​VIDEO interviu. Ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu: Era de preferat ca beneficiarii POSDRU sa isi organizeze mai bine proiectele, dar isi vor primi banii. Cum a cheltuit miliarde de euro o tara cu 40% din populatie in risc de saracie si excluziune sociala

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Duminică, 20 decembrie 2015, 8:41 Economie | EuROfonduri

Aura Raducu
Foto: Hotnews
Noul ministru al Fondurilor Europene, Aura Raducu, a dat asigurari, intr-un interviu acordat HotNews, ca beneficiarii care au derulat proiecte in cadrul POSDRU isi vor primi banii cheltuiti corect, dupa ce mai multe organizatii non-guvernamentale si patronate au amenintat statul cu procese colective daca nu le sunt rambursate cheltuielile efectuate in proiectele din programul de resurse umane. Ministrul a afirmat insa ca beneficiarii POSDRU ar fi trebuit sa isi organizeze mai bine proiectele, pentru a nu impinge finalizarea acestora catre sfarsitul anului 2015, cand se incheie perioada de programare 2007-2013, si trebuie respectate anumite termene impuse de Comisia Europeana.

Principalele informatii pe scurt:
  • Romania va incheia perioada de programare 2007-2013 cu o rata de absorbtie de 70%, urmand astfel sa rateze atragerea a aproape 6 miliarde de euro din cei 19,2 miliarde de euro - fonduri structurale si de coeziune puse la dispoztie de Uniunea Europeana.  
  • In Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE) 2007-2013, intreprinderile mici si mijlocii reclasificate intr-o clasa superioara de firme NU vor suporta pierderi de bani europeni din aceasta cauza.
  • Ministerul Fondurilor Europene vrea sa refazeze 85 de proiecte mari de infrastructura, incepute in perioada de programare 2007-2013, dar care nu pot fi finalizate pana la data-limita de 31 decembrie 2015.  
  • Guvernul vrea sa ceara Comisiei Europene sa-i deconteze 40 de milioane de euro pentru bursele platite studentilor si elevilor in programele nationale.
  • Potentialii beneficiari vor trebui sa mai astepte pana in a doua jumatate a lunii ianuarie 2016 pentru a putea depune urmatoarele proiecte pentru noii bani europeni, in perioada de programare 2014-2020, in conditiile in care pana in prezent, ina anul 2015, din programele de fonduri structurale si de coezijne administrate de Ministerul Fondurilor Europene, doar doua linii de finantare au fost deschise: una pentru cercetare si una pentru proiectele IT si comunicatii , in cadrul PO Competitivitate 2014-2020. Reamintim ca Bruxelles-ul a platit avansurile de 700 de milioane de euro Romaniei in noul cadru financiar 2014-2020.
  • Ghidurile din programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020 lansate "mi s-au parut prea complicate si aveau un limbaj dificil pentru beneficiar". De aceea, ghidurile vor fi refacute in a doua jumatate a lunii ianuarie 2016.
  • Sistemul electronic pentru depunerea proiectelor europene, realizat in colaborare cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) "este poate cel mai mare sistem pe care o sa-l aiba Romania in urmatoarea perioada. Instalatiile si dotarile sunt de super lux, serverele pe care se tin toate aceste date".

Operator, editor imagine: Balazs Nitsch-Petioky. Video realizat cu echipament Nikon.

HotNews:
Inteleg ca aveti un fiu care a lucrat la compania Teamnet?

Aura Raducu: Baiatul meu este inginer electronist, a lucrat la mai multe companii: Oracle, Microsoft, intr-adevar a lucrat la Teamnet. Florin Raducu se numeste baiatul meu. Este account manager.

HotNews: La Teamnet?

Aura Raducu: La Teamnet. Deci, din 700 de oameni care lucreaza la Teamnet, a lucrat o perioada si acolo. Acum cred ca are firma lui si colaboreaza cu mai multe firme din domeniul IT.

HotNews: Nu mai lucreaza la Teamnet?

Aura Raducu: Nu mai lucreaza la Teamnet. Nu mai lucreaza la Teamnet, cred.

