Romania va trebui sa isi reformeze sistemul de cercetare pentru a se asigura ca cercetatorii sunt pregatiti sa concureze si sa colaboreze cu cei mai buni din Uniunea Europeana, a declarat Maire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru Cercetare. Aceasta a lansat astazi, la Bucuresti, programul-cadru european de Cercetare, Dezvoltare si Inovare "Orizont 2020". Este vorba despre un program cu un buget de 80 de miliarde de euro, la care pot depune proiecte in domeniul cercetarii si inovarii toate tarile europene. "Orizont 2020 aduce o simplificare a mecanismelor de finantare", iar in acest program "exista un bonus de 8.000 de euro pe care cercetatorii care castiga proiecte il vor primi", a anuntat Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Cercetare.
Romania este prima tara in care s-a lansat Programul-cadru european pentru cercetare si inovare "Orizont 2020". Evenimentul a avut loc astazi, 4 octombrie, in prezenta comisarului european pentru Cercetare, Inovare si Stiinta - Maire Geoghegan-Quinn, a ministrului Educatiei Nationale - Remus Pricopie, a ministrului delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica - Mihnea Costoiu, si a secretarului de stat pentru Cercetare - Tudor Prisecaru.
Programul-cadru "Orizont 2020" dispune de un buget de 80 de miliarde euro si finanteaza initiativele care reusesc sa aduca aproape de indeplinire obiectivele asumate de catre statele membre si de Uniunea Europeana prin intermediul Strategiei "Europa 2020" (sub rezerva adoptarii Cadrului financiar multianual de catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene in perioada imediat urmatoare).
Maire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru Cercetare, Inovare si Stiinta: Romania va trebui sa introduca reforme pentru a se asigura ca cercetatorii sunt pregatiti sa concureze cu cei mai buni din UE
Maire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru Cercetare, Inovare si Stiinta, a declarat in cadrul evenimentului de lansare ca programul Oizont 2020 va promova o implicare mai puternica in cercetare si dezvoltare a sectorului industrial si o crestere a investitiilor. "Orizont 2020 uneste eforturile sectorului privat si ale statelor membre la o scara fara precedent in zone cheie de cercetare, pentru a atinge rezultate pe care tarile sau companiile le gasesc greu de atins" in mod individual, a explicat aceasta.
Comisarul european a precizat ca "nu ne concentram doar pe marii jucatori, ci si pe Intreprinderile Mici si Mijlocii (IMM)". Programul "introduce si un nou instrument adaptat nevoilor specifice ale IMM-urilor: va da posibilitatea IMM-urilor sa primeasca granturi pentru proiecte inalt inovatoare. (...) Vreau ca aceste noi instrumente sa fie la dispozitia IMM-urilor", a declarat Maire Geoghegan-Quinn.
"Competitia pentru fondurile din Orizont 2020 va fi acerba, mai ales in conditiile in care exista presiuni asupra proiectelor nationale. Unul dintre obiectivele mele pentru Orizont 2020 este sa existe o participare mai larga si ca toate tarile si regiunile sa isi construiasca nivelurile de excelenta de care avem nevoie pentru a reusi cu acest program. Exista o oportunitate de a creste investitiile romanesti in cercetare si inovare, care se pare ca sunt destul de scazute. Fara aceasta investitie nationala, va fi dificil sa concurezi eficient in Orizont 2020", a avertizat oficialul de la Bruxelles.
Comisarul european a anuntat ca, la fel ca alte state membre, "Romania va trebui sa introduca reforme pentru a se asigura ca cercetatorii sunt pregatiti sa concureze si sa colaboreze cu cei mai buni din Uniunea Europeana. In noua politica de coeziune, fiecare stat membru si regiune trebuie sa dezvolte strategii de specializare inteligenta, construite pe punctele lor forte. O asemenea strategie va fi o pre-conditie pentru finantarea in cercetare si inovare in ce priveste fondurile structurale si de investitii europene", a declarat Maire Geoghegan-Quinn.
