Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a critict, miercuri, planul de investitii propus de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker (PPE), pe care l-a comparat cu jocul piramidal Caritas, din Romania anilor '90. Guvernul Romaniei a transmis deja la Comisia Europeana o lista de peste 200 de proiecte care sa fie finantate prin schemele planului Juncker, dar acestea au sanse mici de a fi acceptate de Bruxelles, potrivit unor specialisti consultati de HotNews.
Negrescu a participat miercuri la o intalnire a membrilor Comisiei pentru bugete a Parlamentului European cu vicepresedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, care a prezentat "Planul Junker".
"Planul Juncker seamana din ce in ce mai mult cu un fond de investitii de tip Caritas chiar daca emite pretentia de a copia fondurile private de tip business angel folosind fonduri publice", a sustinut eurodeputatul PSD/S&D, intr-un comunicat remis HotNews.
Victor Negrescu a afirmat ca respinge Planul Juncker pentru ca nu are reguli clare, cote definite pentru anumite state sau regiuni si nici mijloace de sprijin pentru zonele mai putin dezvoltate.
Mai mult, europarlamentarul PSD recomanda autoritatilor romane sa propuna Comisiei Europene masuri de imbunatatire a planului Juncker, fara de care ar trebui sa nu sustina implementarea proiectului, se mai arata in comunicat.
Social-democratul Negrescu a invocat o serie de motive impotriva Planului Juncker:
- "Vicepresedintele Katainen a spus ca nu conteaza daca investitiile din planul Juncker ajung sau nu in toata Europa, ca si cum Comisia Europeana nu ar reprezenta toti cetatenii europeni din intreaga Uniune Europeana.
- Principiul solidaritatii este total ignorat de acest plan care nu are reguli clare care sa permita tuturor statelor membre sa se bucure de investitiile pe care ar fi putut sa le obtina prin acest fond.
- In acest moment, nu stim exact cum se aleg persoanele care aproba proiectele de finantare inaintate de statele membre, nu stim exact care sunt regulile de aprobare sau respingere iar ideile initiale indica faptul ca fondul va fi condus doar de anumite state.
- Daca adaugam si faptul ca prima evaluare a eficientei fondului se va face doar dupa 18 luni si ulterior dupa 3 ani, ajungem la concluzia ca planul este sortit esecului, cel putin pentru anumite state membre.
- Planul Juncker nu este echitabil pentru toate statele membre si nu este profitabil pentru Romania.
- Nu pot accepta ca regiunile mai putin dezvoltate din UE sa nu aiba acces la banii din acest fond de investitii si, in acelasi timp, toate statele membre sa contribuie financiar la proiect, pentru ca tocmai aceste zone au nevoie de investitii serioase in infrastructura, in educatie si sanatate sau in servicii publice.
- Principiul solidaritatii dispare total din ecuatie cand vorbim de planul Juncker. Rezultatul, pe care cel putin eu il prevad, este ca regiunile sarace in prezent vor deveni si mai sarace, in timp ce regiunile dezvoltate vor avea capacitatea sa absoarba mai multi bani europeni.
- Planul de investitii aloca 75 de miliarde de euro pentru IMM-uri, ceea ce la prima vedere poate parea mult, dar totusi este o suma foarte mica in raport cu banii destinati marilor companii".
Romania a transmis la Bruxelles o lista cu peste 200 de proiecte propuse pentru a intra in scheme de finantare in planul Juncker, insa potrivit unor specialisti acestea sunt facute in pripa, de mantuiala si, in consecinta cu sanse mici de a fi considerate eligibile, a scris HotNews.ro, saptamana trecuta.
Cel mai mare proiect propus depaseste 7 miliarde de euro si vizeaza constructia de austoastrazi, intre propuneri regasindu-se si o a 7-a magistrala de metrou - Voluntari-Bragadiru.
Planul lui Juncker porneste de la un fond de 21 de miliarde de euro - 16 miliarde de de la Comisia Europeana si 5 miliarde de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI) - care, insa, ar urma sa fie angrenat in scheme de garantii europene la creditare din mediul privat si combinat cu fondurile europene de investitii si bani de la investitori privati.
Juncker sustine ca in acest mecanism fiecare euro public va aduce investitii de 15 euro, prin efectul de multiplicare, astfel incat totalul investitiilor generate sa ajunga la 315 miliarde de euro in UE, in urmatorii 3 ani.
Miercuri, la Bucuresti, la o conferinta de presa, sefa reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, Angela Filote, a solicitat sprijinul presedinteiie letone a Consiliului UE si al statelor membre pentru aprobarea Planului Juncker.
"Speram sa avem sprijinul presedintiei letone si al statelor membre pentru a-l adopta cu viteza luminii comparativ cu procesul legislativ normal din UE", a spus ambasadoarea.
2
7