HotNews: Va intreb pentru ca firma Teamnet este cunoscuta ca avand proiecte pe fonduri europene si in POS CCE, deci administrate de autoritatea de management aflata acum in subordinea dvs. S-a ocupat si de SIM POSDRU, acel sistem de management integrat al POSDRU.

Aura Raducu: Nu a fost implicat, nu a gestionat si nu a lucrat pe aceste proiecte. A lucrat pe un alt domeniu si in prezent nu mai lucreaza la Teamnet.

HotNews: Deci spuneti ca nu exista nicio interferenta intre activitatea dumneavoastra de la minister si cea a fiului?

Aura Raducu: Nu, nu. Aici, avem 15.000 de firme cu care ministerul are colaborari.

HotNews: As vrea sa trecem la situatia la zi a fondurilor europene pe ciclul de finantare 2007-2013. La 14 decembrie 2014 am ajuns la o rata efectiva de absorbtie de 58%, bani incasati de la Comisia Europeana. In ianuarie aveam 45%, deci in jur de 13 puncte procentuale tot anul. Pana la 30 iunie 2016 vom mai putea cere practic bani de la CE in baza cheltuielilor efectuate de beneficiarii romani pana in 31 decembrie 2015. Cat credeti ca vom putea sa atingem ca rata de absorbtie la 30 iunie 2016?

Aura Raducu:
Eu mi-am propus ca tinta sa cresc cu cel putin 10 puncte procentuale. Totalul facturilor trimise la Comisie este de 300 de milioane de euro (cheltuieli nerambursate inca de Bruxelles - n.r.) . Am rugat sa se accelereze plata acestor facturi si de catre Comisie, pentru a ne ajuta in a efectua platile catre beneficiari si sper sa ridicam cat mai mult si sa rezolvam situatia beneficiarilor in aceasta perioada. Este foarte important sa ajutam, pentru finalizarea proiectelor.

HotNews:
Pe Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), avem o absorbtie de 49% - cea mai mica rata de absorbtie dintre programele de fonduri structurale si de coeziune. Ati vazut scrisoarea organizatiilor beneficiare care ameninta cu procese colective daca nu le platiti rambursarile pana la sfarsitul anului 2015. Ce le raspundeti?

Aura Raducu:
Ii inteleg pe beneficiari. Intr-adevar, se afla intr-o situatie dificila, pentru ca trebuie sa efectueze aceste plati pana la sfarsitul lunii decembrie. Am luat mai multe masuri pentru a accelera acest sistem de plati. Din punct de vedere legislativ, Guvernul a dat o ordonanta de urgenta pentru ridicarea plafonului de indatorare la Trezorerie. Deci ne-am indatorat la Trezorerie pentru a putea obtine 1 miliard de lei pentru a efectua aceste plati. A fost o ordonanta de urgenta si o hotarare de guvern, dupa care am avut discutii zilnice cu colegii de la Comisia Europeana, din diferite directii generale, pentru a se accelera aceste plati. Si speram sa incercam sa rezolvam cat mai mult.

Numai pentru POSDRU avem in prezent peste 5.500 - 5.600 de facturi, de cereri de plata, cereri de lichidare, cereri de rambursare. (...) Avem cateva cereri vechi si le-am discutat cu organizatiile non-guvernamentale (ONG) si ne-au sesizat acest lucru. Le analizam, sunt anumite probleme cu aceste facturi pe care speram sa le rezolvam sau sa le clarificam. Incercam sa facem cat mai multe plati, dar le luam in ordinea cererilor de plata si a cererilor de lichidare, pentru ca beneficiarii intai sa-si poata termina proiectele, sa fim siguri ca isi termina aceste proiecte, dupa care cererea de rambursare la finalul proiectului o putem plati si anul viitor in primele luni, cand ne mai vin rambursari de la Comisie. Adica incercam sa eficientizam acest ciclu de plata. (Situatia platilor interne in POSDRU, AICI)

HotNews:
Deci spuneti, practic, ca ei isi vor primi banii mai devreme sau mai tarziu.

