Rigurozitate maxima in politicile economice, fara derogari si facilitati, acesta este mesajul transmis, practic, desi incriptat in termeni tehnici, in concluziile Consiliului European care s-a incheiat in aceasta dimineata. Surse apropiate discutiilor de la Bruxelles au declarat pentru EurActiv.ro ca solicitarile legate de fondurile structurale, cu miza de miliarde de euro pentru Romania si pentru alte state membre nu au intrunit acordul liderilor politici. Cel mai important, nu s-a obtinut derogarea legata de prelungirea cu inca un an a perioadei admise pentru atragerea fondurilor UE 2007-2013.Articol in actualizare
Nu se mai accepta modificarea regulilor existente aceasta este practic decizia Consiliului European, avand impact asupra utilizarii fondurilor structurale pe actualul exercitiu financiar 2007-2013.
Pentru Romania, in acest moment, inseamna cel putin 20% din totalul sumei alocate, adica in cel mai fericit caz, daca absorbtia ar ajunge la 80% la finalul lui 2015, inseamna pierderea a peste 5 miliarde de euro.
Propunerea de extindere a perioadei de utilizare a fondurilor pana in 2016 a fost initiata de Slovacia si urma sa fie aplicata pentru toate statele membre, insa nu a obtinut acordul liderilor politici reuniti la ultimul Summit european de la Bruxelles din acest an, 18-19 decembrie.
"Orice solutie gasita pentru utilizarea fondurilor europene trebuie sa se incadreze in regulile existente", aceasta este, practic, "traducerea" frazei, inclusa in documenul oficial cu concluziile summitului, care se refera la fondurile structurale:"Comisia va conlucra indeaproape cu statele membre in cauza pentru a gasi solutii in vederea utilizarii la maximum a angajamentelor din cadrul CFM pentru perioada 2007-2013 si recunoaste caracterul oportun al realizarii de proiecte pe termen lung in anii urmatorii, utilizand flexibilitatea normelor existente"
Potrivit lui Bogdan Manoiu, Consilier al Presedintelui Traian Basescu pe afaceri europene, vestea buna este, citind semnificatia din spatele acestei fraze, ca Executivul de la Bruxelles va face o prioritate din suportul acordat statelor membre, si- foarte important - fiecaruia in parte, pentru a valorifica la maxim perioada ramasa, adica anul 2015.
Cum se poate concretiza acest sprijin? Cel mai probabil, se va merge pe ideea lansata de Corina Cretu, chiar de la primul interviu acordat in calitate de comisar european, interviu realizat de EurActiv.ro, si se refera la asistenta tehnica. " Noi, Comisia Europeana si serviciile Directoratului General Politica Regionala (DG Regio) incercam sa lansam niste instrumente de ajutorare, de asistenta tehnica, inclusiv sa trimitem economisti in acesta tari, pentru ca sunt bani importanti care altfel se pierd", a explicat Cretu.
Cum se mai pot salva fondurile UE? Practic, o singura solutie de avarie disponibila
In aceste conditii, cu numai un an la dispozitie pentru a transmite cereri de decontare catre Comisia Europeanasi multe proiecte inca in derulare,"Flexibilitate in limita normelor existente"inseamna, concret, un singur lucru: asa numita "fazare" a proiectelor, permisa de regulile existente.
"Fazarea"se refera la proiectele majore, de importanta strategica, acestea putand fi esalonate pe mai multi ani astfel incat daca nu sunt finalizate pana la sfarsitul lui 2015 sa poata fi "reportate" in urmatorul cadru financiar 2014-2020 fara a atrage sanctiuni financiare din partea Comisiei Europene. Potrivit surselor consultate de EurActiv, tarile din Grupul Visegrad plus Romania si Bulgaria au discutat pe larg despre valocrificarea acestei prevederi permise, in cadrul unei intalniri inainte de summit.
Practic, prin acest instrument ar putea fi "salvate" o parte din proiectele majore din domeniul Transporturilor si Mediului, insa nu este clar deocamdata daca solutia va fi acceptata si pentru proiectele de dimensiuni mai mici.
Cofinantarea nationala a proiectelor cu fonduri europene ramane in calcul la deficitul bugetar
O alta propunere care a "picat" in Consiliul European a fost solicitarea de a scoate cofinantarea nationala a proiectelor europene din calculul deficitului bugetar. Acest lucru, potrivit surselor consultate de EurActiv, nu a fost obtinut nici pentru proiectele cu fonduri structurale, asa cum a solicitat Comitetul Regiunilor, dar nici pentru noul Plan de Investitii de 315 miliarde euro, asa cum a propus Jean-Claude Juncker.
Documentul oficial care rezuma concluziile Consiliului European - aici