Aceasta a afirmat ca majoritatea studiilor "arata clar ca unele tari din centrul, sudul si estul Europei nu isi exploateaza inca intregul potential de cercetare si inovare. Iar Romania este una dintre ele". "Cred ca Orizont 2020 este foarte bun pentru Romania: in primul rand, Orizont 2020 promoveaza excelenta, inovarea si impact economic, iar Romania are mare nevoie de toate acestea. (...) In al doilea rand, cel mai bun mod pentru ca Romania sa accelereze impactul investiilor sale in cercetare si dezvoltare este prin cooperare internationala. Este adevarat mai ales pentru investitiile romanesti private in cercetare si dezvoltare, care se concentreaza pe anumite sectoare ca auto, tehnologia informatiei si comunicatiilor, producerea de noi tehnologii si securitate", a adaugat comisarul european pentru cercetare.
Oficialul a avertizat ca "acesti bani trebuie cheltuiti eficient, pentru a obtine cele mai bune rezultate. Nu este de ajutor sa introduci bani intr-un sistem care nu functioneaza. Reforma nu este usoara. Va incurajez sa priviti onest la orice regula din sistemul vostru national de cercetare si inovare care ar putea fi simplificata. Stiu cat de greu este sa simplifici si sa devii mai eficient, dar sunt absolut convinsa ca va merita efortul".
In final, comisarul european pentru cercetare a declarat ca "este o mare onoare pentru Romania" faptul ca este prima tara in care se realizeaza lansarea oficiala a programului Orizont 2020.
Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Cercetare: Orizont 2020 aduce o simplificare a mecanismelor de finantare si de decontare
Mihnea Costoiu
Foto: Agerpres
Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica, a anuntat ca programul "Orizont 2020 aduce o simplificare a mecanismelor de finantare, o simplificare a mecanismelor de decontare a sumelor puse la dispozitie". "Romania a fost unul dintre sustinatorii permanenti ai acestei simplificari si as vrea sa ii multumesc inca o data doamnei comisar pentru ca aceasta a fost tinta cea mai importanta a domniei sale si a reusit dupa negocieri complicate sa o impuna", a declarat ministrul.
Acesta a explicat ca, "in noul program, marile infrastructuri de cercetare, asa cum este cazul celebrului laser de la Magurele, beneficiaza de sume importante pentru mentenanta, pentru sustinerea activitatii lor dupa perioada de realizare efectiva a proiectului, in momentul in care proiectul va deveni operational". "Un alt lucru util si sustinut si de noi pe parcursul negocierilor - tinand cont de conditiile economice din Romania, de salariile pe care cercetatorii romani le au - este acesta: in Orizont 2020 exista un bonus de 8.000 de euro pe care cercetatorii care castiga proiecte il vor primi in momentul in care vor derula aceste proiecte. Este un ajutor extrem de important pe care si cercetatorii din Romania il vor primi si este in special un ajutor pentru cercetatorii din tarile intrate mai tarziu in UE", a anuntat ministrul delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica.
"Speram ca 20% din sumele din Orizont 2020 sa se duca spre tarile care au intrat mai tarziu in Uniunea Europeana, sa fie dedicate. Este o negociere in acest moment si Comisia sprijina acest lucru", a continuat Mihnea Costoiu.
Ministrul a precizat ca proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Phisycs (ELI-NP), laserul de la Magurele, "are un buget separat, care nu are nicio legatura cu Orizont 2020. Laserul poate sa acceseze in plus bani din acest program, iar acum exista 20% din sume disponibile pentru marile infrastructuri de cercetare, in care laserul intra ca mare structura europeana. E foarte important sa fie bani pentru laser dupa realizarea fizica, pentru ca laserul are nevoie de bani pentru derularea ulterioara a proiectelor in interior. Comisia si statele membre au acceptat. Nu e doar laserul pe lista, sunt cateva infrastructuri europene mari, dar si laserul este in acest segment. Romania este pentru prima oara in aceasta situatie, este pentru prima oara cand are o facilitate care este sprijinita direct de UE".