Aura Raducu: Categoric, isi primesc banii. Nu este un termen 31 decembrie 2015, ii putem plati si anul viitor, in primele luni. Deci, per total, toate facturile pe care le avem pe toate programele sunt, in lunile decembrie si ianuarie, aproape 5 miliarde de lei. Deci este un efort financiar in doua luni de zile mult mai mare decat s-a facut in multe luni anterioare.

In acest program sunt foarte multi beneficiari care isi termina proiectele si din pacate nu a fost un management al proiectelor in asa fel incat sa poti sa finalizezi in octombrie - noiembrie. Si au ramas in acesti bani pentru a face ultimele activitati ale proiectului. Deci si in cadrul proiectelor o mai buna organizare a activitatilor ar fi fost de preferat. In general, beneficiarii stiau ca trebuia sa termine aceste proiecte in octombrie-noiembrie ca sa fie timp pentru efectuarea acestor plati. De altfel, s-a gasit aceasta situatie de a da un fel de avans, astfel incat sa le dai bani sa-si termine activitatile. A fost aceasta flexibilitate a ministerului si s-a gasit aceasta solutie. Deci de fiecare data s-au incercat, dar este o situatie care se intampla, intr-adevar, la 9 ani odata, cand programele se finalizeaza si ai un numar extrem de mare de cereri de plata.

Am mai luat si alte masuri, de genul sa lucram sambata, duminica, sa lucram pana tarziu , sa avem control financiar preventiv, un numar mai mare de persoane care verifica aceste facturi, sa avem registratura pana seara. Deci am luat mai multe masuri care sper sa dea roade si beneficiarii sa fie multumiti. E drept ca acum situatia este tensionata, dar intelegem si incercam sa luam toate masurile pentru a rezolva aceste situatii care au venit buluc, zeci de mii de facturi deodata.

  • IMM-urile reclasificate eronat in POS CCE nu vor da banii inapoi

HotNews:
Tot asa, un program cu beneficiari din mediul privat este Programul de competitivitate economica. Saptamana trecuta, Guvernul a aprobat plata unor corectii financiare de 2% in axa I a POS CCE, circa 6 milioane de lei. De ce suporta statul roman aceasta corectie, a cui a fost vina aici?

Aura Raducu: Problema a decurs dintr-o interpretare gresita a notiunii de IMM. Intreprinderile mici si mijlocii au mai multe criterii dupa care sunt considerate ca atare - numar de angajati, cifra de afaceri. Dar in ceea ce priveste numarul de angajati, si in consiliul de administratie, daca ai persoane sau membri in consiliul de administratie care au actiuni la intreprinderi mari, atunci nu mai esti considerat IMM. Inca, din pacate, in Romania este o lege de mai multi ani, dar interpretarea nu este bine cunoscuta la nivelul tarii. Este o lege armonizata dupa legislatia europeana, dar interpretarea ei nu este bine inteleasa la nivelul institutiilor romanesti.

Si, de asemenea, nu avem, inca, o baza de date, acum este in realizare o baza de date pentru a sti actionariatul intreprinderilor, pentru a sti daca se clasifica in intreprindere mare sau in intreprindere mica sau mijlocie.  Deci chiar daca am avut legea, din pacate beneficiarii nu au fost bine informati asupra acestor criterii si asupra intelegerii a ceea ce inseamna IMM. IMM nu inseamna doar daca ai sub 250 de persoane, ci trebuie sa indeplinesti si alte criterii.

Si lucrurile acestea nefiind bine clarificate la nivel national, s-a considerat ca nu este o vina a beneficiarilor, ci trebuie o mai buna informare si clarificare si o baza de date buna a acestor structuri, atat pentru ajutorul de stat pe care il primesc, cat si petru evidentierea intreprinderilor - sa ai o clara evidenta a acestora. Speram ca anul viitor sa se rezolve acest lucru si Programul regional, care va finanta IMM-urile, sa nu mai treaca prin aceste dificultati.

HotNews:
In axa I a POS CCE, inteleg ca au fost verificate peste 1.700 de proiecte realizate de IMM-uri. Au existat voci care vorbeau despre corectii de 20-30 de milioane de euro pe care IMM-urile incadrate gresit ar fi urmat sa li se retraga din banii absorbiti. Ce se intampla?

Aura Raducu: La aceste 1.771 de proiecte, corectia a fost de 6,6 milioane de lei. Probabil ca aceeasi situatie va fi si pentru restul IMM-urilor, deci avem in plus spre 2.500 -3.000 de IMM-uri de la care urmeaza sa primim cereri de plata si pentru care se va face probabil o corectie similara. Am inceput analizele si investigatiile si vom vedea zilele acestea daca putem sa scapam de aceasta corectie pentru noile cereri de plata verificate sau trebuie sa mentinem de asemenea si pentru ele aceasta corectie.

HotNews: Dar firmele vor fi amenintate cu retragerea de bani de la ele?

Aura Raducu: Nu, nu. Pentru aceasta problema, nu. Mai exista poate alte situatii - depinde, de la caz la caz - in care ele pot sa aiba corectii financiare, dar nu pentru acest orizontal. Daca ni se spune ca trebuie corectie intreprindere cu intreprindere, vedem atunci daca vor mai fi si alte situatii, deci se vor face analize caz-cu-caz.

HotNews: Haideti sa trecem si la marile programe cu fonduri europene, care au ca beneficiari mari beneficiari de stat. La Programul de transport, Programul de mediu si Programul de Competitivitate sunt proiecte care trebuie refazate pentru a nu pierde banii europeni. Mai aveti timp sa le fazati?
 

Operator, editor imagine: Balazs Nitsch-Petioky. Video realizat cu echipament Nikon.

Aura Raducu: Da, mai avem timp. In primul rand, avem proiecte fazate, care nu s-au putut termina anul acesta si analizam cat s-a cheltuit pana anul acesta, cat se poate cheltui, cat se poate implementa anul viitor. Aceste proiecte fazate incercam sa fie cat mai multe - deja avem 85 de proiecte mari.

Avem aceste proiecte si chiar in fiecare seara stam pana tarziu cu diverse institutii - ieri am stat cu Metrorex - mai incercam sa includem cate un proiect sau altul. Problema este ca ne dorim mai multe, dar trebuie sa analizam la fiecare proiect daca se indeplinesc conditiile, daca exista evidente ale tuturor cheltuielilor.

Avem si proiecte retrospective, adica proiecte care au fost finantate numai de la bugetul de stat sau din imprumuturi de la institutii internationale si la astea lucram. Zilele trecute am discutat cu dl. ministru Curaj sa incercam sa includem si bursele alocate elevilor si studentilor, chiar din perioada 2007 pana in prezent. Adica bursele oferite prin programele nationale sa fie decontate prin POSDRU. Valoarea poate sa ajunga la 40 de milioane de euro, se discuta si despre o valoare mai mare. Incercam si speram ca la inceputul anului 2016 sa va dam mai multe date. Discutam si cu ANOFM sa vedem ce scheme nationale au facut si sa le includem la decontare din fonduri europene. Bineinteles ca pana la sfarsitul anului trebuie sa faci niste contracte cu aceste institutii, sa fie foarte clar, deci noi suntem la foc continuu pana pe 31 decembrie.

  • "Nu stiu de ce sa avem esecul refazarii"

HotNews: Am facut un calcul  e vorba de 3,3 miliarde de euro - fazele netermiate din cele 80 de proiecte majore, care ar urma sa fie trecute in cadrul financiar urmator. Este o optiune esecul refazarii? Va dati seama ca, daca ar esua refazarea, cei 3,3 miliarde de euro ar trebui platiti din bugetul de stat, pentru ca altfel Comisia Europeana ne-ar retrage si banii deja absorbiti.

