​Institutul pentru Politici Publice (IPP) considera ca actualul Guvern a greşit tactic în maniera în care a purtat corespondenţe cu reprezentanţii Comisiei Europene in privinta pregatirii unui Acord de Parteneriat. IPP consiera ca au fost prezentate prea multe variante, insuficient de bine pregătite, având capitole nearmonizate suficient pentru a arăta o viziune coerentă asupra obiectivelor de dezvoltare ale României la care urmau să contribuie şi fondurile europene.

Strategia trebuie schimbată fundamental în etapa următoare având în vedere că cea care va fi afectată până la urmă va fi România, arata IPP intr-un comunicat de presa.

"Incapacitatea de a produce un document coerent, clar şi care să puncteze principalele priorităţi de finanţare în acord cu nevoile sectoriale care ar fi trebuit identificate până la acest moment, de fiecare Minister în parte, va genera în lanţ efecte în pregătirea Programelor Operaţionale, unde ar trebui să ne aşteptăm la aceleaşi probleme de vreme ce nu am reuşit să sintetizăm priorităţile importante pentru sectoarele – cheie (ex: sănătate, eficienţa energetică, managementul deşeurilor, infrastructura de transport etc.)", mai precizeaza IPP.

Potrivit comunicatului, IPP critica Guvernele din ultimii ani care au dus România în situaţia de a fi percepută ca incompetentă de către Comisie, prin faptul că au privit fondurile europene ca scop în sine ci nu ca mijloc "Niciunul dintre ultimii doi miniştri ai României care au gestionat portofoliul de dezvoltare nu a fost în stare să provoace societatea românească la discuţii pentru conturarea unui asemenea document, deşi aveau - prin poziţia ocupată în partidul din care făceau parte - toată susţinerea politică necesară", mai considera IPP.

Reprezentantii IPP sustine ca semnalele societăţii civile, cum au fost şi criticile Institutului pentru Politici Publice în 2013 au fost ignorate şi discreditate.

Institutul pentru Politici Publice solicita Guvernului sa faca urmatorii pasi

  • publicarea listei responsabililor din Ministere, dar şi a firmelor de consultanţă contractate, cu experţii nominalizaţi de acestea sau alţi experţi independenţi care au contribuit la pregătirea, până în prezent, a acestui document
  • prezentarea situaţiei actuale de către Primul Ministru în faţa Parlamentului cu soluţii pentru redresarea situaţiei (la fel ca în octombrie 2013 când s-a prezentat alături de Ministrul Fondurilor Europene pentru a explica conţinutul primului AP asumat de Guvern şi trimis Comisiei)
  • constituirea unei strategii de comunicare publică atât în ţară cât mai ales în Bruxelles care să întărească încrederea Comisiei că următoarea variantă este susţinută de entităţi competente şi credibile din România astfel că reprezintă cu adevarat un document relevant pentru societatea noastră.

"Reluăm apelul nostru - făcut de la primul moment în care, printr-o comunicare informală cu autorităţile române, Comisia critica în 2013 maturitatea şi lipsa de viziune a autorităţilor române în pregătirea acestui important document - către primul ministru al României să se implice în coordonarea eforturilor naţionale având în vedere importanţa acestui subiect pentru dezvoltarea ţării noastre. Îi cerem acestuia să nu politizeze mai departe acţiunile de îmbunătăţire a documentului şi maniera de susţinere publică ci să traseze ferm responsabilităţi ministerelor de linie în sensul completării lacunelor explicit menţionate de Comisie astfel încât noua variantă a Acordului de Parteneriat care va fi transmisă către Comisie să nu mai pună ţara noastră într-o poziţie de inferioritate faţă de celelalte state membre", mai precizeaza IPP.

Expertii Comisiei Europene au transmis autoritatilor romane ca prima versiune a Acordului de Parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare in perioada 2014-2020 este lipsita de viziune strategica, prea vaga si nu dovedeste ca lectia data de esecul cheltuirii banilor UE ese valorificata. Criticile Bruxelles-ului persista, dupa ce anul trecut Executivul european a criticat Guvernul Romaniei pentru documentatia intermediara transmisa la Comisie pentru pregatirea absorbtiei fondurilor UE 2014-2020.

Noile observatii au fost transmise de catre expertii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii Romaniei la Bruxelles, la sfarsitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizata in luna octombrie, relateaza Mediafax.

Aceasta prima versiune a Acordului, care reprezinta, practic, o forma mult mai avansata decat un simplu draft si indica modul in care autoritatile romane si-au propus sa atraga fonduri europene in perioada 2014-2020, a fost prezentata, in octombrie, membrilor Camerei Deputatilor de premierul Victor Ponta si ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.