Procurori din alte state ale Uniunii Europene vor putea desfasura anchete in Romania, privind fraudele cu fonduri europene, mai ales in cazurile transfrontaliere, potrivit unui raport aprobat de Comisia pentru libertati civile (LIBE) a Parlamentului European.

Raportul, elaborat de europarlamentarul roman Monica Macovei (independent/PPE), a primit, luni seara, la Strasbourg, 39 de voturi "pentru" 12 "impotriva" si o abtinere in comisia LIBE. Raportul se refera la o propunere de regulament a Comisiei Europene privind infiintarea unei noi institutii la nivel comunitar: Procurorul European.

Potrivit lui Macovei, in forma iesita din Comisia LIBE, in cadrul insitutiei Procurorului European vor activa 25 de procurori europeni - cate unul din fiecare stat membru UE, cu exceptia Marii Britanii, Irlandei si Danemarcei (care nu au dorit sa implementeze sistemul).

Cei 25 de procurori vor alege, din randul lor, un procuror-sef european, care va fi audiat in Parlamentul European si validat ulterior de plen si de Consiliul Uniunii Europene in format Justitie si Afaceri Interne (care reuneste ministrii justitiei si de interne din UE).

Ca o noutate, pana in acest moment, fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, cei 25 de procurori europeni trimisi de fiecare stat membru vor fi grupati cate cinci pe camere decizionale ale Procurorului European, potrivit discutiilor curente.

  • Cum va ancheta procurorul european fradele romanesti cu fonduri UE

documente

Raport-Procuror European

(10 Mar 2015) DOC, 42KB

Potrivit raportului adoptat de LIBE, pe langa cei 25 de procuriri europeni de la nivelul central al UE, in fiecare stat membru va fi trimis cate un procuror european delegat, care ar urma sa aiba un aparat propriu de lucru in tara respectiva si va putea prelua diverse cazuri de fraude cu fonduri europene.

Aplicand sistemul, de exemplu, in Romania, parchetele din tara - in primul rand Directia Nationala Anticoruptie - vor trebui sa raporteze toate cazurile de fraude cu fonduri europene la procurorul european delegat, care va fi tot un magistrat roman.

Acest procuror european delegat va putea fie sa lase dosarele la unitatile nationale de parchet, fie sa le dea in lucru altor procurori din Romania, fie sa le preia el si sa le lucreze la nivelul inistitutiei Procuroului European, daca se constata ca dosarele stagnau in tara.

Aceste decizii vor apartine, insa, camerelor decizionale ale Procurorului European, formate din cate 5 procurori europeni din statele UE.

Potrivit Monicai Macovei, aceste camere vor lua decizii in mai multe privinte:

  • Vor aproba deciziile de incepere a investigaiilor intr-un caz anume
  • Inchiderea unui dosar.
  • Vor aproba acordurile de vinovatie pe care le obtine procurorul european delegat cu persoanele cercetate.
  • Vor putea decide realocarea cazurilor. "Daca nu-si fac treaba acasa, atunci se aloca fie la alt procuror din tara respectiva, fie il ia procurorul european si-l face la sediu", a precizat raportoarea Parlamentului European pe acest proiect.
  • Vor decide instanta competenta unde va fi trimis in judecata un dosar specific. "Daca toate fraudele sunt intr-o singura tara, instanta va fi din tara respectiva", a precizat Monica Macovei.

Toate aceste decizii vor putea fi contestate. O posibilitate discutata este ca deciziile camerei procurorului european sa fie atacate al Curtea de Justitie a UE, dar in prezent aceasta instanta nu are competente penale.

Viitorul regulament european ar urma sa stipuleze ca procurorul european va prelua automat cazurile de fraude transfrontaliere care aduc prejudicii bugetului Uniunii Europene.

Astfel, vor fi cazuri in care procurori din alte state UE vor veni in Romania si vor desfasura proceduri judiciare, cum ar fi retinerea unor suspecti sau perchezitii.

De asemenea, procurorii europeni - fie roman, fie straini - vor lucra direct cu Serviciul Roman de Informatii caruia ii vor solicita interceptari telefonice sau ascultari ambientale si vor primi informatii de la SRI privind aria lor de competenta.

"Procurorul european delegat va trebui sa urmeze procedura penala a tarii in care ia anumite masuri. De exemplu, procedurile de perchezitii se fac cu politia din tara respectva. Apoi, cand se ajunge la instanta in care se judeca cazul, acea instanta va trebui sa recunoasca toate aceste acte de investigatie recunoscute de alte state membre, fara alte proceduri. Si acum e asa, dar sunt proceduri de recunoastere", a mai explicat europarlamentarul raportor.

Si in porezent, procurorii din alte state membre pot face investigatii in Romania, insa au nevoie sa acceseze procedurile de cooperare judiciara prin intermediul unor comisii rogatorii sau prin asa-numitul act de investigare europeana, insa procedura este mai greoaie.

"Noi am mers mai departe si am zis sa faca procurorul european aceste proceduri. Daca vrea sa faca o perchezitie in Italia, cere mandat de cercetare sau de perchezitie la instanta, potrivit legislatiei acelei tari", a explicat Macovei.

  • Pasii urmatori - Macovei sustine  ca din 2016 va putea fi functional noul sistem

Poriectul de regulement european privind Procurorul European a fost initiat de Comisia Europeana inca din anul 2013, pe vremea Comisiei Barroso II.

Pasii pana la adoptarea si aplicarea sistemului sunt insa greoi. Raportul aprobat luni seara de Comisia LIBE a Parlamentului European merge in Consiliul Justitie si Afaceri Interne, unde, pe 12 martie ministrii de resort din statele membre urmeaza sa ia o decizie privind proiectul de regulament.

Ulterior, se intra intr-o procedura de negociere tripartita - Parlamentul European, reprezentat de raportoarea Macovei - Consiliul JAI (statele membre) - Comisia Europeana. Dupa ce se convine o forma agreata de toate partile, plenul Parlamentului European voteaza asupra proiectului, iar apoi Consiliul JAI ia decizia finala.

Macovei sustine ca regulamentul european privind Procurorul European ar putea fi gata la sfarsitul anului 2015, dupa care cel tarziu pana la finele anlui 2016 ar urma sa fie operationalizat de statele membre.

Fiecare dintre cele 25 de state membre care ar urma sa aplice sistemul, inclusiv Romania, va trebui sa desemneze un procuror european, prin procedura interna.

O comisie independenta formata din magistrati si juristi de prestigiu, constituita la nivel european, va audia si va selecta procurorii europeni delgati de statele membre.

Cei 25 de procurori europeni isi vor alege, din randul lor, un procur-sef european, care va fi audiat in Parlamentul European. Ulterior, noua structura a Procurorului European va fi votata in plenul PE si in Consiliul JAI.

Nici miza salariala nu este de neglijat. In prezent, judecatorii Curtii de Justitie ai UE au salarii de circa 20.000 de euro pe luna, iar membrii Curtii de Conturi Europene, circa 16.000 de euro pe luna. Ca atare, in aceasta zona ar urma sa fie remunerat si viitorul procuror roman care va face parte din insitutia Procurorului European.