​VIDEO INTERVIU Dacian Ciolos despre noile reguli ale agriculturii in UE: Fermierii trebuie sa practice rotatia culturilor si sa planteze perdele forestiere pentru a primi subventia / Romania are nevoie de o politica funciara mai complexa si mai completa / Aeroporturile si companiile din imobiliare nu vor mai primi subventii agricole

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Sâmbătă, 29 iunie 2013, 21:21 Economie | EuROfonduri

Regulile de acordare a subventiilor pentru fermieri se vor schimba incepind din 2014, iar micii fermieri vor scapa de hatisurile birocratice. Comisarul pentru Agricultura Dacian Ciolos explica intr-un interviu pentru HotNews.ro care sint principalele noutati din agricultura europeana dupa ce reforma care-i poarta numele a fost agreata de toti marii actori europeni. Ciolos vorbeste si despre "presiunea publica" legata de vinzarea pamintului catre cetateni si ce ar trebui sa faca Romania.




Reporter: Una dintre principalele masuri din noua Politica Agricola Comuna pe care le-ati comunicat a fost transparentizarea procesului de acordare a subventiilor si eliminarea unor situatii calificate aberante pana acum. Unde vom vedea din 2014 numele beneficiarilor de subventii?
Dacian Ciolos: Numele beneficiarilor va fi publicat in fiecare an de catre Agentia de Plati, pe site-ul agentiei in mod normal, dar sigur ca oricine poate sa ceara informatiile si le primeste. Dar va fi o procedura asa cum e si acum, insa au fost niste neclaritati, inclusiv dupa o decizie a Curtii de justitie. Deci, asa cum e si acum, va fi si in continuare o publicare a numelor, localitatii si sumelor pe care le primeste, cu detalii, ce tipuri de masuri sau de instrumente finanteaza un agricultor sau altul si cu ce sume.

Reporter: De la ce subventii in sus vor fi publice numele? Vor fi publice toate, sau doar pentru cele mai mari..
Dacian Ciolos: Ne-am propus pentru cele de la cinci mii de euro in sus, pentru ca ceea ce intereseaza lumea in general sunt sumele mai mari. Asta mai simplifica putin si lucrurile pentru administratie, pentru ca, va dati seama, in Romania e vorba de sute de mii, aproape peste un million de beneficiari si te pierzi in astfel de nume dar, daca ne uitam, vedem ca se concentreaza totusi sumele mai mari spre un grup relativ restrans.

Reporter: Tot in categoria aceasta a transparentizarii si a eliminarii situatiilor greu explicabile se numara si definirea unei liste de activitati excluse de la subventii si platidirecte...
Dacian Ciolos: Liste de categorii de beneficiari care prin definitie vor fi exclusi…

Reporter: Ne puteti da cateva exemple de pe aceasta lista?
Dacian Ciolos: Aeroporturi care pot sa detina terenuri, inclusiv terenuri agricole, suprafete mari, societati imobiliare, agentii de asigurari, terenuri de golf, asociatii sportive, samd, lista poate sa continue. Noi am impus la nivel european o lista care e aplicabila cam la toate statele membre, cu cateva categorii de beneficiari pe care ii putem regasi la scara europeana, dar stalele membre vor putea sa completeze aceasta lista cu alte categorii specifice.

Reporter: Dar statele membre vor putea sa elimine din lista propusa de Comisie?
Dacian Ciolos: Nu, asta e obligatorie. Asta e un minim obligatoriu, lista poate sa fie doar largita, nu redusa.

Reporter: Nu mai pot aparea modificari pana la 1 ianuarie 2014?
Dacian Ciolos: Nu, nu si, oricum, pe acest subiect nu prea au fost discutii mari nici cu ministrii (europeni - n.red), si nici in Parlamentul European. Am incercat doar sa gasim categoriile care sa fie aplicabile, sa se regaseasca in fiecare stat membru.

Reporter: Micii producatori si micii fermieri cum pot fi ajutati? Cum puteti face astfel incat sa nu se mai intample cum s-a intamplat in anii trecuti in Romania, unde la un program de sprijinire pentru cumpararea de utilaje, tot copiii si rudele marilor fermieri au beneficiat de aceasta masura, pentru ca trebuia o co-finantare din partea beneficiarului la utilaje scumpe. Chiar si acea co-finantare era greu de obtinut de un tanar fermier care nu avea acces la finantare si atunci sunt multi dintre beneficiari care de fapt sunt copii sau rudele unor mari fermieri.
Dacian Ciolos: Aici vorbim de doua categorii: micii fermieri in general si tinerii fermieri care se instaleaza in agricultura. Legat de micii fermieri, in primul rand am propus o schema simplificata de subventie, pe ferma, incepand din 2014 pana in 2020, care poate sa ramana aceeasi, constanta, o suma fixa cu un numar de controale si cu birocratie mult redusa pentru fermele mici care nu se justifica, pentru ca problemele care pot sa apara, apar in general la fermele mai mari. Asta e din perspectiva platilor directe.

