Romania nu avea aprobat de catre Comisia Europeana, vineri, 6 mai, niciun proiect care sa fie finantat plin Planul de investitii strategice Juncker, insa Guvernul da asigurari ca tara a transmis la Bruxelles cinci proiecte care sunt in evaluare.
Asa cum arata o situatie din 14 aprilie 2016 de la Comisia Europeana, din cele 28 de state membre UE, doar Romania si doua tari mici (Malta si Cipru) nu au niciun proiect aprobat in Planul Juncker.
Potrivit stuatiei din aprilie, 25 de state membre UE au in total 57 de proiecte de infrastructura si inovatie aprobate, cu finantare totala din fonduri europene de 7,8 miliarde de euro. In ceea ce priveste proiectele derulate de intreprinderi mici si mijlocii (IMM), s-au aprobat 165 de acorduri de finatare, care totalizeaza 3,4 miliarde de euro din fonduri europene, de pe urma carora ar urma sa beneficieze 136.000 de start-upuri si IMM-uri. In total, cu tot cu investitiile private care ar urma sa fie atrase in aceste scheme de finantare, in aceste proiecte ar urma sa fie angajati 82,1 miliarde de euro, conform calculelor CE.
Niciunul dintre aceste proiecte, insa, nu este desfasurat de promotori din Romania.
(Clic pentru a deschide)Distributia geografica a proiectelor aprobate in Planul Juncker (aprilie 2016)
Descarca de AICI documentul CE privind situatia Planului Juncker pana in aprilie 2016.
Intr-un raspuns transmis, vineri, 6 mai, la solicitarea HotNews, Ministerul Economiei arata ca Romania a trimis, pana acum, la CE, un numar de 5 proiecte pentru a intra in schema de finantare a Planului Juncker.
Aceste proiecte sunt in domeniile energiei si transportului, dar inca nu au fost aprobate de Comisie.
"Actualmente sunt in faza de screening (Comisie + Statele Membre) , iar la finalul acesteia se va decide publicarea si comunicarea lor pe portal (al Comisiei Europene n.r.) , cel mai probabil pana la finalul primului semestru al acestui an" - spune Ministerul Economiei.
In pofida insistentelor Hotnews, ministerul nu a dezvaluit care sunt concret acele proiecte si ce entitati (autoritati publice sau agenti economici privati) le-au initiat, in calitate de "promotori de proiect".
"Proiectele promovate provin atat din mediul public cat si din cel privat, care isi desfasoara activitatea in spatiul intracomunitar" - a mentionat sursa citata.
Anterior, in 31 martie, acelasi minister comunica HotNews ca si atunci se aflau "in procedura de consultare interna, in cadrul directiilor generale ale Comisiei Europene, pentru verificarea compatibilitatii proiectelor cu conditiile de eligibilitate, cinci proiecte de investitii provenite din Romania, in special din domeniul energetic si transport".
"De asemenea, se desfasoara in paralel discutii bilaterale intre BEI si anumite companii cu capital de stat pentru identificarea posibilelor colaborari cu privire la accesarea de fonduri" - se arata in adresa din 31 martie a Ministerului Economiei catre HotNews.
De asemenea, ministerul arata ca promotorii de proiecte sunt cei care transmit solicitarea de aprobare direct la Comisia Europeana.
Romania si Planul Juncker - ce s-a ales de metroul Voluntari-Bragadiru si alte asemenea lucrari pe hartie
Planul lui Juncker, initiat de Comisia Europeana in noiembrie 2014, porneste de la un fond de 21 de miliarde de euro - 16 miliarde de de la Comisia Europeana si 5 miliarde de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI) - care, insa, ar urma sa fie angrenat in scheme de garantii europene la creditare si combinat cu fondurile europene de investitii. Juncker sustine ca in acest mecanism fiecare euro public va aduce investitii de 15 euro, prin efectul de multiplicare, astfel incat totalul investitiilor generate sa ajunga la 315 miliarde de euro in UE, in urmatorii 3 ani.
Asa cum a relatat HotNews in 9 decembrie 2014, Romania a transmis Comisiei Europene o lista cu peste 200 de proiecte, in valoare totala de 62,5 miliarde de euro, pentru finantare cu ajutorul noului mecanism de finantare initiat de presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017. Cel mai mare proiect propus depaseste 7 miliarde de euro si vizeaza constructia de austoastrazi, intre propuneri regasindu-se si o a 7-a magistrala de metrou - Voluntari-Bragadiru.
Acum, insa, Ministerul Economiei sustine ca lista din 2014 era "orientativa si neangajanta" si avea doar rolul de a "demonstra necesiatea finantarii suplimentare".
"Romania, dar si celelalte state membre, au transmis in noiembrie 2014, catre grupul operativ (task force) al COM si BEI, lista de proiecte selectionate care au fost anexate la Raportul acestui grup catre ECOFIN. Aceasta lista a avut rolul de a demonstra necesitatea finantarii suplimentare a investitiilor, aratand ca exista un portofoliu voluminos de proiecte in asteptare in statele membre UE. Lista era orientativa si neangajanta, urmand a fi definitivata de statele membre, dupa stabilirea regulilor clare de finantare a Planului de Investitii pentru Europa, respectiv a fondului special creat in acest scop, reglementat prin Regulamentul (UE) 2015/1017 privind Fondul uropean pentru investitii strategice, Platforma europeana de consiliere si Portalul european pentru proiecte de investitii, intrat in vigoare in iulie 2015" - a precizat Ministerul Economiei, in adresa transmisa HotNews in 31 marte 2016.
Intre timp, autoritatile romane mai cauta, inca, prin tara proiecte care sa fie atractive pentru a primi creditare de la banci, astfel incat sa poata intra in schemele de finantare prevazute de Planul Juncker.
"In prezent, Banca Europeana pentru investitii acorda o atentie sporita si specifica proiectelor considerate bancabile in vederea acordarii de finantare. In paralel, autoritatile romane, alaturi de BEI si Comisia Europeana (COM), colaboreaza activ in vederea promovarii acestui instrument financiar catre promotorii de proiecte considerate potential eligibile spre finantare" - spune Ministerul Economiei.
Ce face Romania mai departe
De la lista de proiecte de 62,5 miliarde de euro, din 2014, Guvernul nu a mai transmis la Bruxelles nicio alta lista de acest fel.
"Romania nu a transmis o alta lista de propuneri. Subliniem importanta diseminarii informatiilor catre sectorul privat in vederea identificarii de proiecte care sa indeplineasca criteriile din Regulament" - arata Ministerul Economiei, in 31 martie 2016.
Evaluarea proiectelor transmise in Planul Jucker o face Banca Europeana de Investitii pe fiecare proiect specific (in cadrul anvelopei de fonduri eurpene dedicata infrastructurii si inovarii).
Evaloarea "implica identificarea celei mai potrivite variante de finantare pentru acel proiect: din resurse proprii, prin utilizarea altor instrumente financiare sau fonduri europene de invetitii strategice", conform Ministerului Economiei.
Mai departe, Ministerul Economiei precizeaza ca demersurile Romaniei privind oportunitatile de finantare din Planul Juncker constau in urmatoarele proceduri:
- Ministerul Economiei impreuna cu Minsiterul Finantelor Publice si Banca Europeana de Investitii "fac demersuri pentru popularizarea" Planului de Investitii Juncker "in randul jucatorilor romani din sectoarele public si privat care doresc sa isi promoveze proiectele fie pe platforma Comisiei Europene, fie prin negocieri directe cu BEI".
- "Aceste demersuri constau in sesiuni de informare a companiilor cu capital de stat in mod direct si/sau prin ministerele tutelare, evenimente de promovare si informare cu mediul privat, organizarea de sesiuni de <
> cu promotorii interesati, facilitarea demararii discutiilor bilaterale cu BEI, oferirea de sprijin la nivel national, prin echipa Ministerului Economiei, promotorilor de proiecte, diseminarea informatiilor depre PIE, optiunea de combinare a diferitelor surse de finantare (inclusiv fonduri structurale cu un imprumut PIE), organizarea de sesiuni < > ghid de inscriere a proiectelor in platforma COM, solicitarea de asistenta tehnica etc".
4
2
