Guvernul ar putea sa interzica beneficiarilor care au inregistrat nereguli in accesarea fondurilor UE sa mai aplice pentru banii europeni, pentru a nu afecta imaginea tarii in acest domeniu. Aceasta este una dintre solutiile invocate luni de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, pentru prevenirea corectiilor financiare aplicate Romaniei de catre Comisia Europeana.

Eugen TeodoroviciFoto: Guvernul Romaniei

"Ca masuri pe care le luam pentru a impiedica aceste lucruri amintesc simplificarea sistemului. Avem nevoie de mai putine reguli, mai simple si mai clare, dar mai dure pentru cei care nu le respecta, a declarat Teodorovici, citat de Agerpres.

"E posibil sa interzicem acelor beneficiari care au avut probleme de acest fel sa nu mai aplice la fonduri europene pentru ca imaginea sa nu ne mai fie afectata", a completat el.

In context, ministrul a indicat partea de achizitii publice pentru principalele abateri.

"Vor fi facute verificari mai clare, mai dese, acolo unde beneficiarii dovedesc ca au o problema in acest sens, iar in zona publica, unde ar fi principala problema, institutiile care au avut probleme pe partea de proceduri interne au facut schimbari, exista un cumul de factori in zona de achizitii publice care a fost principala zona in care Romania a fost afectata, unde au fost schimbarile necesare, iar regulile au fost facute altfel", a mai spus Eugen Teodorovici.

Romania a suferit corectii financiare de 285 de milioane de euro in anul 2013, in crestere fata de 2012, din cauza neregulilor depistate in absorbtia fondurilor europene, a informat, vineri, Comisia Europeana, in Raportul anual privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene si lupta impotriva fraudei.

Cea mai mare parte a corectiilor suferite de Romania in anul 2013, 219 milioane de euro, se refera la banii din Fondul social european, din care este finantat in primul rand Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), dar si Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA).

Alte corectii s-au aplicat la proiectele finantate din: Fondul european de garantare agricola (FEGA) - 28 de milioane de euro, Fondul de coeziune - 21 de milioane de euro, Fondul de dezvoltare rurala - 17 milioane de euro.

In anul 2013, Romania a absorbit fonduri europene de peste 5,5 miliarde de euro, dar a contribuit la bugetul UE cu 1,5 miliarde de euro, rezultand un sold pozitiv de 4 miliarde de euro, potrivit Programului de convergenta al Guvernului.

In anul 2012, Romania a suferit corectii financiare de 139 milioane de euro. Dar si absorbtia de bani europeni a fost mai redusa: tara a tras atunci 3,4 miliarde de euro si a contribuit la bugetul UE cu 1,3 miliarde de euro, rezultand un sold pozitiv de 2,1 miliarde de euro.

Dintre neregulile constatate in absorbtia fondurilor europene, Romania a raportat in anul 2013 un total de 109 nereguli de natura frauduloasa: 60 la agricultura, 23 la politica de coeziune si 26 la cele de preaderare. Sumele implicate in fraudele raportate de Romania se ridica la 36,5 milioane de euro. Cele mai mari sume implicate in nereguli frauduloase sunt la politica de coeziune - circa 23 de milioane de euro.

Romania se situeaza astfel pe locul al doilea in UE, la numarul neregulilor de natura frauduloasa raportate. Pe primul loc este Italia - 302, pe locul al treilea este Bulgaria - 97, urmata de Polonia - 91.

"In 2013, doar un singur stat membru, Irlanda, nu si-a clasificat vreo neregula ca fiind frauduloasa. Detectia continua sa varieze in randul statelor membre. Statele membre care au detectat si raportat cel mai mare numar de nereguli frauduloase sunt: Italia, Romania, Bulgaria, Polonia, Danemarca si Grecia (intre 302 si 55). In termeni de sume implicate, cele mai mari cifre au fost raportate de Italia, Polonia, Romania, Grecia si Germania (intre 68 si 24 milioane euro)", se arata in raportul Comisiei Europene.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a motivat plata acestor penalizari prin faptul ca toate proiectele aprobate pana in 2011 in Romania sunt purtatoare de corectii financiare.

"Acest loc fruntas vine din faptul ca Romania a trimis Comisiei Europene un numar mai mare de facturi, automat si suma de corectii este una mai mare, pentru ca toate proiectele aprobate pana in 2011 sunt purtatoare de corectii financiare, iar pana ele nu se vor termina aceste corectii nu vor inceta.

Asta e explicatia cresterii valorii de corectii financiare pentru Romania, noi, la fiecare factura pe care o dam la Comisie aplicam o corectie financiara", a declarat Teodorovici.

El a pus corectiile pe seama erorilor la nivel din proiectele europene, cauzate de citirea incorecta a regulilor sau de reaua intentie a beneficiarilor care deruleza proiectele, publici si privati.

Citeste si: