Ion Năstăsescu a fost numit Preşedinte al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive la 11 decembrie 2009. Anterior, în perioada 27.03.2009 – 11.12.2009, a deţinut funcţia de Preşedinte al Agenţiei Nucleare. CV-ul presedintelui Agentiei Nucleare poate fi citit aici.
Declaratiile presedintelui Agentiei Nucleare si pentru Deseuri Radioactive
- Despre masurile luate de japonezi la centrala de la Fukushima: Daca ne gandim la Cernavoda, o centrala nucleara cu reactoare cu o putere chiar mai mare decat cele de la Fukushima, vedem ca sunt atatea sisteme de securitate incat, practic, este imposibil sa se contamineze peste normal zona de langa centrala. Si chiar in cazul celui mai grav accident, de exemplu, la Cernavoda, la un kilometru de centrala nu se poate inregistra mai mult decat doza normala pentru polulatie. Cred ca si aici in Japonia, sistemele de securitate sunt active.
- Este posibil ca in momentul de fata sa fi fost o situatie mult mai grava. Din cauza accidentului, este posibil ca circuitul de apa de racire a reactorului sa se fi fisurat astfel incat sa se ajunga la aceasta situatie extrema, si anume ca rectoarele sa fie racite cu apa din mare. Chestiunea este ca reactoarele chiar daca sunt oprite, la toate cele care au fost in functiune (reactoarele 1 si 2 au fost oprite automat la cutremur, iar 4, 5 si 6 erau oprite pentru inspectia periodica), combustibilul trebuie racit.
- Ce se intampla daca sistemele normale nu functioneaza? De exemplu, nu au pornit motoarele auxiliare diesel care produc curent electric si care pun in functiune sistemul de pompe al circuitului de racire a reactorulor. Sau s-a spart circuitul care asigura racirea reactorului. Atunci se intervine cu ultima solutie din cele prevazute pana cand se raceste reactorul. Intr-o astfel de situatie, se intervine in interiorul anvelopei in care se afla reactorul. Anvelopa este o constructie din beton care are un metru grosime, tocmai ca in cazul unui astfel de incident grav care se petrece in interiorul anvelopei, sa nu ajunga materialele radioactive in atmosfera. In interiorul acestei anvelope in mod normal se mentine multa presiune. Dar avand in vedere ca s-a intervenit cu apa peste reactor, acolo s-a creat o presiune. Intial, s-a zis ca este o explozie la reactorul 1. Dar, de fapt, a fost o esapare de abur din interiorul anvelopei. In momentul in care s-a facut aceasta esapare, s-au antrenat cu ajutorul aburului si materiale cu continut radioactiv in atmosfera, iar in zona centralei a crescut radioactivitatea.
- Despre retragerea navelor din Flota a Saptea a SUA din zona Fukushima din cauza radiatiilor. Este foarte bine ca s-au luat aceste masuri, ca si cele pentru populatie. In zona, populatia a fost evacuata si la 20 de kilometri, i s-a administrat si iodura de potasiu ca sa nu apara probleme cu tiroida. Astfel de masuri trebuie luate pentru orice eventualitate. Este un test foarte important pentru toata lumea, pentru ca energia nucleara este una dintre cele mai sigure solutii pentru asigurarea de energie electrica.
- Agentia de specialitate din Japonia a incadrat evenimentul nuclear la nivelul 4 pe o scara de la 0 la 7.
- In niciun caz nu se poate ajunge la o situatie ca cea de la Cernobal. In Japonia, sistemele de securitate sunt mult mai sigure decat cele de la Cernobal. Cele de la Cernobal nu au avut aceasta anvelopa de protectie, de izolare perfecta fata de mediul inconjurator. Aici exista anvelopa, deci nu se poate intampla ce s-a intamplat la Cernobal. Nici la noi la Cernavoda nu se poate intampla ce s-a intamplat la Cernobal pentru ca totul ramane in interiorul anvelopei.
- Din punctul meu de vedere, japonezii isi fac treaba foarte serios, oamenii de acolo sunt ultracalificati, ca si cei de la Cernavoda. Sunt printre cei mai buni specialisti. Nu se pune problema sa ajunga sa faca niste lucruri intamplatoare, la disperare. Si ce ni se transmite noua, ca a avut loc o explozie... totul este controlat, face parte din sistemul de intervenite in astfel de situatie.