In Programul de dezvoltare rurala vor fi cat mai multe masuri prin care micii fermieri,cu niste scheme simplificate sunt incurajati sa investeasca. Investitii mici, la scara mai mica, dar importante pentru orientarea si consolidarea fermelor mici pe piata. Pentru ca sunt oportunitati destul de mari de productie si pentru fermele mici.

Si aici as vrea sa amintesc in primul rand o masura care da posibilitatea sa se finanteze investitii simple, cu sume pana la 15.000 de euro, care pot fi acordate o data, fara cofinantare din partea beneficiarului privat si cu un dosar simplu. Iti elaborezi proiectul de investitie simplu, cu obiectivele pe care vrei sa le atingi. Odata ce proiectul ti-e aprobat, primesti suma de 15.000 euro, n-ai nevoie de co-finantare, iti faci investitia si trebuie doar sa demonstrezi ca ti-ai atins obiectivul pe care ti l-ai fixat in proiect. Nu trebuie sa vii cu facturi, nu mai trebuie sa vii cu trei oferte samd, cum era cazul pentru celelalte investitii.

Reporter: Cine gestioneaza acest proces, APIA in cazul Romaniei?
Dacian Ciolos: Aici depinde de fiecare stat membru. In Romania inteleg ca vor ramane cele doua agentii de plati si deci asta va fi la Agentia de Plati Dezvoltare Rurala, la APDR.

Reporter: Cum va veti asigura ca marii fermieri nu vor gasi portite pentru a beneficia de sprijinul in diverse forme pe care intentionati sa-l dati de fapt micilor fermieri sau fermierilor medii, asa cum am aratat mai devreme?
Dacian Ciolos: In politica agricola comuna avem instrumente adaptate pentru diferitele categorii de ferme. Aceste masuri simple, plata simplificata pentru fermele mici, de pana la 1000 de euro vizeaza clar fermele mici. O investitie simplificata de pana la 15.000 de euro vizeaza clar ferme mici. Pentru fermele mari eu nu privesc lucrurile negativ vizavi de nevoia fermelor mari de a evolua. Dar e vorba de un alt tip de evolutie.

Pentru fermele mari e un sprijin financiar pentru ca ele sa se orienteze spre practici agricole mai benefice pentru mediu, de exemplu, sau pentru reducerea costurilor cu energia, pentru reducerea pesticidelor, ingrasamintelor chimice si pentru abordarea altor tehnologii. Si chiar si ele au interesul sa-si reduca costurile de productie. Aici avem masuri specifice prin care incurajam aceste ferme mari cu tehnologii mai moderne sa lucreze mai indeproape cu cercetarea aplicata si sa aplice in practica rezultatele cercetarii cu niste obiective foarte clar stabilite, legate de reducerea de energie, inputuri, calitatea produselor.

Reporter: Chiar aceasta era una dintre intrebarile pe care voiam sa vi le pun. Pentru ca unul din obiectivele noii politici este dublarea mijloacelor de sprijinire a inovarii, a cercetarii, a schimbului de cunostinte. Ce inseamna practic acest lucru, cum se va pune el in practica?
Dacian Ciolos: In momentul de fata avem programe de sprijin pentru cercetare, inclusiv pentru cercetarea agricola Avem si program de asistenta tehnica pentru fermieri, dar nu exista conectarea intre rezultatele cercetarii stiintifice care, in general, se finalizeaza doar prin publicarea de articole in reviste de specialitate. Nu totdeauna ele se duc pe teren, din cercetarea publica, dar si din cercetarea privata.

Reporter:  La nivel european ati observat aceasta tendinta?
Dacian Ciolos: La nivel european e aceasta problema. Sunt si exceptii, state-membre unde agricultorii sunt mult mai obisnuiti sa lucreze cu cercetarea si e mult mai integrat procesul. Dar vrem sa se intample acest lucru la scara europeana pentru ca agricultura europeana n-o sa mai poata evolua nici din punctul de vedere al productivitatii, cu pastrarea regulilor si normelor de mediu, nici din punctul de vedere al calitatii si securitatii alimentare din punct de vedere sanitar, daca nu implicam rezultatele cercetarii. Pe de alta parte, trebuie sa orientam cercetarea sa lucreze pe ceea ce e nevoie in practica.

Reporter:…spre piata…
Dacian Ciolos: …exact. si de asta vom finanta prin politica agricola comuna grupuri operationale care vor include si fermieri, si consultanti si cercetatori, si invatamantul, pentru ca fermierii sa-si poate defini nevoile de cercetare, ce problema au de rezolvat in practica, iar cercetarea sa obtina rezultate, dupa care sa si transferam in practica rezultatele.

Reporter: Cate fonduri, puteti estima, vor fi la nivel european pentru grupurile de care vorbeati sau subventia, fondurile vor merge cumva inspre ambele capete, si inspre fermieri si inspre cercetare?
Dacian Ciolos: Am gasit o solutie pentru a face legatura intre fondurile de cercetare din politica de cercetare europeana, unde sunt pentru agricultura 4 miliarde de euro dedicate pentru cercetarea agricola, agro-alimentara si prin Programul de Dezvoltare Rurala vom finanta constituirea acestor grupe operationale. Si avem ceea ce numim un parteneriat european pentru inovare, dintre care unul va viza sectorul agricol, agro-alimentar, prin intermediul caruia vom reusi sa punem impreuna ceea ce au nevoie agricultorii si definirea acestor nevoi se ve finanta prin Programul de Dezvoltare Rurala, si modul in care cercetarea poate sa raspunda si asta va fi finantata prin politica de cercetare, doar va exista aceasta conectare.

Reporter: Inteleg ca 30% din platile directe vor fi conditionate de respectarea practicilor benefice pentru mediu, ca e vorba de diversificarea culturilor, de mentinerea pajistilor permanente, conservarea zonelor de interes ecologic. Cum se va pune in practica, mai exact, acest lucru? Imi puteti da un exemplu pentru un fermier roman care are, sa spunem 500 de hectare de grau in arenda?
Dacian Ciolos: Un fermier care are 500 de hectare cu grau in arenda va trebui, in primul rand, sa aiba pe suprafata fermei cel putin trei culturi in acelasi an. Nu e suficient sa ai doar grau pe 500 de hectare. Cultura principal daca e grau, trebuie sa fie pe cel mult 75% din suprafata fermei, iar a treia cultura sa acopere cel putin 5%. Asta pentru a incuraja fermierul respectiv ca in decursul timpului sa faca o rotatie a culturilor, ceea ce e benefic pentru mentinerea  fertilitatii solului.

Daca fermierul respectiv mai are si sector de crestere a animalelor, are pasuni sa spunem, in zona de munte, in zona de deal, va trebui ca pasunile permanente sa fie mentinute, adica sa nu fie arate. Orice pasune care depaseste 8 ani de zile sa fie mentinuta ca pasune permanenta pentru ca e benefica si pentru mentinerea biodiversitatii, sigur si pentru furajarea animalelor.

Pentru acelasi fermier care are 500 de hectare de teren arabil, va trebui sa aiba o suprafata de interes ecologic de 5% pana in 2017 si de 7% de atunci acolo, suprafata care poata sa contina perdele forestiere, palcuri de arbori pe suprafata arabila, benzi inierbate samd. Toate aceste suprafete pana acum agricultorii erau incitati sa nu le mentina pentru ca nu erau eligibile la subventii si eventual ar fi vrut sa-si mareasca suprafata arabila fara ca neaparat acest teren sa fie foarte productiv. De acum inainte o sa-i incitam sa le mentina pentru ca sunt suprafete importante pentru mentinerea faunei, mentinerea florei, chiar si in astfel de campuri arabile foarte intinse.

Reporter: Ele vor fi eligibile pentru subventionare?
Dacian Ciolos: Da, ele vor fi in limita aceasta de 5 sau de 7% incepand cu 2017, vor fi eligibile si la subventionare.

Reporter: Unele dintre aceste conditionari pentru respectarea practicilor prietenoase cu mediul vor presupune investitii probabil, din partea fermierilor, din partea producatorilor. Credeti ca-si permit – vorbim de Romania aici care este la 20 de ani de agricultura capitalista – credeti ca-si permit multi agricultori romani, unii dintre ei aflati abia la inceputul acumularii de capital, sa investeasca in astfel de practici prietenoase cu mediul?
Dacian Ciolos: In cele trei care vor fi obligatorii nu e nevoie de investitii. Ca sa ai trei culturi e si interesul fermierului, deci e o masura de bun simt agronomic. Pentru cele trei masuri obligatorii care sunt legate de subventiile directe nu e nevoie de investitii pentru ca ele sa poate sa fie respectate. Si sa le luam la rand. Pentru diversitatea culturilor in ferma, obiectivul este ca agricultorul sa aiba cel putin trei culturi.

