Ionut Purica, scurt CV:

A lucrat pentru Banca Mondiala, Ministerul Mediului, Renel si ENEA. Este autorul mai multor articole si lucrari pe teme legate de energie. Este doctor in economie si inginerie.

Interviu cu Ionut Purica


Citeste mai multe despre   















Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 Sile

    In ce priveste reactoarele nucleare, dar am o intrebare: de ce nu se opreste reactia prin scoaterea citorva bare din reactor? Nu au dispozitive pentru aceasta operatie? A aparut in presa de la noi o informatie despre acumulari de hidrogen . De unde provine?Va multumesc si o zi buna !

    • Ionut Purica

      Reactia de fisiune la reactoarele din Japonia este oprita nu prin scoaterea combustibilului ci prin introducerea barelor de control care contin elemente absorbante de netroni.

      Hidrogenul care se acumuleaza provine din disocierea apei similara cu electroliza produsa de radiata nucleara in zona activa a reactorului.

      Pentru scaderea presiunii de aburi produsa de caldura care trebuie eliminata din zona activa a reactorului dupa oprirea reactiei de fisiune, s-au facut evacuari de aburi usor radioactivi la acest tip de reactor cu apa in fierbere si de hidrogen.

      Hidrogenul in contact cu oxigenul din aer are o reactie exploziva normala.

  • Întrebarea nr. 2 Stefan Ivan

    sunt bombe nucleare pseudocontrolate care trebuie desfintate in maximum 25 de ani si cele care sunt in constructie trebuie sistate si oprita constructia, neconditionat, in special in tarile cu potential seismic, cum ar fi romania. astazi sunt surse de energie total nepoluante, sisteme de conservare a enrgiilor pt. orice fel de energie si corpuri de iluminat cum ar fi becurile cu led-uri, care consuma foarte putin.

    • Ionut Purica

      Centralele nucleare constituie singura sursa de mare putere instalata care in acest moment nu emite gaze cu efect de sera.

      Sistemele de energie regenerabile nu au ajuns inca la puteri instalate atat de mari si sunt foarte volatile.

      Intr-o perspectiva data, se poate gandi pe partea de consum eficientizarea foarte avansata a activitatilor umane din punct de vedere al consumului de energie.

      Dincolo de becurile cu leduri se poate imagina eliminarea iluminatului public si al cladirilor prin introducerea ochelarilor in infrasoru pentru fiecare persoana care compenseaza incapacitatea noastra de a vededa pe intuneric.

      Numai ca o asemenea actiune produce efecte de schimbare de valoari sociale si socio-economice cu impact foarte mare asupra modului nostru de trai si nu se poate face intr-o perioada scurta.

      Si centralele termice pe carbune, care produc zeci de milioane de tone de cenusa ca deseuri contin elemente radioactive depuse in haldele de cenusa.

      Ce s-ar fi intamplat daca aceste depozite ar fi fost distruse de cutremur si imprastiate de tsunami pe suprafete foarte mari?

  • Întrebarea nr. 3 andrei

    1. In momentul in care se inunda reactoarele cu apa de mare asta inseamna ca vor fi compromise iremediabil?
    2. Ce se intampla cu apa de mare introdusa acolo odata ce procesul de racire este terminat, aceasta nu devine la randul sau contaminata radioactiv?
    3. Ce se intampla cu barele de uraniu din reactor, acestea vor putea fi recuperate sau totul va fi ingropat intr-un sarcofag, la fel ca la Cernobil?

    • Ionut Purica

      1. Coroziunea apei de mare este suficient de importanta pentru a putea sa se vorbeasca de necesitatea refacerii echipamentelor respective.

      2. Apa de mare devine contaminata radioactiv si urmeaza canelele de depozitare-protectie pe care le au de obicei efluentii lichizi din centralele nucleare.

      3. Daca elementele combustibile nu s-au fisurat si nu exista o topire a zonei active aceastea pot fi scoase din reactor. Altfel, se iau masurile specifice care au fost luate si la Three Mile Island, accident din 1979 in SUA, in care centrala avea anvelopa si a confinat emisiile radioactive catre exterior, asa cum de altfel este situatia si in Japonia.

  • Întrebarea nr. 4 Alexandru IANCU

    De ce a fost ales orasul Cernavoda pentru amplasarea singurei centrale termo-nucleare din tara noastra ?
    Care au fost celelalte posibile locatii pt aceasta ?
    Exista centrale termo-nucleare in vecinatatea(<200km) tarii noastre? Care sunt acestea ?

    • Ionut Purica

      Cernavoda a fost ales din motiv de disponibil de apa - Dunarea - si din motiv de existenta a unei placi tectonice stabile pe care de altfel se gasesc unitatile nucleare.

      Daca va uitati la primele patru unitati de la Cernavoda care sunt in linie, faptul ca cincea este un pic deplasata se datoreaza amplasarii care a urmarit placa tectonic stabila.

      Alte locatii sunt legate de disponibil de apa si de stabilitate tectonica - Olt, Mures.

      Exista: centralele de pe Dunare de la Kozlodui si situl de constructie de la Belene, centrala de Pacs din Ungaria. Cernobil se afla la circa 600 de km.

  • Întrebarea nr. 5 Liviu Petre

    Una dintre alegerile energetice asumate de Romania este dezvoltarea capacitatilor de generare de electricitate in centrale nucleare (noi grupuri la Cernavoda, o centrala nucleara in Transilvania, etc.)
    In contextul preocuparilor justiificate legate de securitatea centralelor nucleare, acum, dupa problemele de securitate nucleara aparute in Japonia dupa ultimele cutremure, se poate face o alegere pentru un tip de centrala nucleara sau alta, strict dupa comportarea lor in cazul unor cutremure majore? (si lasind la o parte orice alta ierarhizare determinat de considerent politice, strategice, comerciale, etc.)

    • Ionut Purica

      Orice centrala nucleara este proiectata sa reziste la cutremure. Tipurile de centrale nucleare difera nu prin modul cum rezista la cutremure, care este gandit la fel pentru toate, ci prin tipul de moderator al neutronilor, apa grea, de exemplu, in cazul Cernavoda, apa usoara in cazul Fukushima, prin imbogatirea combustibilului - natural, la Cernavoda, usor imbogatit in cazul Fukushima, prin numarul de circuite termice - doua , in cazul Cernavoda, unul cu apa grea, si unul de producere al aburului pentru turbina, cu apa usoara, neradioactiv; un singur circuit in care aburul se produce in reactor si se trimite in turbina - cazul Fukushima, lucru care face ca si turbina sa fie usor radioactiva.

      Fiecare din cetralele respective, inclusiv cele cu apa usoara sub presiune, isi are elementele lor de siguranta si sunt proiectate sa reziste la cutremur, asa cum am precizat mai sus.

  • Întrebarea nr. 6 Mircea

    Care este pragul ultim pentru care devine imperioasa otravirea reactorului de tip BWR ? Aceeasi intrebare si pentru PWR.
    Cine poate lua o asemenea decizie ?
    Care sunt costurile economice ale unei asemenea decizii de vreme ce este atat de greu de luat !

    • Ionut Purica

      In mod profesional, termenul de otravire a reactorului apare dupa oprirea acestuia si este legat de gaze de tip xenon care pe o perioada de circa 36 de ore dupa oprire impiedica repornirea prin faptul ca absorb neutroni.

      Dupa ce izotopii respectivi au disparut prin radioactive decay se poate reporni reactorul.


      Daca va referiti la oprirea reactorului, reactiile de fisiune in principiu sunt oprite la Fukushima. Problema lor este evacuarea caldurii reziduale.

  • Întrebarea nr. 7 Mihai

    Cum puteti sa explicati ca apa a inundat generatoarele diesel ?
    Cum se face ca nu au prevazut ca dupa cutremur vine un tsunami care poate sa inunde o parte din cladirile reactorului ? De ce nu au amplasat generatoarele de curent mai sus ?

    • Ionut Purica

      Reactoarele de la Fukushima de care se vorbeste au fost construite in anii 70 - 80. Inainte de momentul 2004, tsunamiurile nu erau unul din elementele de care sa se tina cont in mod coerent la proiectarea sigurantei centralelor nucleare sau nu un tsunami produs de un cutremur de gradul 9.

      Faptul ca au rezistat cladirile centralei nucleare si la cutremur si la tsunami dovedeste trecerea unui 'test' de siguranta care nu dori sa se mai repete.

  • Întrebarea nr. 8 mitic

    1.Ce sanse avem avem in fata unui seism de aceeasi intensitate(8.9) care sa scuture centrala de la Cernavoda?
    2.Masurile de siguranta luate in calcul in Japonia nu au functionat si urmarile le-am vazut cu totii.Exista si alte masuri care ar fi trebuit luate( sau pe care sa le luam si noi in calcul)?

    • Ionut Purica

      In Vrancea nu s-au inregistrat seisme de intensitatea respectiva iar aparitia unui asemenea seism in Vrancea nu inseamna ca intensitatea e aceeasi si la Cernavoda, care se gaseste dincolo de Dunare.

      In Japonia cladirile reactorului si ale centralei au ramas in picioare, spre deosebire de ce s-a intamplat cu cladirile din orasele din jur.

      Azi are loc o sedinta a factorilor responsabili din UE care sa defineasca masuri imbunatatite rezultate din experienta japoneza.

  • Întrebarea nr. 9 _bogdan_

    Buna ziua, as vrea sa va adresez si eu cateva intrebari:
    1. noile reactoare care vor fi construite la Cernavoda vor folosi ultimele tehnologii disponibile, spre exemplu CANDU de generatia a 3-a (sau mai bune)?
    3. Cum se va actiona in cazul unui accident la noi in ordinea gravitatii si la ce se va recurge in ultima instanta daca toate acestea dau gres? Care va fi raza de dispersie in acest ultim caz tinand cont de cantitatea care poate scapa si conditii meteo nefavorabile (vant inspre interiorul tarii si nu inspre mare)?
    ///

    • Ionut Purica

      1. In vederea autorizarii constructiei unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda s-au considerat o serie intreaga de indicatori care sa imbunatateasca sistemul de siguranta ceruti si de Comisia Europeana.

      2. In cazul unui accident, pe langa zona de 3 km de izolatie in jurul centralei urmeaza sa se faca evacuari la 30 eventual 100 de km. Mai mult, nu se asteapta o pierdere a integritatii anvelopelor unitatilor nucleare, lucru care presupune ca degajarea de radioactivitate in atmosfera e limitata.

      Daca vantul bate catre interiorul tarii e potential posibil sa se ajunga pe distante de ordinul a 200 km pe directia principala, dar radioactivitatea nu se presupune ca va fi egala sau echivalenta cu cea de la Cernobil unde nu ezista anvelopa..

  • Întrebarea nr. 10 me

    1 - este la ora actuala alta forma de producere de energie electrica cu un asemenea randament si care sa nu ne coste o mana si un picior? energia eoliana sau solara este viabila? aici ma refer la faptul ca iti trebuie un spatiu enorm pentru a pune centralele eoliene/solare
    2 - acum este clar ca este impactul psihologic care ne face pe aproape toti sa fim impotriva acestor centrale. Dupa ce va trece aceasta perioada, credeti ca se vor scadea numarul de centrale nucleare sau se va merge mai departe ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat?
    3 - sunt centralele nucleare atat de nesigure cum par din evenimentele din ultimele zile, sau este doar o impresie gresita?