Mihnea Costoiu a precizat ca programul Orizont 2020 are un buget de 80 de miliarde de euro, pentru toate tarile. Oficialul a explicat ca exista 3 categorii de beneficii:
- cercetatorii care castiga proiecte prin programul Orizont 2020 vor avea un bonus suplimentar de 8.000 de euro - "absolut toti cercetatorii care vor castiga un proiect, indiferent de valoarea lui. Daca va fi de 1.000 de euro, va avea un bonus de 8.000 de euro fiecare cercetator implicat", a declarat Costoiu.
- "avem infrastructurile de cercetare direct finantate de la Bruxelles prin aceasta defalcare"
- "incercam ca statele noi cum este si Romania, este o negociere iar comisarul ne sustine, sa aiba sume de asemenea dedicate pentru aceasta activitate, dincolo de infrastructuri".
"Acesta sunt trei mari castiguri, dar mai exista un castig atat pentru Romania, cat si pentru restul tarilor: simplificarea. Au mari probleme cu documentele, maldare de documente care mergeau la decontare. Comisarul si noi am sustinut simplificarea, iar in acest moment este un singur set de documente, care se duce o singura data la Comisie pentru a primi bani", a anuntat ministrul.
Potrivit acestuia, "Romania a castigat, din nefericire, doar 2% din totalul proiectelor pe FP7 [programul cadru prin se pot obtine granturi pentru proiecte de cercetare - n.red.]. Este o suma foarte mica, din acest motiv am si dorit sa avem prezenta comisarului, pentru a explica necesitatea de a aloca sume speciale unei zone stiintifice care are capacitatea de a se dezvolta si care s-a dezvoltat cu acesti bani putini. Noi am compensat cu bani nationali si cu fonduri structurale"
In ceea ce priveste asteptarile pentru sumele pe care Romania le va atrage prin Orizont 2020, ministrul Costoiu a declarat: "Eu cred ca in cel mai nefericit caz trebuie sa ajungem la dublarea sumei: minimum 4%. Sunt 5 mari tari europene care au luat 75% din total buget. Deci noi mergem pe o piata extrem de complicata si cu forte stiintifice foarte mari, nu putem avea salturi uriase. Nu ne putem astepta la minuni, ca nu avem de unde".
Remus Pricopie, ministrul Educatiei Nationale: Romania a mers in spate in ceea ce priveste literatura pentru popularizarea stiintei. Elevii de astazi ar putea sa fie cercetatorii de maine
Remus Pricopie
Foto: Agerpres
Prezent la eveniment, Remus Pricopie, ministrul Educatiei Nationale, a declarat ca "nu facem cercetare doar de dragul cercetarii, ci facem cercetare pentru a asigura dezvoltarea Romaniei de astazi, dar mai ales dezvoltarea Romaniei de maine". "Daca vorbim de asa ceva, nu avem cum sa nu ne gandim imediat la o abordare integrata. Tema cheie a interventiei mele este exact aceasta: abordarea integrata. Cercetarea si educatia sa fie cat mai aproape de ceea ce societatea de astazi are nevoie, dar in special de ceea ce societatea de maine are nevoie", a explicat ministrul Educatiei Nationale.
Acesta a precizat ca preocuparea de a conecta educatia la piata muncii se loveste de necesitatea de a corela "doua sisteme care sunt fundamental diferite". "In timp ce educatia este un sistem planificat, predictibil, putem sa spunem de acum cu o abatere de 5-10% cati vor sustine bacalaureatul in 7 ani de acum inainte (...), in zona pietei muncii este mai complicat sa spunem astazi cate locuri de munca vor fi intr-un domeniu anume", a continuat Pricopie.
Ministrul a dat un exemplu din vara lui 2008, cand premierul de atunci Calin Popescu Tariceanu a cerut "sa vedem cum putem sa raspundem unei voci destul de puternice la vremea respectiva venita din partea industriei de constructii, iar acea voce reclama faptul ca nu avem suficienti ingineri in domeniul constructiei. Ne-am intors la minister, am analizat, si am zis: ok, haideti sa crestem numarul de ingineri la facultatile de constructii. Am facut, acesti ingineri care au intrat in 2008 au terminat in 2012 si nu cred ca este cazul sa va povestesc eu cum a fost in 2012 industria constructiilor. Probabil 75% in jos. Si atunci intrebarea este cum cuplam noi de fapt doua domenii care sunt fundamental diferite. Piata muncii lucreaza cu 'astazi'".