Asta nu presupune investitii, e o masura de bun simt agronomic, sa ai o rotatie a culturilor pentru a-ti mentine fertilitatea solului. Pentru mentinerea pasunilor permanente, la fel nu e nevoie de investitii. Pasunea poti s-o folosesti in continuare pentru furaje, pentru animale, ideea e doar de a evita s-o ari odata la 10-12 ani, pentru ca nu castigi prea mult cultivand cu culturi arabile, dar mentinerea ei e importanta pentru mediu.

Aceste zone de interes ecologic la fel, atata timp cat astfel de suprafete exista la nivelul fermei, important e sa incurajam agricultorii sa le mentina. Sau, eventual sa le constituie daca ele nu exista. Acolo unde nicicum nu pot fi constituite aceste suprafete de interes ecologic, exista si alte masuri de mediu echivalente, care pot fi realizate in schimb, sau pot chiar si anumite culturi, de exemplu culturile leguminoase care imbunatatesc solul in azot, pot sa inclocuiasca astfel de zone de interes ecologic. Deci exista solutii prin care agricultorii sa aplice aceste tehnici fara ca neaparat sa aiba costuri de productie mai ridicate.

Reporter: Sa ne intoarcem la tinerii fermieri. Ne puteti spune care va fi subventia complementara pentru acesti tineri fermieri care in primii cinci ani de instalare o vor primi, deci care este subventia si cum definiti tinerii fermieri?
Dacian Ciolos: Un tanar fermier e cel care preia o ferma sau isi constituie o ferma si are pana in 40 de ani in momentul instalarii in agricultura. Si daca este cazul, in primii cinci ani dupa ce si-a preluat ferma, si-a creat ferma, va putea primi o subventie cu 25% mai mare decat subventia de baza pe care o are in statul membru respectiv, pentru cinci ani de zile, pentru suprafete cuprinse intre 25 si 90 de hectare. Fiecare stat membru va trebui sa stablieasca suprafata sau, eventual, limitele, la nivel european asta este limita, nu poate sa fie ferma tanarului care e sustinuta cu aceasta plata complementara mai mica de 25 de hectare si nici mai mare de 90 de hectare.

Reporter: Ceea ce ma duce la urmatoarea intrebare legata de comasarea terenurilor. E clar ca o miza acestei masuri, limita minima de 25 de hectare, este incercarea de a comasa cat mai multe terenuri.  
Dacian Ciolos: De fapt in regulamentul european, pentru a tine cont si de realitatile din unele state-membre, principiul este ca se da aceasta subventie complementara pentru media fermei din statul membru respectiv, dar nu mai putin de 25 de hectare.  Daca in Romania media este mai mica, se poate da subventia si pentru un tanar care se instaleaza cu o suprafata mai mica, dar poate sa mearga pana la 90 de hectare. Oricum, pentru comasare sunt si alte masuri, dar un tanar fermier cand se instaleaza are el interesul ca ferma sa-i fie viabila, altfel n-are interesul sa investeasca in agricultura. Automat el va fi cel care va cauta sa comaseze suprafete si sa vina cu o suprafata care sa fie suficient de rentabila din punct de vedere economic.

Reporter: Ati spus zilele acestea ca, tocmai pentru a sprijini comasarea fermelor, cei care vor sa renunte la ele ca nu mai pot lucra pamantul vor obtine o compensare din Programul de dezvoltare rurala, cu conditia sa cedeze acest teren prin vanzare sau prin arenda, tocmai ca pamantul sa nu mai fie tinut cu tot dinadinsul doar pentru subventii. Despre ce sume vorbim, concret?
Dacian Ciolos: In acest caz, sprijinul financiar care e acordat celui care cedeaza ferma mica unui alt agricultor activ poate sa fie cu 20% mai mare decat acea prima simplificata pentru o ferma mica din platile directe. Tocmai pentru a-l incita sa nu mentina ferma respectiva, terenul, doar pentru acea subventie data din platile directe, si daca tot nu lucreaza terenul respectiv si nu are un venit complementar lucrand terenul respectiv, sa-l cedeze altui fermier care-l lucreaza.

Aici vreau sa fac o observatie pentru ca sunt unii care spun, pai asa n-o sa mai fie niciun fermier mic, ca toti or sa vrea sa-si dea terenul c-o sa primeasca o subventie mai mare. Un fermier mic care are 4-5 hectare poate sa scoata de pe 4-5 hectare cu legume sau cu un produs pe care sa-l proceseze in ferma sa-l vanda pe piata, chiar cateva mii de euro pe an. Deci sa aiba un venit suficient de multumitor, deci nu va fi incitat doar pentru acea subventie de 1000 de euro sau cat va fi pentru ferma mica, sa mentina terenul, sa nu-l lucreze.

Daca-l lucreaza are interesul sa ramana cu suprafata respectiva. Dar daca nu lucreaza terenul respectiv, am vrut ca acea prima, acea subventie simplificata pentru fermele mici sa nu fie suficient de incitativa ca el sa mentina terenul doar pentru a avea acea prima si de aceea se acorda acest complement de 20% in Programul de Dezvoltare Rurala.

Reporter: Practic ati vrut sa nu se distorsioneze tot circuitul acesta al pamantului.
Dacian Ciolos: Exact. Vedeti, o ferma mica in Romania, unde agricultura inca nu e complet restructurata, poate sa fie mica pentru ca conditiile pedo-climatice din zona respectiva nu permit neaparat ferme mari sau pentru ca familia respectiva vrea sa mentina o suprafata mai mica, dar sa creeze mai multa valoare adaugata prin culturi care sunt platite mai bines au prin procesare in ferma, si atunci e bine sa sustinem mentinerea unor astfel de ferme, pentru ca de multe ori in zonele de deal, de munte, nu sunt alte solutii si de asta am vrut sa venim cu o schema pentru fermele mici.

Dar, in acelasi, timp, sunt ferme mici care nu aua finalizat procesul de restructurare, care nu sunt rentabile ca ferme mici , dar tocmai pentru ca exista aceste subventii, oamenii nu sunt nici incitati sa cedeze terenul, nu trebuie sa-l vanda neaparat, pot sa-l arendeze altui agricultor si ei vor primi in schimb o alta sustinere. Si atunci am vrut sa avem ambele scheme: si sustinerea pentru o ferma mica care poate sa fie viabila economic si sa avem aceasta schema simplificata, dar si schema care sa contribuie la restructurarea fermelor in zonele in care o comasare de la 5 la 20-30 hectare poate sa fie benefica pentru productia agricola.

Reporter: Cand vorbim de comasare, in Romania una din problemele enuntate de multi fermieri este accesul la cumpararea de teren si competitia pe care multi dintre romani o considera inegala cu strainii, din cauza accesului la finantare. In Romania este extrem de greoi accesul la finantare si ca proceduri, si ca dobanzi percepute de banci, in timp ce in strainatate lucrurile par a fi mult mai simple. Cum credeti ca isi poate rezolva Romania aceasta problema?
Dacian Ciolos: Aici cred ca trebuie o politica funciara mai complexa si mai completa si care sa mearga intr-o anumita directie. Nu poti sa faci politica funciara daca n-ai o abordare clara vizavi de structura de productie agricola, sa stii spre ce tipuri de structuri productie vrei sa te orientezi, si in functie de asta faci politica funciara. Si aici poti sa acorzi anumite facilitati in vanzarea de terenuri pentru dreptul de preemptiune, de exemplu, pentru vecini sau pentru cei care fac comasare de parcele. Sau poti sa acorzi drept de preemptiune in primul rand pentru agricultori activi, care au deja o activitate agricola.

Sau poti sa vii cu anumite masuri de comasare din finantare publica prin care sa incurajezi aceasta regrupare de parcele, inainte ca beneficiarul sa fie incitat sa vanda parcela respectiva. Sau poti sa vii cu masuri prin care sa incurajezi arendarea pe termen lung, si nu neaparat vanzarea terenurilor. Si atunci rezolvi si problema comasarilor pentru ca atunci cand vii cu contract de arendare pe minimum 10 ani, sau minimum 15 ani, fermierul care arendeaza terenul pentru 10-15 ani, are interesul sa faca si comasare, sa faca si niste investitii pe suprafata respectiva, in timp ce proprietarul nu-si pierde dreptul de proprietate asupra terenului pentru ca are nevoie de niste bani imediat si nu stie de unde sa-i scoata. Poate sa-i scoata si din arendare.

O politica funciara coerenta, pozitiva poate sa rezolve si problema fricii ca o sa vina cineva din afara sa cumpere terenurile. Daca incurajezi pe cei care intr-adevar pot sa valorifice terenurile in tara sa le poata valorifica, n-o sa mai fie aceasta tentatie din afara.