Aura Raducu: Nu stiu de ce sa avem esecul refazarii, pentru ca in primul rand faptul ca au fost luate la mana proiect cu proiect si vezi care e situatia si iti dai seama care este si posibilitatea implementarii. Adica analizezi - se poate implementa in 2016 sau nu. Foarte multe din aceste proiecte sunt chiar in stadiu avansat. Peste 70-80-90%. Am reusit sa bagam si cateva aeroporturi, in ultimele zile, care sunt in stadii foarte avansate de implementare. Deci luandu-le la mana ne-am dat seama ca au sanse de implementare.

HotNews: Da, dar vedeti ca cele mai mari proiecte sunt la institutii ale statului, companii de stat, Compania de autostrazi, CFR, autoritati mari locale. Este acea autostrada Sibiu-Orastie care s-a surpat dupa ce a fost inaugurata in campania electorala. A fost demis seful CNANDR, dar cum ramane cu banii, cine ii plateste?

Aura Raducu: Din pacate, aceste greseli le platim din banii statului, nu se suporta din bani europeni. Nu avem dreptul sa includem plati neeligibile in bani europeni.

HotNews:
Cine va suporta reparatia?

Aura Raducu:
Sunt anumite lucrari care trebuie facute pe costurile constructorului si el are obligatia contractuala si depinde de lucrarile contractuale. Daca sunt proiecte care depind de minister, ministerul sau statul trebuie sa plateasca. Deci trebuie facut un audit foarte clar, serios, pe aceste proiecte mari, pentru a se vedea a arata care sunt situatiile reale, pentru a le evita alta data.

HotNews:
Si aceasta autostrada este pe lista celor care trebuie refazate. Este pusa refazarea in pericol din cauza acestui incident?

Aura Raducu: La acest proiect mare noi facem toate eforturile sa refazam in speranta ca gasim ceva din acest proiect care sa fie bine facut. Daca avem riscul si nu putem finanta din fonduri europene acest proiect, fondurile nu se pierd, le alocam pe alt proiect. Dar este o situatie in care greselile se platesc.

  • Romania va lasa aproape 6 miliarde de euro neabsorbiti

 
(Click pentru a deschide)
Absorbtia fondurilor structurale si de coeziune in intervalul 2007-14 decembrie 2015, pe vechea perioada de programare 2007-2013. Sume rambursate de CE: 10,98 miliarde euro, adica 58% rata efectiva de absorbtie. In plus, CE ne-a platit 2,1 miliarde de euro avansuri, bani din care, insa, ni se vor retrage partial la finalul perioadei de programare 2007-2013 in functie de absorbtia reusita. 

HotNews: In ansamblu, pe perioada 2007 - 2013 avem 7,7 miliarde  de euro neabsorbiti la momentul actual, din fondurile structurale si de coeziune. Ce sume vom pierde prin dezangajare automata?

Aura Raducu: Avem un miliard de euro dezangajare. Dar dezangajarea aceasta are mai putina importanta la sfarsitul unui program, dar e importanta. Ea oricum o sa se reflecte in pierderea finala. Din pacate, mi-as dori din suflet si asta mi-e dorinta, sa absorbim cat mai mult. Bugetul programului se face anual - exista o alocare anuala pe care o consumi in acea regula n+2 sau n+3. Acest miliard este dezangajarea pentru anul 2012 si mai este 2013, care inseamna facturile finale. Primul scop este sa reducem cat mai mult dezangajarea. Am putea salva cam 50% din dezangajare. Deci cu siguranta din facturile pe care le avem 500 de milioane de euro vor fi salvati. Speram ca in ultimele zile de miracole de la beneficiari sa putem sa salvam cat mai multi bani. Cea mai mare problema este la programul de resurse umane. La POSDRU este posibil sa fie 300-400 de milioane de euro dezangajati, dar fac parte din pierderea finala.

HotNews: Daca facem un calcul, cei 30% neabsorbiti, dupa previziunile cele mai optimiste, inseamna aproape 6 miliarde de euro.

Aura Raducu:
Da, cam 1,5 miliarde de euro trebuie sa mai cheltuim pentru a ajunge la 70% absorbtie.

