​Primarul general Sorin Oprescu a subliniat marti ca isi doreste in continuare ca Bucurestiul sa devina capitala la Dunare prin realizarea canalului Bucuresti-Dunare, precum si formarea unei axe danubiene cu Giurgiu si Ruse. In schimb, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos, a aratat ca Strategia Dunarii nu are o problema de finantare, ci de prioritizare a investitiilor de catre beneficiari.

Sorin OprescuFoto: AGERPRES

Sorin Oprescu si Dacian Ciolos au participat marti la ediţia a doua a Forumului Anual al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) organizata de Guvernul Romaniei si Comisia Europeana la Palatul Parlamentului. "Am avut întrevederi cu toţi primarii care fac parte din Consiliul Dunării. Ştim ce avem de făcut, dorim în continuare să promovăm ideea ca Bucureştiul să devină capitală la Dunăre. Dorim într-adevăr să putem dezvolta axa Bucureşti-Giurgiu-Ruse şi celelalte zone din Bulgaria. Şi am avut plăcerea să mă întâlnesc cu primarul din Ruse", a declarat primarul general al Bucurestiului, citat de Agerpres.

"Am convingerea că acest canal Bucureşti-Dunăre reprezintă pilonul principal pentru bună dezvoltare a zonei Capitalei, dar şi pentru Giurgiu, Olteniţa, Ruse, Sofia sau celelalte oraşe aflate la nord şi la sud de Dunăre", a mai afirmat edilul.

El a subliniat ca Guvernul Ponta a promis ca va modifica mecanismele pentru imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene destinate administratiei locale. "Este foarte greu, nu este uşor, ne-am mai antrenat şi noi din 2007 şi până acum. În momentul în care a apărut în viaţa noastră un Guvern mai generos şi mai înţelegător, acum un an şi jumătate, am explicat încă o dată că noi trebuie să fim primii care trebuie să modificăm o serie întreagă de mecanisme care poate au întârziat şi absorbţia banilor, chiar dacă proiectele au fost fezabile. Guvernul a promis şi sper să se ţină de cuvânt", a mai spus Oprescu.

In schimb, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos, a aratat ca Strategia Dunarii nu are o problema de finantare, ci una de prioritizare a investitiilor de catre beneficiari. "Problema nu este accesul la finanţare, ci prioritizarea investiţiilor comune în cadrul financiar existent, dar şi a perspectivelor 2014-2020. Strategia Dunării are nevoie de resurse. În această perioadă se discută în Consiliu şi Parlament cadrul financiar pentru 2014-2020. În paralel, Comisia Europeană lucrează cu statele membre pentru implementarea proiectelor şi investiţilor viitoare. Cele 14 state riverane pot să rezolve probleme care ţin de coerenţă, de reţeaua de transport, a problemelor legate de energie", a declarat comisarul Cioloş.

El a asigurat autoritatile din cele 14 state beneficiare ale Strategiei Dunarii ca vor primi "un sprijin din partea Comisiei Europene pentru implementarea Strategiei".

Strategia Dunării, proiectul politic european de amploare şi vizibilitate lansat de România împreună cu Austria, a fost adoptată de Consiliul European în 24 iunie 2011, ca strategie macro-regională a Uniunii Europene, beneficiind de directionarea a 100 de miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune 2007-2013.

Strategia se desfasoara pe 4 axe prioritare: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă). Dintre cele 14 ţări incluse în Strategie, 9 sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România, Bulgaria si Croaţia), iar 5 state non-membre (Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).