Reporter: In ultima perioada ati avut contacte foarte dese cu ministrul roman al Agriculturii. Ati observat o astfel de preocupare pentru aceasta problema care, vrand-nevrand, s-a transformat intr-una publica. Cam toata lumea cand discuta despre agricultura se uita la orizontul 1 ianuarie 2014 si zice vin strainii si ne cumpara pamantul.
Dacian Ciolos: Cred ca aceasta presiune, inclusiv publica, a riscului liberalizarii pietei funciare din 2014 incolo, a creat si a incitat si autoritatile publice sa vina cu idei, cu propuneri si inteleg ca va exista in curand o propunere legislativa din partea ministerului, cu idei care sa mearga in aceasta directie. Legat de aceasta liberalizare funciara, vreau sa spun ca ea nu e impusa doar Romaniei.

In toate statele membre ale Uniunii Europene aceste principii se aplica. Un roman care vrea sa cumpere teren agricol in orice stat membru in momentul de fata, poate s-o faca, in afara de Romania, Bulgaria si Ungaria. Si probabil ca mai sunt cateva din noile state membre care, prin Tratatul de aderare,au avut aceasta perioada de tranzitie. Dar pentru celelalte state membre piata funciara e deja liberalizata.

Reporter: Sa ne intoarcem la Politica Agricola Comuna. Care este calendarul exact al cresterii platilor directe pentru fermierii romani in urmatorii ani?
Dacian Ciolos: In continuare, la fel cum se intampla si acum, si din 2014 incolo pana in 2019, subventiile or sa creasca treptat si or sa ajunga in 2019 in jur de o medie nationala de 196 euro la hectar. Spun o medie nationala pentru ca e o suma care se obtine prin impartirea alocarii totale bugetare pentru plati directe la numarul de hectare. Asta nu inseamna si ca fiecare fermier va primi fix 196 de euro in 2019.

Vor fi fermieri care vor primi mai mult pentru ca vor fi priviliegiati prin anumite masuri specifice, tintite, vorbeam de tinerii fermieri, dar pot fi fermieri din zone defavorizate sau care fac anumite culturi specifice si deci pot sa fie si fermieri care vor primi mai putin pentru ca vor fi anumite realocari intre diferite categorii de ferme. Dar media la hectar va fi 196, asta inseamna ca suma alocata pentru Romania pentru plati directe va creste in continuare pana in 2019.

Reporter: O alta masura prevazuta in reforma PAC este eliminarea cotelor la zahar din 2017. Care estimati ca va fi impactul asupra Romaniei?
Dacian Ciolos: Asta inseamna pur si simplu ca cei care vor sa produca sfecla de zahar vor putea s-o faca nestingheriti, fara sa fie limitati de o anumita cota. Singurul lucru va fi ca ei vor trebui sa-si gaseasca piata de desfacere. Daca gasesc fabrici de zahar care au nevoie de sfecla de zahar si ei pot sa produca la un pret competitiv, vor putea s-o faca fara sa fie limitati de aceasta cota.

Reporter: Pot fi preturile lor competitive atat timp cat subventia Romaniei este sensibil mai mica decat in UE?
Dacian Ciolos:  Subventia pentru sfecla de zahar poate sa fie aceeasi pentru ca sfecla de zahar este un domeniu care poate fi subventionat complementar si de Romania. Din bugetul total aplicat platilor directe si Romania, ca si alte state membre, poate sa ia 13% si sa acorde subventii tintite spre anumite tipuri de productie si de culturi care sunt considerate strategice. Daca Romania considera ca sfecla de zahar are un viitor si e importanta pentru Romania, poate sa fie subventionata complementar.

Reporter: In luna februarie, la precedentul nostru interviu, mentionati problema colectarii si a comercializarii productiei agricole drept una extrem de importanta pentru Romania. Ce instrumente aduce noua politica agricola pentru rezolvarea problemei colectarii productiei?
Dacian Ciolos: In primul rand vine cu niste masuri foarte concrete pentru sprijinirea constituirii organizatiilor de producatori cu caracter comercial, inclusiv de marketing si cu facilitati pentru investitiile pe care le fac aceste organizatii, grupuri de producatori.

Reporter: Care sint aceste facilitati?

Dacian Ciolos: La constituire exista o sustinere financiara pentru a incuraja constituirea organizatiei respective de producatori. In sectorul legume-fructe, pe o perioada de mai multi ani se pot finanta programe multi-anuale pentru organizatia dde producatori respectiva, cu sume de pana la 4% din valoarea cifrei de afaceri a grupului de producatori respectiv.

Deci un grup de producatori care are o cifra de afaceri de o suta de mii de euro va putea primi 4000 de euro in fiecare an pentru a finanta diferite programe. Un astfel de grup, pentru orice sector, daca va face o investitie pentru un centru de colectare de legume-fructe sau un centru de procesare a laptelui, va primi un nivel de co-finantare publica din programul de Dezvoltare Rurala cu 10% mai mult decat nivelul de co-finantare publica pentru masura respectiva.

Reporter: Si o ultima intrebare. In luna mai anul acesta, spuneati in comuna Albesti ca Bruxelles-ul, Comisia Europeana insista ca guvernul Romaniei sa ia fonduri europene pentru un proiect de cadastru. E un proiect de care stim cu totii ca Romania are mare nevoie. A fost depus un astfel de proiect?
Dacian Ciolos:  Nu, din cunostintele mele pana acum. In schimb pentru urmatoarea perioada bugetara 2014-2020, dupa cum probabil stiti, pentru utilizarea fondurilor structurale, Romania, ca fiecare stat membru, va negocia cu CE un contract de parteneriat prin care CE, in numele UE, acorda anumite fonduri structurale si, in schimb, fiecare guvern se angajeaza la anumite reforme cu caracter economic sau cu impact economic care, de altfel, decurg si din ceea ce numim acum semestru european. Stiti ca in fiecare an Comisia face aceasta analiza, cu recomandari pentru fiecare stat membru.

Avand la baza aceste recomandari, Comisia va negocia anumite programe de restructurare economica in fiecare stat membru. Si-n cadrul acestor negocieri pentru programul de restructurare economica cu Romania, CE va veni din nou si cu aceasta propunere ca in acest pachet sa fie inclusa si realizarea cadastrului in Romania, pentru ca el e important nu numai pentru agricultura, dar si pentru investitiile in infrastructura.


















9010 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    Nu inteleeeeg! (Sâmbătă, 29 iunie 2013, 23:29)

    Ciobanul Bucur [utilizator]

    "Reporter: Ati spus zilele acestea ca, tocmai pentru a sprijini comasarea fermelor, cei care vor sa renunte la ele ca nu mai pot lucra pamantul vor obtine o compensare din Programul de dezvoltare rurala, cu conditia sa cedeze acest teren prin vanzare sau prin arenda, tocmai ca pamantul sa nu mai fie tinut cu tot dinadinsul doar pentru subventii. Despre ce sume vorbim, concret?
    Dacian Ciolos: In acest caz, ...
    Din pacate, desi am citit si recitit raspunsul la aceasta intrebare, tot nu am inteles despre ce e vorba.
    Cumva,sa inteleg ca, daca voi vinde terenul de 3 ha pe care il detin si pe care l-am lucrat pana acum si pentru care am primit subventie, voi continua sa primesc subventia si in anii viitori, toata viata? Ca subventia pe care voi continua sa o primesc, dupa ce voi vinde terenul, va fi chiar mai mare decat daca as fi in continuare proprietarul terenului?
    • +4 (4 voturi)    
      doar pt arendare (Duminică, 30 iunie 2013, 17:25)

      nu-conteaza [utilizator] i-a raspuns lui Ciobanul Bucur

      cred ca primeste subventie, cel putin asa am auzit la "Viata satului".
    • +4 (4 voturi)    
      prima de retragere (Duminică, 30 iunie 2013, 18:45)

      DacianCiolos [utilizator] i-a raspuns lui Ciobanul Bucur

      Ideea de retinut este ca din 2014, prin viitorul Program de dezvoltare rurala, exista posibilitatea de a incuraja comasarea terenurilor printr-o schema de restructurare. Practic, cei care au terenuri, dar din diferite motive nu pot sa le lucreze (varsta, conditii economice etc.) si le cedeaza prin arendare, vanzare etc. unui fermier activ, pot primi o prima de retragere care poate fi cu 20% mai ridicata decat plata pentru fermele mici. Prima va fi acordata pentru un numar de ani , pana in 2020 cel mult (deci nu pentru toata viata). Detaliile, criteriile de acordare, categoriile de beneficiari vor fi stabilite de ministerul agriculturii in viitorul Program de dezvoltare rurala.

      Dacian Ciolos
  • +1 (9 voturi)    
    felicitari (Duminică, 30 iunie 2013, 13:32)

    monor [utilizator]

    toata admiratia pentru domnul Ciolos si pentru autorul cestui inteviu.
  • +5 (5 voturi)    
    pt Ciobanul Bucur (Duminică, 30 iunie 2013, 18:39)

    DacianCiolos [utilizator]

    Ideea de retinut este ca din 2014, prin viitorul Program de dezvoltare rurala, exista posibilitatea de a incuraja comasarea terenurilor printr-o schema de restructurare. Practic, cei care au terenuri dar, din diferite motive nu pot sa le lucreze (varsta, conditii economice etc.) si le cedeaza prin arendare, vanzare etc. unui fermier activ, pot primi o prima de retragere care poate fi cu 20% mai ridicata decat plata pentru fermele mici. Prima va fi acordata pentru un numar de ani , pana in 2020 cel mult (deci nu pentru toata viata). Detaliile, criteriile de acordare, categoriile de beneficiari vor fi stabilite de ministerul agriculturii in viitorul Program de dezvoltare rurala.