HotNews: Deci practic aproape 6 miliarde de euro nu a reusit Romania sa absoarba din fondurile structurale si de coeziune puse la dispozitie de Uniunea Europeana in perioada de programare 2007-2013?

Aura Raducu:
Teoretic, dar sumele le vom sti abia la sfarsitul anului 2016, cand sunt facturi restante, cand vedem finalizarea proiectelor, cand se trage linie.

HotNews:
Toata lumea vorbeste de fondurile pe care nu reusim sa le absorbim, pe care le-am ratat, dar haideti sa ne uitam si la fondurile pe care le-am absorbit, ca avem in jur de 19 miliarde de euro sold pozitiv in relatia cu Uniunea Europeana, din 2007 pana acum (inclusiv fondurile din agricultura si dezvoltare rurala si cele de preaderare). Ce s-a facut cu acesti bani, ca aici e lucrul cu adevarat important, calitatea proiectelor, pentru ca 40% din populatia Romaniei continua sa fie in risc de saracie si excluziune sociala. Populatia de la sate nu beneficiaza nici de drumuri, de apa curenta, de canalizare, au toalete in curte, la scoli la fel. Romania nu arata ca o tara a Uniunii Europene, dupa noua ani de absorbtie, de bani pompati, unde s-au dus acesti bani?

Aura Raducu: Aveti mare dreptate, nevoile Romaniei sunt foarte mari pentru a ajunge la standarde medii macar ale UE si avem multe de facut in domeniul Educatiei si al Sanatatii, al Infrastructurii. Acestea sunt trei domenii pe care orice guvern ar veni ar trebui sa se aplece cu prioritate si cu seriozitate, sa reuseasca sa faca ceva si sa recuperam aceste decalaje. In primul rand, ar trebui sa spun, discutam de 19 miliarde de la UE, dar ar trebui sa ne uitam si la fondurile nationale si de la bugetul national de investitii care este mult mai mare.

Am facut niste analize cu Banca Mondiala, anul trecut cand eram la BERD, si fondurile europene nu acopera mai mult de 15-20% din totalul de investitii posibil a se face in Romania. Acesti bani de fapt reprezinta numai 15% din potentialul de investitii al Romaniei la nivel central si local. S-a facut o analiza extrem de complexa la fiecare oras, comuna, judet si ar trebui, deci ne uitam foarte mult si este importanta transparenta si ce se face cu fondurile europene, dar trebuie sa se inteleaga ca exista foarte multe alte oportunitati care sa duca la dezvoltarea acestor domenii. Acesta este primul lucru pe care ar trebui sa-l faca Romania - sa ne uitam la tot ce inseamna investitii si sa le dam pe lucruri utile, pe programe, pe strategii.

(...) Acum ca sa imbunatatim calitatea proiectelor, vreau sa fac o mica reforma in ceea ce priveste implementarea proiectelor de infrastructura mari, pentru ca exista anumite blocaje care au dus la intarziere, blocaje cauzate si de un cadru legislativ.

HotNews: Pai si ce puteti face?

Aura Raducu: Suntem minister care face reglementari si politici. Exista deficiente in ce priveste pregatirea studiului de fezabilitate, a modelului de contract, acestea sunt standarde facute de ministere la nivelul guvernului. Deci, sa incercam sa rezolvam aceasta problema de continut a acestor documente, ca sa nu mai fie dupa aceea divergente de interpretare. Deci, cel mai bine este de unit studiul de fezabilitate cu studiul tehnic si il faci odata bine decat sa repeti si sa iei de la inceput. In momentul de fata sunt consultanti care fac studiul de fezabilitate, alti consultanti care fac aplicatia pentru comisie, altii care fac aplicatia pentru studiul tehnic sau se uneste studiul tehnic cu constructia si atunci studiul de fezabilitate spunea altceva. Deci, cred ca rezolvarea problemelor din acest ciclu va aduce mult bine implementarii proiectelor de infrastructura mare.

  • Fondurile 2014-2020 -cand se reiau apelurile


Operator, editor imagine: Balazs Nitsch-Petioky. Video realizat cu echipament Nikon.

HotNews: Sa vorbim de perioada de programare care urmeaza, 2014-2020, s-a reusit deschiderea unor linii de finantare, a unor proiecte de cercetare, de probleme de competitivitate si IT, in rest a mai fost lansat vreun apel pe fonduri structurale, ca au fost amanate doua pe Programul Operational Capital Uman (POCU)?

Aura Raducu: Dupa ce am venit, am amanat doua apeluri pe Programul Operational Capital Uman si cu scuzele de rigoare tuturor beneficiarilor pentru intarzierea pe care vrem s-o facem, deoarece conform reglementarii toate cererile de proiecte trebuie sa treaca prin sistem informatic, ceea ce ar duce la economii foarte mari si o simplificare foarte mare a sistemului. Deci, am preferat sa mai intarziem cu o luna-doua, dar sa simplificam sistemul si sa ajutam beneficiarul. Ghidurile care erau depuse pe site mi s-au parut prea complicate si aveau un limbaj dificil pentru beneficiar. M-am pus in locul lor si este foarte greu sa intelegi limbajul si lucram putin la o terminologie mai clara, mai corecta si la niste ghiduri mai simple pe intelesul lor.

HotNews:  Deci, modificati ghidurile din nou. Cand vor fi gata?

Aura Raducu: In a doua jumatate a lunii ianuarie 2016. Cele pe care le-am lansat si in acelasi timp facem o programare foarte clara pe toata perioada 2014-2020, astfel incat sa ne corelam cu nevoile oamenilor si cu posibilitatea de a realiza aceste proiecte. Speram ca in a doua jumatate a lunii ianuarie 2016 sa depunem aceasta programare clara si vrem sa imitam intr-un fel sistemul de primire cerere al Comisiei Europene, unde este totul electronic, sa se stie foarte bine planificarea. Ai pierdut call-ul asta intr-un an, se organizeaza alt call si te pregatesti, stii cum trebuie sa te pregatesti, cum trebuie sa arate proiectul bugetul si dam o mai mare predictibilitate. Deci, cu scuzele de rigoare ca intarziem aceste doua luni, dar speram sa duca la simplificare.

  • Sistemul facut cu STS - "super lux"

HotNews: Apropo de sistemul electronic, e vorba de acel sistem My SMIS realizat cu ajutorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS). In ce stadiu de afla, ce se intampla cu el, de ce nu functioneaza la momentul actual?

Aura Raducu: Initial, erau doua sisteme si se mergea pe doua variante, pentru programul de resurse umane si acest sistem My SMIS 2014-2020, dar s-a luat decizia unificarii lor, adica sa mergem in primul rand o sa avem un sistem unic indiferent de program. Sistemul este terminat ca si conceptie de IT si are deja modulul de aplicatii care se discuta, acum trebuie inserate informatiile in sistem si am inceput de o saptamana discutia cu fiecare autoritate de management.

Deci care este problema? Cele doua ghiduri, ghidul general si ghidul specific, trebuie armonizate cu sistemul si bagate in casutele respective explicatii. Normal ca bagand aceste documente va fi de fapt un ghid simplu pentru ca o echipa a facut ghidurile, o echipa sistemul IT. Acum trebuie armonizate, asa incat sa se simplifice aceste ghiduri si este o modalitate de lucru, fiecare autoritate de management cu echipa de IT, astfel incat sa se finalizeze. Si vom incepe in 15 ianuarie speram cu un call, usor-usor sa intram in buna functionare a acestui sistem.

HotNews: Dar opinia dvs care este fata de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, pentru ca pana acum s-a lucrat cu contractori privati, iar acum s-a mers cu STS, institutie publica?