- Despre cererea Austriei de a fi instituite teste de rezistenta la centralele nucleare din Europa. Nu stiu de o astfel de cerere. Se pot face astfel de cercetari in acest domeniu. Cu cat ne luam mai multe masuri de siguranta, cu atat este mai bine. Energia nucleara este una dintre cele mai sigure solutii pentru alimentarea cu energie.
- Diferentele intre tehnologia utilizata in Romania si cea utilizata in Japonia. In Japonia, reactoarele au fost pornite prin 1971. Sunt destul de vechi. Nu exista reactor care sa fie mentinut in functiune fara o revizie foarte serioasa. Am impresia ca aici s-a produs o fortare, s-a fortat nota. La noi lucrurile stau foarte bine, pentru ca s-au luat cele mai importante masuri de securitate. Si ele sunt mai bune, de exemplu, la reactorul 2 decat la 1 si vor fi mai bune si la celelalte reactoare. De fapt s-a primit avizul Comisiei Europene, iar acest aviz s-a primit in special pentru ca au fost luate aceste masuri de asigurare a securitatii.
- In Japonia, reactoarele functioneaza de 40 de ani. In Romania, reactorul 1 a pornit in 1996, iar reactorul 2 in 2007. Sigur ca acestea au fost executate in conditii mai bune decat cele din Japonia.
- In cazul unui cutremur puternic in Romania: Reactoarele au fost calculate pentru un cutremur de grad 8, cutremur care nu a avut loc niciodata in Romania.
- Daca va fi un cutremur mai mare de gradul 8, vom avea probleme similare cu ale Japoniei.
- Problemele de contaminare in Japonia sunt mai mici decat problemele care pot aparea din punct de vedere economic. Cam 27-30% din mixul energetic este asigurat prin centralele nucleare. Faptul ca s-au oprit marea majoritate a centralelor din Japonia a creat probleme extraordinare. Aceste lucrari de repunere in functiune a acestor unitati nucleare sunt foarte costisitoare. Deci pierderile Japoniei nici nu pot fi calculate.
- Japonezii au executat reactoarele nucleare cu diferite firme. Noi am utilizat doar tehnologia CANDU (tehnologie canadiana). Ei pot avea si tehnologie proprie si tehnologie importata. Singura diferenta majora este ca la noi combustibilul utilizat este natural, uraniul natural. Iar ei folosesc in toate centralele lor uraniul imbogatit.
- S-au luat masuri pe o distanta de 20 de kilometri de la axa centrala, s-au luat toate masurile care trebuiau luate, dar acest sistem de protectie prin anveolopa este chiar sistemul care a lipsit de la Cernobal. Daca la Cernobal se lua o astfel de masura, ar fi fost un accident despre care astazi nu mai discutam.
- Cernavoda, zona sigura. Ce va spun pentru Japonia este valabil si pentru Cernavoda. In cel mai grav accident, ce se poate intampla la Cernavoda. Pe o distanta de 1 km, care este zona de protectie a centralei, nu este voie sa faci nici locuinta, nici sa ai activitate industriala. Dincolo de aceasta zona, populatia nu va putea fi iradiata peste limitele normale, chiar daca este vorba despre cel mai sever accident.
- La Cernavoda, cel mai grav accident poate fi incradat la 7 pe o scala de la 1 la 7.
- In cazul in care se intampla, problemele vor fi in limita unui kilometru distanta de centrala.
Eu cred ca ultima varianta e valabila.
Alternative exista, Romania are parca deja 20% din energie electrica generata eolian. Mai exista solutia hidrocentralelor si ceva mai nou a biotehnologiilor.
Oricum ar fi, lumea trebuie sa gaseasca solutii energetice pentru perioada indelungata. Singura posibilitate pe termen lung (peste 100 de ani) e folosirea resurselor regenerabile si economisirea la maximum a energiei. Daca se reduce consumul energetic cu 80% ca in gazul inlocuirii becurilor cu incandescenta cu cele fluorescente sau pe baza de LED, teoretic ne descurcam cu energia eoliana in Romania, de ex.
O reducere de 8% ar fi o realizare exceptionala!
"Germany suspends nuclear extension"
Adica nu mai construiesc noi reactoare si nu mai prelungesc durata de functionare a celor existente. Parca au hotarat ca pana in 2040-2050 sa renunte complet la energia atomica,
http://en.wikipedia.org/wiki/Wind_power_by_country.