    Dacian Ciolos
    • +3 (3 voturi)    
      Inca o problema! (Duminică, 30 iunie 2013, 22:20)

      Ciobanul Bucur [utilizator] i-a raspuns lui DacianCiolos

      Multumesc, domnule Ciolos, pentru raspuns!
      Dar, sper sa nu se judece "negustoreste", adica, asa cum e si cazul meu, locuiesc la Bucuresti, dar ma ocup si de cele 3 ha teren arabil mostenit de la parintii mei in jud. Ialomita. As fi, deci, bucuros sa beneficiez de acea prima despre care vorbiti, scapand si de grija cultivarii acelui teren. Numai ca ma tem ca se va judeca astfel: "Cei care nu locuiesc in localitatea unde se afla terenul vor fi bucurosi sa scape oricum de terenul detinut, deci sa le oferim cat mai putin, ca n-au alta solutie".
      Solutia in ce ma priveste va fi ca nu voi renunta la teren decat atunci cand pretul hectarului va urca la un nivel acceptabil, atunci il voi vinde, chiar daca intre timp nu voi mai putea beneficia de prima respectiva.
      • +3 (3 voturi)    
        Alta problema importanta (Luni, 1 iulie 2013, 11:05)

        Ciobanul Bucur [utilizator] i-a raspuns lui Ciobanul Bucur

        Vinderea terenului implica existenta cadastrului, care costa foarte mult, ceea ce ma determina sa astept pana cand Guvernul isi va indeplini promisiunea de a face cadastru gratuit al intregii suprafete agricole a tarii.
        - Cum se va rezolva, deci, problema cadastrului?
      • 0 (0 voturi)    
        hm (Luni, 1 iulie 2013, 12:47)

        gogu_demagogu [utilizator] i-a raspuns lui Ciobanul Bucur

        eu cred că tu faci o confuzie majoră: ai senzația că problema asta va fi reglementată de guvern, în timp ce ea va fi, de fapt, reglementată european.
  • +2 (2 voturi)    
    Excelent interviu, intr-adevar (Luni, 1 iulie 2013, 11:28)

    Prostu' satului [utilizator]

    Mai rar asa caz in care sa se intalneasca exact personajul din mijlocul evenimentelor cu un jurnalist bun si cu temele bine facute.
    Interesanta si subtila schimbarea de directie a agriculturii in Europa catre un model mai "uman", mai putin industrializat, mai prietenos cu mediul... mai durabil. Pare ca Europa agrara a viitorului ar putea semana ceva mai mult cu cea a bunicilor nostri si ceva mai putin cu cea de azi de prin unele parti, unde bagi tractorul in brazda si mergi inainte pana se termina motorina...
    In acest context, se potrivesc taman ca nuca-n perete numeroasele declaratii politice despre cum sa confiscam pamantul alora care nu-l ara pana-n pragul casei...
    Pentru mine cel putin, foarte interesant e raspunsul la ultima intrebare, cea legata de cadastru. Mi se pare de-a dreptul criminal sa existe de mai mult timp posibilitatea accesarii unor fonduri europene pentru cadastru, dar nu s-a putut pentru ca nimeni nu s-a ostenit sa-si miste popoul.
    Exista insa si un ceva pervers in toata treaba asta; daca un astfel de proiect nu demareaza rapid si hotarat (adica altfel decat in modul traditional romanesc, cu o lunga lalaiala condimentata cu simpozioane, mese rotunde, saptesprezece strategii si 519 declaratii politice, pana subiectul moare de batranete), efectul asupra pietii terenurilor agricole poate fi contrar celui scontat. Multi si-ar putea amana tranzactiile planuite, in speranta ca vor scapa de plata cadastrului din buzunar.
    Nu mi-e clar daca Romania poate fi "stimulata" (in fapt insa efectiv fortata) sa faca acest lucru cat mai curand; altfel, daca ne bazam ca o sa ia guvernantii nostri initiativa...
    Sa citim printre randurile raspunsului d-lui Ciolos ca, intr-adevar, Comisia ar putea conditiona eliberarea anumite fonduri structurale de efectuarea cadastrului?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version