Aura Raducu
: Cred ca decizia care s-a luat este extrem de buna, deoarece acest sistem este poate cel mai mare sistem pe care o sa-l aiba Romania in urmatoarea perioada. Este singurul sistem care o sa aiba backup cu toate datele, la Brasov, deci instalatiile si dotarile sunt de super lux, serverele pe care se tin toate aceste date. Noi primim date despre beneficiari, informatii care sunt confidentiale - CNP-uri sau informatii despre beneficiari, incercam ca aceste informatii sa fie cat mai putine si cat mai clare, dar este bine ca cineva sa aiba continuitate. In general sistemele simple le tii cu firme de IT, dar eu salut aceasta decizie ca o institutie puternica a statului sa aiba grija de acest sistem.

HotNews: Deci, vor ramane la STS toate aceste date in continuare?

Aura Raducu: Pentru protectia datelor este foarte important, mai ales in conjunctura actuala sa protejam si sa nu avem bug-uri, sa nu avem distrugere, pentru ca am putea ramane. Deci, este un sistem pe care il monitorizam, avem echipa noastra de IT-isti care lucreaza cu echipa de la STS, zilnic, echipa lor i-a vizitat, am discutat cu echipa lor, am vazut ce fac, fac niste lucruri minunate. Cred ca este o decizie buna, avand in vedere ca este cel mai mare sistem de baze de date, de proiecte.

  • Aura Raducu - carte de vizita
Aura Raducu (59 de ani) a preluat functia de ministru al Fondurilor Europene in 17 noiembrie 2015, odata cu investirea cabinetului Dacian Ciolos.

In administratia publica a intrat in anul 1991, la Ministerul Industriilor si Comertului, unde a activat pana in 1999. Aici a luat contact cu fondurile europene preaderare, fiind coordonatorul programului PHARE pentru industria de energie, conform CV-ului sau oficial.

In anul 1999, a fost director in Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala,  coordonator al programelor de fonduri europene de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD. Ulterior, pana in anul 2007 a lucrat la Delegatia Comisiei Europene in Romania, fiind manager de program, cu atributii tot in zona fondurilor UE.

Dupa aderarea la UE, in iulie 2007, Aura Raducu a plecat la Bruxelles, manager de program in Comisia Europeana, la Directia de Politici Regionale. Aici a coordonat Programul Operational Regional si Programul Operational Asistenta Tehnica pentru Romania si a participat la pregatirea noii perioade de programare a fondurilor europene 2014-2020.

Din martie 2014 pana cand a fost numita ministru, a lucrat la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), la Bucuresti, ca manager principal de programe europene.

Absolventa a Facultatii de Inginerie chimica, Tehnologia silicatilor, Inginerie Economica, Procese de productie din Politechica bucuresteana (1980), Aura Raducu a lucrat ca inginer chimist la Compania  Nationala pentru producerea firelor si fibrelor  de sticla - FIROS .

Ea are o casa in Bucuresti, in suprafata de 100 mp, cu un teren de 188 mp, proprietati pe care le detine impreuna cu sotul sau, conform declaratiei de avere. Raducu conduce o masina Saab din anul 2008.

In privinta economiilor, ministrul Fondurilor Europene are un depozit bancar de 54.000 de euro si inca unul de 300.000 de lei, ambele deschise in anul 2007.  

Ea are deschis si un fond de pensii la Comisia Europeana, cu sold la zi de 126.000 de euro.

Aura Raducu a mai declarat venituri anuale de 226.000 de lei de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si 18.000 de lei din chirii.


Citeste mai multe despre   






[P] Foodpanda recomanda:Cele mai gustoase preparate de sezon, care te incalzesc si te mentin in forma

Toamna nu-i ca vara, dar, cu siguranta, este mai bogata! De ce? Pentru ca toamna se numara OFERTELE foodpanda! Astfel, acum poti comanda convenabil cele mai gustoase preparate de sezon, care te incalzesc si te mentin in forma!
11115 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    opinie (Miercuri, 23 decembrie 2015, 13:11)

    adrian [anonim]

    dna ministru e de pe alta lume. cum poti sa spui ca beneficiarii nu si-au organizat bine activitatile? au lansat apeluri de proiecte strategice pe 2.2 cu termen de 6 luni, dupa semnare au ramas 5 luni si ai grup tinta peste 1200 membri! Trimitetio acasa!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi