Catastrofa naturala din Japonia a aratat clar limitele tehnologiei: reactoare nucleare menite sa reziste oricarui cutremur au cedat rind pe rind, alimentind temerile globale. Austria, Germania, Elvetia si India au reactionat imediat. Fie au cerut controale suplimentare la propriile centrale nucleare sau la cele din zona, fie au suspendat prelungirea avizelor de functionare. Romania, a carei strategie energetica prevede constructia a inca doua reactoare la Cernavoda si a unei noi centrale nucleare in alta locatie, nu a reactionat inca oficial la situatia din Japonia.
Fiecare tara are propria sa politica in domeniu: de la respingerea totala a acestui tip de energie ieftina (cazul Austriei), la utilizarea ei pe fondul unor sensibilitati extraordinare (Germania) si pina la adoptarea pe scara larga (cazul Japoniei).
De asemenea, exista mai multe tipuri de tehnologii folosite, fiecare cu avantajele si riscurile specifice in privinta poluarii, a randamentului sau a dependentei de materia prima.
Dincolo de aceste diferente, catastrofa din Japonia a jucat un rol comun in toate tarile cu centrale nucleare: declansator al temerilor politicienilor in fata unei probleme cu mare priza la public si potential impact devastator.
Ar trebui sa inceapa si in Romania o consultare publica despre oportunitatea infiintarii de noi reactoare nucleare? Sau o dezbatere despre tipul de reactor ce trebuie utilizat – cu evident impact asupra procedurilor de achizitie publica? Care este opinia voastra despre energia “nucleara” si viitorul ei intr-o Romanie care are ca obiectiv independenta energetica si pozitia de exportator in regiune?
Comenteaza pe Contributors.ro, platforma de analize si dezbateri