    • Ionut Purica

      1. Alte forme de energie cu randament similar nuclearului sunt cele produse de hidrocarburi - carbune, gaz, pacura - care sunt puternici emitatori de gaze cu efect de sera. Evident, se poate vorbi si de energia hidro, pe firul apei - vezi Portile de Fier - .

      Fiecare dintre aceste tipuri de energie isi au riscuri asociate - de ex, rupere de baraj, ploi acide. Atentie, si barajele sunt proiectate la riscuri seismice.

      2. Evident, exista un impact psihologic doar ca aspectele legate de schimbarile climatice si de necesarul de energie curata cred ca vor faca sa continue, cel putin din declaratiile Casei Albe si a altor mari puteri, cu lectii mai bine invatate.

      3. Daca dupa un cutremur de intensitate 9 urmat de un tsunami, cladirile reactoarelor si turbinelor de la centrala nucleara sunt integre si isi indeplinesc functiunile (spre deosebire de cladirile din orasele inconjuratoare, care au fost rase) se pare ca este cel mai bun 'test' de siguranta a unitatilor nucleare.

  • Întrebarea nr. 11 Fluieratorul

    Inteleg ca in mai multe parti ale lumii, General Electric lucreaza la extinderea cu 10-20% a capacitatii reactoarelor de constructie veche, bazindu-se pe modificari constructive minimale. |In ce conditii este sigur acestlucru, cind sistemele se dovedesc atit de "fragile" la intemperii? Ce cauta o centrala nucleara intr-o zopna cu risc seismic atit de ridicat?

    • Ionut Purica

      Plasarea unei centrale nucleare nu se face numai pe baza riscului seismic al zonei - atentie, cutremurul de 9 grade s-a produs in ocean, nu in zona centralei nucleare - . Alte criterii se leaga de disponibil de apa de reacire, de relieful zonei precum si de posibilitatea amplasarii de retele care sa scoata energia din zona in care e generata.

  • Întrebarea nr. 12 Fabiani

    Considerati ca omenirea isi poate permite sa renunte complet la reactoarele nucleare de fisiune, atat timp cat petrolul si resursele regenerabile nu pot sustine consumul actual, iar fuziunea nucleara controlata este inca un vis indepartat ?

    • Ionut Purica

      Nu, exemplul situatiei disponibilului de energie electrica din Japonia e elocvent. Fara centrale nucleare, in Japonia sunt necesare reduceri de zone de consum.

  • Întrebarea nr. 13 rosi

    1. de ce nu se opreste reactorul? nu se poate dpdv tehnic sau nu se doreste dpdv economic?
    2. in cazul in care se topeste miezul reactorului, care ar fi riscurile pentru cei de acolo, cat si pentru restul populatiei (inclusiv pentru romania)?

    • Ionut Purica

      Reactia de fisiune din reactor e oprita. Problema este evacuarea caldurii reziduale.

      2. Daca se topeste zona activa, anvelopa reactorului este prevazuta sa retina dispersia masiva de substante radioactive in atmosfera. Acelasi lucru si pentru anvelopele centralelor nucleare de la Cernavoda.

  • Întrebarea nr. 14 al

    ca dezastrul nuclear din japonia s-a sfarsit, sau este pe sfarsite, sau mai pot aparea probleme grave cu reactoarele?

    • Ionut Purica

      In momentul de fata, se desfasoara masuri coerente de evacuare a caldurii din zonele active a reactoarelor afectate de seism.

      Nu se estimeaza probleme grave dar pana la racirea completa nu se poate spune ca starea de emergenta este terminata.

  • Întrebarea nr. 15 Bogdan G.

    Centrala nucleară de la Fukushima, fiind construită acum 40 de ani, foloseşte un sistem de răcire şi siguranţă activă (cu pompe de apă, care dacă se întrerup, se produce o supraîncălzire), ceea ce aduce un grad de risc suplimentar pentru cazul în care echipamentele nu funcţionează cum trebuie.

    Tehnologia de la Cernavodă foloseşte un sistem de răcire pasivă. Teoretic, aceasta este mai sigură, nefiind nevoie de o intervenţie externă pentru răcire, dar acest sistem poate răci automat reactorul în orice caz?

    Adică există vreun caz în care vreo problemă (dezastru, eroare umană) să ducă la o supraîncălzire a reactorului?

    • Ionut Purica

      Tehnologia de la Cernavoda asigura si faptul ca volumul de apa grea ca moderator care e de ordinul a 450 de tone poate actiona si ca element de racire in cazul unei situatii de urgenta.

      In plus, exista sisteme suplimentare de interventie pentru scaderea presiunii din avelopa, pe langa sistemele specifice de siguranta ale reactorului.

      Mai mult, logica sistemului de control / protectie automata a reactorului e gandita sa elimine situatii de tipul oprire neintentionata a pompelor de racire etc.

  • Întrebarea nr. 16 Ioana

    Mi se pare inacceptabil sa auzim reprezentantii unor institutii precum CNCAN vorbind despre faptul ca avem una dintre cele mai moderna tehnologii la Cernavoda, sa luam ca refeinta anul in care primul reactor a fost dat in folosinta.
    1. De ce ascundem faptul ca aceste componenete au fost cumparate in anii '70, cu tehnologia momentului aceluia?
    2. De ce nu vorbim despre imbatranirea accelerata a acerstor reactoare, de fisurarea tuburilor care asigura transportul agentului de racire de faptul ca singurele alte 2 reactoare din lume avand acelasi design ca cele de la Cernavoda (POint Lepreau si Gentilly din Canada) nu mai functionau in siguranta la mai putin de 20 de ani de la punerea in functiune?

    • Ionut Purica

      1. Componentele de la Cernavoda nu au fost cumparate in anii '70 ci au fost fabricate in anii 80, inceput de 90. Alte reactoare din lume care au acelasi design se gasesc si in Coreea de Sud (CANDU 6), la Wolsung.

      Aspectele elgate de fisurarea in zona mandrinarii a tuburilor de presiune a aparut la centrala Point Lepreau unde s-a efectuat o schimbare a acestor tuburi.

      Proiectarea de la Cernavoda a inclus lectia invatata atunci.

  • Întrebarea nr. 17 lavinia

    1. Estimati va rog costurile acestui accident nuclear din Japonia, tinand seama de impactul pe care il are atat asupra oamenilor, mediului si economiei Japoneze si precizati daca Romania si-ar putea permite un astfel de dezastru.

    2. Guvernul Japoniei dar si foarte multe state precum Germania, Elvetia si chiar India si China au inceput sa ridice problema renuntarii la energia nucleara in conditiile in care discutam de o noua era industriala verde la nivel global. Pe cand o astfel de decizie si in Romania?

    • Ionut Purica

      1. Estimarile oficiale ale costurilor cutremurului si daunelor produse de tsunami sunt de ordinul a 180 mld dolari. Este de presupus ca ele includ si costurile daunelor produse de centralele nucleare. In cazul in care vor trebui refacute unele instalatii nucleare e de presupus ca aceste costuri sa creasca cu valoarea investitiei in noi unitati nucleare.

      E putin probabil ca in Marea Neagra sa apara un cutremur similar celui din Oceanul Pacific urmat de un tsunami de acest nivel iar centralele noastre nucleare nu se gasesc pe malul marii.

      Din pacate, dezastre de acest gen nu sunt lucruri pe care cineva si le poate permite sau nu, ele apar sau nu.

      Deja Japonia e ajutata de peste 69 de tari din lume.

      2. In prezent, pentru a face fata lipsei de energie disponibila din centralele nucleare afectate de seism, guvernul Japoniei a trecut la o politica de deconectare a diversilor consumatori de electricitate, cu efecte socio-economice semnificative.

      Pe perioada scurta, e putin probabil sa se gaseasca surse care sa poata inlocui energia nucleara.

      Pe termen lung, se poate discuta o reasezare a valorilor legate de dezvoltare, de schimbari climatice, precum si de trai social care sa permita o noua politica privind energia nucleara.










Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

4169 vizualizari

  • Nu am cunostinte prea aprofundate (Luni, 14 martie 2011, 13:24)

    Sile [anonim]

    In ce priveste reactoarele nucleare, dar am o intrebare: de ce nu se opreste reactia prin scoaterea citorva bare din reactor? Nu au dispozitive pentru aceasta operatie? A aparut in presa de la noi o informatie despre acumulari de hidrogen . De unde provine?Va multumesc si o zi buna !
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:22)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Sile

      Reactia de fisiune la reactoarele din Japonia este oprita nu prin scoaterea combustibilului ci prin introducerea barelor de control care contin elemente absorbante de netroni.

      Hidrogenul care se acumuleaza provine din disocierea apei similara cu electroliza produsa de radiata nucleara in zona activa a reactorului.

      Pentru scaderea presiunii de aburi produsa de caldura care trebuie eliminata din zona activa a reactorului dupa oprirea reactiei de fisiune, s-au facut evacuari de aburi usor radioactivi la acest tip de reactor cu apa in fierbere si de hidrogen.

      Hidrogenul in contact cu oxigenul din aer are o reactie exploziva normala.
  • CENTRALE NUCLEARE (Luni, 14 martie 2011, 14:15)

    Stefan Ivan [anonim]

    sunt bombe nucleare pseudocontrolate care trebuie desfintate in maximum 25 de ani si cele care sunt in constructie trebuie sistate si oprita constructia, neconditionat, in special in tarile cu potential seismic, cum ar fi romania. astazi sunt surse de energie total nepoluante, sisteme de conservare a enrgiilor pt. orice fel de energie si corpuri de iluminat cum ar fi becurile cu led-uri, care consuma foarte putin.
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:27)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Stefan Ivan

      Centralele nucleare constituie singura sursa de mare putere instalata care in acest moment nu emite gaze cu efect de sera.

      Sistemele de energie regenerabile nu au ajuns inca la puteri instalate atat de mari si sunt foarte volatile.

      Intr-o perspectiva data, se poate gandi pe partea de consum eficientizarea foarte avansata a activitatilor umane din punct de vedere al consumului de energie.

      Dincolo de becurile cu leduri se poate imagina eliminarea iluminatului public si al cladirilor prin introducerea ochelarilor in infrasoru pentru fiecare persoana care compenseaza incapacitatea noastra de a vededa pe intuneric.

      Numai ca o asemenea actiune produce efecte de schimbare de valoari sociale si socio-economice cu impact foarte mare asupra modului nostru de trai si nu se poate face intr-o perioada scurta.

      Si centralele termice pe carbune, care produc zeci de milioane de tone de cenusa ca deseuri contin elemente radioactive depuse in haldele de cenusa.

      Ce s-ar fi intamplat daca aceste depozite ar fi fost distruse de cutremur si imprastiate de tsunami pe suprafete foarte mari?
  • Ce se intampla cu reactoarele inundate? (Luni, 14 martie 2011, 14:55)

    andrei [anonim]

    1. In momentul in care se inunda reactoarele cu apa de mare asta inseamna ca vor fi compromise iremediabil?
    2. Ce se intampla cu apa de mare introdusa acolo odata ce procesul de racire este terminat, aceasta nu devine la randul sau contaminata radioactiv?
    3. Ce se intampla cu barele de uraniu din reactor, acestea vor putea fi recuperate sau totul va fi ingropat intr-un sarcofag, la fel ca la Cernobil?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:30)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui andrei

      1. Coroziunea apei de mare este suficient de importanta pentru a putea sa se vorbeasca de necesitatea refacerii echipamentelor respective.