E drept m-am inselat cu capactatea instalata, dar Romania are un potential imens in energia eoliana:
http://en.wikipedia.org/wiki/Wind_power_in_Romania
nu si permit luxul asta chiar de se numesc ei nemti...
evident ca nu trebuie sa panicam populatia……dar nici cu gogosi nu merge!
Apropo, ii pasa cuiva ca cenusa produsa de termocentrale produce mai multa radioactivitate decat centralele nucleare? De fapt din cei care tipa impotriva centralelor, sunt multi care stiu asta?
A fost in Japonia o zi isau mai mult?
Care e diferenta intre un BWR de 40ani si un CANDU de 20
s-a cutremurat vreodata?
7.6 , 8
noua nu e cazul dar noi fiind balkanici. 7 .7 ajunge
SUNT adept al nuclearei facuta de profesionisti
cele de mai sus nu implica institutul din care fac parte
raspund personal
ca si dumnealui
cu stima
dan
http://www.corriere.it/esteri/11_marzo_14/nucleare-allarme-mondo_b53ae46e-4e23-11e0-992a-dbfddd704513.shtml
Ion Năstăsescu a fost numit Preşedinte al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive la 11 decembrie 2009. Anterior, în perioada 27.03.2009 – 11.12.2009, a deţinut funcţia de Preşedinte al Agenţiei Nucleare.
In perioada 2008-2009 a deţinut, în cadrul S.C. Khamsim S.R.L. Constanţa, funcţia de director. Anterior, în perioada 2001-2008, a ocupat funcţia de director general al S.C. Uzina de Valorificare a Cenuşilor de Pirită S.A. Turnu Măgurele.
Între 1992 si 2001, a ocupat succesiv funcţiile de şef serviciu C.T.C. la Combinatul de Îngrăşăminte Chimice din Turnu Măgurele, inspector la Agenţia de Protecţia Mediului Teleorman, Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, Prefect al judeţului Teleorman şi director de cabinet al Preşedintelui Consiliului Judeţean Teleorman.
In perioada 1990 – 1992 a fost deputat în Parlamentul României.
În 1975 şi-a început cariera profesională ca inginer stagiar şi tehnolog la Combinatul de Îngrăşăminte Chimice din Turnu Măgurele. Până în 1990, în cadrul aceluiaşi combinat, a ocupat succesiv funcţiile de şef de secţie, şef de birou, şef de secţie coordonator şi inginer şef.
Ion Năstăsescu a absolvit Facultatea de Inginerie Chimică (1975) din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.
Este membru al Partidului Democrat – Liberal, vicepreşedintele B.P.J. Teleorman şi prim-vicepreşedinte al B.P.L. Turnu Măgurele.
Este creştin ortodox practicant şi membru al Consiliului Parohial al Catedralei Sf. Haralambie din Turnu Măgurele.
S-a născut la 05 februarie1950, este căsătorit şi are o fiică, Laura Mihaela Năstăsescu.
Asa cum era de asteptat, conferentiarul nuclearist a 'demonstrat' ca energia nucleara prezinta avantaje net superioare economic si ca aceasta este perfect sigura.
Stim ca, in popor, se spune : 'tot tiganu' isi lauda ciocanu' ' (ciocanul cu care forjeaza otelul).
Mi-am permis sa il intreb pe conferentiar daca sustine punctele de vedere ale sefului departamentului 'securitatea nucleara' din agentia pe care o reprezenta. Ma refeream la domnul Konstantinov, expert in securitatea nucleara, reprezentant al Uniunii Sovietice.
Domnul conferentiar a subliniat promt, sonor ca il sustine pe domnul Konstantinov.
Atunci, l-am informat (i-am amintit?) ca, doar cu o luna inainte de accidentul nuclear major de la Cernobal (dezstrul nuclear care a afectat o mare parte a globului), domnul Konstantinov a scris intr-o revista de specialitate (nucleara), editata chiar de agentia din Viena, ca ; "filiera nucleara aplicata la Cernobal (si in centrale echipate cu blocuri energetice cu putere de cate 1400 MW.- Ignalino) este atat de sigura incat centralele nuclearo-electrice respective, echipate cu acest tip de reactoare, pot fi amplasate chiar in centrul marilor orase".
Da, asa scrisese domnul Konstantinov. inainte de producerea dezastrului Cernobal.