"Faptul ca am dat exemplul acesta nu inseamna ca problema cuplarii dintre piata muncii si educatie si cercetare trebuie sa fie un subiect pe care sa il uitam. Dimpotriva, este o ecuatie pe care deocamdata nu am rezolvat-o si cred ca trebuie sa ne ambitioneze. Iar unul dintre posibilele raspunsuri sau calea este ca tot ceea ce facem noi in sectorul educatiei si in cercetare sa fie creionat avand in minte societatea romaneasca de maine", a declarat Remus Pricopie.
Ministrul Educatiei Nationale a anuntat ca fostul ministru Anton Anton "coordoneaza o echipa care se ocupa de strategia nationala de cercetare, evident strategie care trebuie sa se cupleze cu strategia europeana de cercetare si care este aproape de final si in cateva luni o vom putea dezbate public si aproba".
Pricopie a avertizat ca, daca Romania a facut "progrese in zona revistelor de specialitate", "cred ca am mers chiar in spate in ceea ce priveste literatura pentru popularizarea stiintei si aceasta este o alta directie pe care va trebui sa o urmam in perioada urmatoare". "Ar trebui sa explicam mai bine cum cercetatorii pot raspunde nevoilor societatii. (...) Elevii de astazi ar putea sa fie cercetatorii de maine. Dar pentru a ajunge acolo, in toata strategiile noastre de cercetare trebuie sa ne aplecam" si asupra elevilor, a declarat ministrul Educatiei Nationale.
Programul-cadru european de Cercetare, Dezvoltare si Inovare "ORIZONT 2020"
Programul-cadru "Orizont 2020" dispune de un buget de 80 de miliarde euro (sub rezerva adoptarii Cadrului financiar multianual de catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene in perioada imediat urmatoare) si finanteaza proiecte in domeniul stiintei, cercetarii si inovarii.
Programul are trei obiective, bugetate separat:
1.Consolidarea pozitiei UE in domeniul stiintei, cu un buget dedicat propus de 24,341 miliarde de euro. Se vor sprijini efectuarea de cercetari "de frontiera" si se va continua activitatea Consiliului European pentru Cercetare, finantarea inaugurarii de domenii noi de cercetare si inovare prin sprijinirea tehnologiilor viitoare si emergente, asigurarea formarii profesionale si dezvoltarii carierelor pentru cercetatori prin actiunile Marie Sklodowska-Curie si asigurarea unor infrastructuri de cercetare de talie mondiala pentru Europa.
2. Consolidarea pozitiei de lider industrial in inovare a Uniunii, bugetul propus in acest sens fiind de 17,015 milliarde euro. Rezultatul estimat al acestei directii il reprezinta realizarea de investitii in principalele tehnologii industriale, maximizarea potentialului de crestere al societatilor europene prin punerea la dispozitia acestora a unor niveluri adecvate de finantare si ajutarea IMM-urilor inovatoare sa se dezvolte astfel incat sa devina societati de varf la nivel mondial.
3.Contribuirea la abordarea provocarilor globale, cu un buget propus de 30,956 miliarde euro. Finantarea se va concentra asupra urmatoarelor provocari: sanatate, schimbari demografice si bunastare; securitatea alimentara, agricultura durabila, cercetarea marina si maritima si bio-economia; surse de energie sigure, ecologice si eficiente; mijloace de transport inteligente, ecologice si integrate; actiunile climatice, utilizarea eficienta a resurselor si materiile prime; societati favorabile incluziunii, inovatoare si sigure.
Votul pe programul Orizont 2020 este asteptat in plenul Parlamentului European in octombrie-noiembrie 2013, urmeaza apoi adoptarea de catre Consiliu in noiembrie-decembrie 2013, pentru ca pe 11 decembrie 2013 sa fie planificate adoptarea programelor de lucru si publicarea primelor apeluri de propuneri.
0
1