      2. Apa de mare devine contaminata radioactiv si urmeaza canelele de depozitare-protectie pe care le au de obicei efluentii lichizi din centralele nucleare.

      3. Daca elementele combustibile nu s-au fisurat si nu exista o topire a zonei active aceastea pot fi scoase din reactor. Altfel, se iau masurile specifice care au fost luate si la Three Mile Island, accident din 1979 in SUA, in care centrala avea anvelopa si a confinat emisiile radioactive catre exterior, asa cum de altfel este situatia si in Japonia.
  • De ce la Cernavoda ? (Luni, 14 martie 2011, 15:09)

    Alexandru IANCU [anonim]

    De ce a fost ales orasul Cernavoda pentru amplasarea singurei centrale termo-nucleare din tara noastra ?
    Care au fost celelalte posibile locatii pt aceasta ?
    Exista centrale termo-nucleare in vecinatatea(<200km) tarii noastre? Care sunt acestea ?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:34)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alexandru IANCU

      Cernavoda a fost ales din motiv de disponibil de apa - Dunarea - si din motiv de existenta a unei placi tectonice stabile pe care de altfel se gasesc unitatile nucleare.

      Daca va uitati la primele patru unitati de la Cernavoda care sunt in linie, faptul ca cincea este un pic deplasata se datoreaza amplasarii care a urmarit placa tectonic stabila.

      Alte locatii sunt legate de disponibil de apa si de stabilitate tectonica - Olt, Mures.

      Exista: centralele de pe Dunare de la Kozlodui si situl de constructie de la Belene, centrala de Pacs din Ungaria. Cernobil se afla la circa 600 de km.
  • Ce tehnologie nucleara este mai "sigura" ? (Luni, 14 martie 2011, 15:16)

    Liviu Petre [anonim]

    Una dintre alegerile energetice asumate de Romania este dezvoltarea capacitatilor de generare de electricitate in centrale nucleare (noi grupuri la Cernavoda, o centrala nucleara in Transilvania, etc.)
    In contextul preocuparilor justiificate legate de securitatea centralelor nucleare, acum, dupa problemele de securitate nucleara aparute in Japonia dupa ultimele cutremure, se poate face o alegere pentru un tip de centrala nucleara sau alta, strict dupa comportarea lor in cazul unor cutremure majore? (si lasind la o parte orice alta ierarhizare determinat de considerent politice, strategice, comerciale, etc.)
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:38)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Liviu Petre

      Orice centrala nucleara este proiectata sa reziste la cutremure. Tipurile de centrale nucleare difera nu prin modul cum rezista la cutremure, care este gandit la fel pentru toate, ci prin tipul de moderator al neutronilor, apa grea, de exemplu, in cazul Cernavoda, apa usoara in cazul Fukushima, prin imbogatirea combustibilului - natural, la Cernavoda, usor imbogatit in cazul Fukushima, prin numarul de circuite termice - doua , in cazul Cernavoda, unul cu apa grea, si unul de producere al aburului pentru turbina, cu apa usoara, neradioactiv; un singur circuit in care aburul se produce in reactor si se trimite in turbina - cazul Fukushima, lucru care face ca si turbina sa fie usor radioactiva.

      Fiecare din cetralele respective, inclusiv cele cu apa usoara sub presiune, isi are elementele lor de siguranta si sunt proiectate sa reziste la cutremur, asa cum am precizat mai sus.
  • De ce nu se otraveste reactorul ? (Luni, 14 martie 2011, 16:07)

    Mircea [anonim]

    Care este pragul ultim pentru care devine imperioasa otravirea reactorului de tip BWR ? Aceeasi intrebare si pentru PWR.
    Cine poate lua o asemenea decizie ?
    Care sunt costurile economice ale unei asemenea decizii de vreme ce este atat de greu de luat !
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:40)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mircea

      In mod profesional, termenul de otravire a reactorului apare dupa oprirea acestuia si este legat de gaze de tip xenon care pe o perioada de circa 36 de ore dupa oprire impiedica repornirea prin faptul ca absorb neutroni.

      Dupa ce izotopii respectivi au disparut prin radioactive decay se poate reporni reactorul.


      Daca va referiti la oprirea reactorului, reactiile de fisiune in principiu sunt oprite la Fukushima. Problema lor este evacuarea caldurii reziduale.
  • Greseala Proiectare (Luni, 14 martie 2011, 16:11)

    Mihai [anonim]

    Cum puteti sa explicati ca apa a inundat generatoarele diesel ?
    Cum se face ca nu au prevazut ca dupa cutremur vine un tsunami care poate sa inunde o parte din cladirile reactorului ? De ce nu au amplasat generatoarele de curent mai sus ?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:42)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mihai

      Reactoarele de la Fukushima de care se vorbeste au fost construite in anii 70 - 80. Inainte de momentul 2004, tsunamiurile nu erau unul din elementele de care sa se tina cont in mod coerent la proiectarea sigurantei centralelor nucleare sau nu un tsunami produs de un cutremur de gradul 9.

      Faptul ca au rezistat cladirile centralei nucleare si la cutremur si la tsunami dovedeste trecerea unui 'test' de siguranta care nu dori sa se mai repete.
  • intrebari (Luni, 14 martie 2011, 17:27)

    mitic [anonim]

    1.Ce sanse avem avem in fata unui seism de aceeasi intensitate(8.9) care sa scuture centrala de la Cernavoda?
    2.Masurile de siguranta luate in calcul in Japonia nu au functionat si urmarile le-am vazut cu totii.Exista si alte masuri care ar fi trebuit luate( sau pe care sa le luam si noi in calcul)?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:44)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui mitic

      In Vrancea nu s-au inregistrat seisme de intensitatea respectiva iar aparitia unui asemenea seism in Vrancea nu inseamna ca intensitatea e aceeasi si la Cernavoda, care se gaseste dincolo de Dunare.

      In Japonia cladirile reactorului si ale centralei au ramas in picioare, spre deosebire de ce s-a intamplat cu cladirile din orasele din jur.

      Azi are loc o sedinta a factorilor responsabili din UE care sa defineasca masuri imbunatatite rezultate din experienta japoneza.
  • CANDU (Luni, 14 martie 2011, 21:18)

    _bogdan_ [anonim]

    Buna ziua, as vrea sa va adresez si eu cateva intrebari:
    1. noile reactoare care vor fi construite la Cernavoda vor folosi ultimele tehnologii disponibile, spre exemplu CANDU de generatia a 3-a (sau mai bune)?
    3. Cum se va actiona in cazul unui accident la noi in ordinea gravitatii si la ce se va recurge in ultima instanta daca toate acestea dau gres? Care va fi raza de dispersie in acest ultim caz tinand cont de cantitatea care poate scapa si conditii meteo nefavorabile (vant inspre interiorul tarii si nu inspre mare)?
    ///
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:48)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui _bogdan_

      1. In vederea autorizarii constructiei unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda s-au considerat o serie intreaga de indicatori care sa imbunatateasca sistemul de siguranta ceruti si de Comisia Europeana.

      2. In cazul unui accident, pe langa zona de 3 km de izolatie in jurul centralei urmeaza sa se faca evacuari la 30 eventual 100 de km. Mai mult, nu se asteapta o pierdere a integritatii anvelopelor unitatilor nucleare, lucru care presupune ca degajarea de radioactivitate in atmosfera e limitata.

      Daca vantul bate catre interiorul tarii e potential posibil sa se ajunga pe distante de ordinul a 200 km pe directia principala, dar radioactivitatea nu se presupune ca va fi egala sau echivalenta cu cea de la Cernobil unde nu ezista anvelopa..
  • intrebari (Luni, 14 martie 2011, 23:03)

    me [anonim]

    1 - este la ora actuala alta forma de producere de energie electrica cu un asemenea randament si care sa nu ne coste o mana si un picior? energia eoliana sau solara este viabila? aici ma refer la faptul ca iti trebuie un spatiu enorm pentru a pune centralele eoliene/solare
    2 - acum este clar ca este impactul psihologic care ne face pe aproape toti sa fim impotriva acestor centrale. Dupa ce va trece aceasta perioada, credeti ca se vor scadea numarul de centrale nucleare sau se va merge mai departe ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat?
    3 - sunt centralele nucleare atat de nesigure cum par din evenimentele din ultimele zile, sau este doar o impresie gresita?
    • re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:52)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui me

      1. Alte forme de energie cu randament similar nuclearului sunt cele produse de hidrocarburi - carbune, gaz, pacura - care sunt puternici emitatori de gaze cu efect de sera. Evident, se poate vorbi si de energia hidro, pe firul apei - vezi Portile de Fier - .

      Fiecare dintre aceste tipuri de energie isi au riscuri asociate - de ex, rupere de baraj, ploi acide. Atentie, si barajele sunt proiectate la riscuri seismice.

      2. Evident, exista un impact psihologic doar ca aspectele legate de schimbarile climatice si de necesarul de energie curata cred ca vor faca sa continue, cel putin din declaratiile Casei Albe si a altor mari puteri, cu lectii mai bine invatate.

      3. Daca dupa un cutremur de intensitate 9 urmat de un tsunami, cladirile reactoarelor si turbinelor de la centrala nucleara sunt integre si isi indeplinesc functiunile (spre deosebire de cladirile din orasele inconjuratoare, care au fost rase) se pare ca este cel mai bun 'test' de siguranta a unitatilor nucleare.
  • Extindere capacitate reactoare nucleare (Marţi, 15 martie 2011, 7:22)

    Fluieratorul [anonim]

    Inteleg ca in mai multe parti ale lumii, General Electric lucreaza la extinderea cu 10-20% a capacitatii reactoarelor de constructie veche, bazindu-se pe modificari constructive minimale. |In ce conditii este sigur acestlucru, cind sistemele se dovedesc atit de "fragile" la intemperii? Ce cauta o centrala nucleara intr-o zopna cu risc seismic atit de ridicat?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:55)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Fluieratorul

      Plasarea unei centrale nucleare nu se face numai pe baza riscului seismic al zonei - atentie, cutremurul de 9 grade s-a produs in ocean, nu in zona centralei nucleare - . Alte criterii se leaga de disponibil de apa de reacire, de relieful zonei precum si de posibilitatea amplasarii de retele care sa scoata energia din zona in care e generata.
  • alternative (Marţi, 15 martie 2011, 8:24)

    Fabiani [anonim]

    Considerati ca omenirea isi poate permite sa renunte complet la reactoarele nucleare de fisiune, atat timp cat petrolul si resursele regenerabile nu pot sustine consumul actual, iar fuziunea nucleara controlata este inca un vis indepartat ?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:56)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Fabiani

      Nu, exemplul situatiei disponibilului de energie electrica din Japonia e elocvent. Fara centrale nucleare, in Japonia sunt necesare reduceri de zone de consum.
  • de ce nu il opresc (Marţi, 15 martie 2011, 10:12)

    rosi [anonim]

    1. de ce nu se opreste reactorul? nu se poate dpdv tehnic sau nu se doreste dpdv economic?
    2. in cazul in care se topeste miezul reactorului, care ar fi riscurile pentru cei de acolo, cat si pentru restul populatiei (inclusiv pentru romania)?
    • Re; (Marţi, 15 martie 2011, 13:57)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui rosi

      Reactia de fisiune din reactor e oprita. Problema este evacuarea caldurii reziduale.

      2. Daca se topeste zona activa, anvelopa reactorului este prevazuta sa retina dispersia masiva de substante radioactive in atmosfera. Acelasi lucru si pentru anvelopele centralelor nucleare de la Cernavoda.
  • credeti... (Marţi, 15 martie 2011, 10:22)

    al [anonim]

    ca dezastrul nuclear din japonia s-a sfarsit, sau este pe sfarsite, sau mai pot aparea probleme grave cu reactoarele?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 13:59)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui al

      In momentul de fata, se desfasoara masuri coerente de evacuare a caldurii din zonele active a reactoarelor afectate de seism.

      Nu se estimeaza probleme grave dar pana la racirea completa nu se poate spune ca starea de emergenta este terminata.
  • Supraîncălzire reactor (Marţi, 15 martie 2011, 10:24)

    Bogdan G. [anonim]

    Centrala nucleară de la Fukushima, fiind construită acum 40 de ani, foloseşte un sistem de răcire şi siguranţă activă (cu pompe de apă, care dacă se întrerup, se produce o supraîncălzire), ceea ce aduce un grad de risc suplimentar pentru cazul în care echipamentele nu funcţionează cum trebuie.

    Tehnologia de la Cernavodă foloseşte un sistem de răcire pasivă. Teoretic, aceasta este mai sigură, nefiind nevoie de o intervenţie externă pentru răcire, dar acest sistem poate răci automat reactorul în orice caz?

    Adică există vreun caz în care vreo problemă (dezastru, eroare umană) să ducă la o supraîncălzire a reactorului?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 14:03)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Bogdan G.

      Tehnologia de la Cernavoda asigura si faptul ca volumul de apa grea ca moderator care e de ordinul a 450 de tone poate actiona si ca element de racire in cazul unei situatii de urgenta.

      In plus, exista sisteme suplimentare de interventie pentru scaderea presiunii din avelopa, pe langa sistemele specifice de siguranta ale reactorului.

      Mai mult, logica sistemului de control / protectie automata a reactorului e gandita sa elimine situatii de tipul oprire neintentionata a pompelor de racire etc.
  • Siguranta CANDU (Marţi, 15 martie 2011, 10:53)

    Ioana [anonim]

    Mi se pare inacceptabil sa auzim reprezentantii unor institutii precum CNCAN vorbind despre faptul ca avem una dintre cele mai moderna tehnologii la Cernavoda, sa luam ca refeinta anul in care primul reactor a fost dat in folosinta.
    1. De ce ascundem faptul ca aceste componenete au fost cumparate in anii '70, cu tehnologia momentului aceluia?
    2. De ce nu vorbim despre imbatranirea accelerata a acerstor reactoare, de fisurarea tuburilor care asigura transportul agentului de racire de faptul ca singurele alte 2 reactoare din lume avand acelasi design ca cele de la Cernavoda (POint Lepreau si Gentilly din Canada) nu mai functionau in siguranta la mai putin de 20 de ani de la punerea in functiune?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 14:07)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ioana

      1. Componentele de la Cernavoda nu au fost cumparate in anii '70 ci au fost fabricate in anii 80, inceput de 90. Alte reactoare din lume care au acelasi design se gasesc si in Coreea de Sud (CANDU 6), la Wolsung.

      Aspectele elgate de fisurarea in zona mandrinarii a tuburilor de presiune a aparut la centrala Point Lepreau unde s-a efectuat o schimbare a acestor tuburi.

      Proiectarea de la Cernavoda a inclus lectia invatata atunci.
  • Energia nucleara - Moarte Sigura (Marţi, 15 martie 2011, 11:12)

    lavinia [anonim]

    1. Estimati va rog costurile acestui accident nuclear din Japonia, tinand seama de impactul pe care il are atat asupra oamenilor, mediului si economiei Japoneze si precizati daca Romania si-ar putea permite un astfel de dezastru.

    2. Guvernul Japoniei dar si foarte multe state precum Germania, Elvetia si chiar India si China au inceput sa ridice problema renuntarii la energia nucleara in conditiile in care discutam de o noua era industriala verde la nivel global. Pe cand o astfel de decizie si in Romania?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 14:17)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui lavinia

      1. Estimarile oficiale ale costurilor cutremurului si daunelor produse de tsunami sunt de ordinul a 180 mld dolari. Este de presupus ca ele includ si costurile daunelor produse de centralele nucleare. In cazul in care vor trebui refacute unele instalatii nucleare e de presupus ca aceste costuri sa creasca cu valoarea investitiei in noi unitati nucleare.

      E putin probabil ca in Marea Neagra sa apara un cutremur similar celui din Oceanul Pacific urmat de un tsunami de acest nivel iar centralele noastre nucleare nu se gasesc pe malul marii.

      Din pacate, dezastre de acest gen nu sunt lucruri pe care cineva si le poate permite sau nu, ele apar sau nu.

      Deja Japonia e ajutata de peste 69 de tari din lume.

      2. In prezent, pentru a face fata lipsei de energie disponibila din centralele nucleare afectate de seism, guvernul Japoniei a trecut la o politica de deconectare a diversilor consumatori de electricitate, cu efecte socio-economice semnificative.

      Pe perioada scurta, e putin probabil sa se gaseasca surse care sa poata inlocui energia nucleara.

      Pe termen lung, se poate discuta o reasezare a valorilor legate de dezvoltare, de schimbari climatice, precum si de trai social care sa permita o noua politica privind energia nucleara.
  • (Ne)siguranta sisteme CANDU (Marţi, 15 martie 2011, 11:17)

    Hans Hedrich [anonim]

    CONTEXT
    Conform unui document realizat de un ONG de mediu de profil din Romania,

    "...In situatii operationale, totusi, sistemele de siguranta CANDU sunt deseori partial sau complet indisponibile. In unele cazuri, sistemele CANDU de racire in regim de urgenta au fost indisponibile luni la rand. Sistemele CANDU pentru inchidere rapida sunt de asemenea indisponibile uneori.
    In 2005, in Canada (...) lucratori CANDU au instalat un detector de neutroni invers din greseala, astfel incat al doilea sistem de inchidere rapida ar fi fost indisponibil in cazul unei urgente."

    INTREBARE
    Cum se poate garanta, in aceste conditii, FAPTIC si DOVEDIT, functionarea in conditii de siguranta a CNE Cernavoda?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 14:22)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Hans Hedrich

      Afirmatia ca sistemele de siguranta sunt deseori partial sau complet indisponibile precum si indisponibile luni la rand nu poate implica conform procedurilor de operare si siguranta a centralelor nucleare, ca centrala era in functiune in acele perioade.

      Pentru autorizatia de functionare a centralei exista planuri de emergenta precum si proceduri de gestionare a operarii centralei in regimuri normale si anormale.

      Orice inspectie in instalatie controleaza si aspectele legate de modul cum functioneaza sistemele de control si siguranta.

      Astfel ca faptul ca s+a gasit - nu in cazul unei urgente - ca un detetector de neutroni era instalat invers dovedeste ca exista proceduri de control si inspectie care pot identifica si asemena situatii extreme.
  • Inundarea Reactorului (Marţi, 15 martie 2011, 13:06)

    Gabriel [anonim]

    Am citit ca japonezii au decis sa inunde reactorul cu apa de mare din cauza barelor care erau expuse. Problema este ce s-a intamplat cu aburii, atunci cand apa s-a evaporat, din moment ce a fost necesare recompletari? Sunt acesti aburi radioactivi?
  • O lamurire, daca se poate. (Marţi, 15 martie 2011, 13:12)

    Dia [anonim]

    De duminica urmaresc tot ce se poate urmari legat de Japonia. Asa cum adevaratele proportii ale dezastrului Cernobil au fost intuite initial la Helsinki, mi-e greu sa cred ca autoritatile nipone declara nivelul real al scurgerilor radioactive si nivelul real al radiatiilor care afecteaza zona de acolo (probabil maine vom avea noutati din Kamceatca, mai aproape de realitate). As dori de la dvs, in masura posibilitatilor, o estimare a impactului exploziilor nucleare, respectiv scurgerilor radioactive asupra climei mondiale. Din motivele expuse mai sus, probabil estimarea ar fi foarte vaga. Sa ne asteptam la o "usoara" iarna nucleara in acest moment?
  • informare corecta (Marţi, 15 martie 2011, 13:59)

    Simona [anonim]

    O reactie prompta si comuna a autoritatilor si institutiilor roman implicate in domeniul nuclear (de ex. ANDRAD, CNCAN, Min Mediului, Facultatea de Energetica - CNE s.a ) ar fi fost benefica atat pentru "educarea" jurnalistilor cat si pentru o informare corecta a opiniei publice referitor la accidentele care au avut loc la CNE din Japonia.
  • Felicitari HN (Marţi, 15 martie 2011, 14:10)

    Ciucu [anonim]

    Pentru ca identificati astfel de oameni si ii invitati in studio.

    La antene, despre un astfel de subiect vorbeste omniprezenta si omnistienta madam Tatoiu.

    Si intrebarea: credeti ca energia nucleara va reprezenta viitorul energetic in Romania?
  • Incidentul Point Lepreau... (Marţi, 15 martie 2011, 14:20)

    Ioana [anonim]

    ...a avut loc in '97. Atunci s-a constatat fisurarea tuburilor. Cum putea fi invatata lectia asta de poiectantii Cernavoda?? Rectorul 1 functiona deja de 1 an. Si da, au inlocuit tuburile. A mai costat caproape un miliard de dolari. Cu toate astea, energia nucleara e ieftina, nu?
    • Re: (Marţi, 15 martie 2011, 14:27)

      Ionut Purica [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ioana

      Fisurarea tuburilor de presiune in zona mandrinata se cunostea din a dooua jumatate a anilor 90 iar rapoarte privind inlocuirea si solutii de rezolvare a acestei probleme erau facute din acea perioada.

      Montajul tuburilor de presiune la unitatea 1 Cernavoda s-a facut cu luarea in considerare a acelor cunostinte.
  • Siguranta Cernavoda (Marţi, 15 martie 2011, 14:46)

    Mihai [anonim]

    1. Centrala de la Cernavoda a fost proiectata ca sa reziste la debite scazute ale Dunarii ?
    Pentru ca chiar daca reactia nucleara se opreste, am vazut la Fukushima ca este nevoie de multa apa de racire in continuare.
    2. Am vazut pe Wikipedia ca centralele CANDU (ca la Cernavoda) au o comportare ca la Cernobil (coeficient de reactie pozitiv) in cazul pierderii de apa. Nu reprezint acest lucru un mare pericol ?
  • decay heat (Miercuri, 16 martie 2011, 13:01)

    Madelin [anonim]

    Domnule Purica, buna ziua si multumiri pentru timpul alocat intrebarilor noastre.

    Cat timp – estimativ – va dura “decay heat” in reactoarele de la Fukushima?
  • Nu credeti ca ar trebui luata in considerare (Joi, 17 martie 2011, 10:31)

    Sile [anonim]

    si construirea u nui mecanism de scoatere a unor bare pentru oprirea reactiei in lant controlate?Ca supliment de siguranta pentru introducerea de bare de cadmiu(absorbant de neutroni).In fata pericolului de iradiere, orice masura suplimentara de siguranta ar fi cred binevenita. O zi buna !


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri