Fostul ministru de Finante din guvernul Ciolos, Anca Dragu, a explicat "gaura de 10 miliarde de lei" din buget reclamata astfel de liderul PSD Liviu Dragnea, si prin faptul ca "nu s-a atins tinta de absortie a fondurilor europene".

Anca Dragu, fost ministru al FinantelorFoto: Hotnews

UPDATE Unul dintre fostii minisri ai Fondurilor Europene din Guvernul Ciolos, Cristian Ghinea, a afirmat ca estimarile pentru atragerea fondurilor UE erau facute nerealist de catre premierul anterior, Victor Ponta, si de catre ministrul acestuia de la Fonduri Europene, respectiv Finante, Eugen Teoorovici.

"Am explicat mai devreme cum au ajuns in bugetul lasat de cuplul Ponta - Teodorovici estimarile nerealiste pe investitii/fonduri europene. Ionel (Ionel Danca, fost consilier al ex-premierului Dacian Ciolos - n.r.) explica mai clar si de ce PSD e panicat acum: guvernul Ciolos s-a comportat responsabil, desi estimarile de venituri exagerate lasate de Ponta nu se indeplineau, am tinut cheltuielile sub control astfel incat deficitul e mai mic decit cel prognozat. Insa PSD si-a facut o prognoza de venituri la buget pe 2017 mult mai mare chiar si decat estimarile exagerate facute de Ponta pentru 2016. Deci, de unde vor scoate banii anul asta? Din anchete parlamentare nu se scot bani, doar fumigene. Teoretic sunt citeva raspunsuri: taxe mai mari, inflatie, deficit explodat. Sau toate trei. Legati-va centurile de siguranta, Dorel e la putere!" - a scris pe Facebook, Cristian Ghinea, actual deputat USR.

"Bugetul se construieste pe baza estimarii cresterii economice, tinandu-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt si cele incasate de ANAF. Acestea reprezinta circa 80% din total venituri. Dar mai sunt si alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile si nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse in egala masura si la venituri si la cheltuieli. Ele nu sunt incasate de stat, ci reprezinta proiecte pe care entitatile publice vor sa le implementeze in anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finante si de ANAF, au o relevanta mai mica in ceea ce priveste deficitul bugetar. Pe de alta parte, daca am taia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea incepe. Ori actualii guvernanti de aceasta diferenta s-au legat. Fiindca avem o diferenta de venit, dar si pe cheltuieli. Economia pe cheltuieli este chiar mai mare fiindca am facut economii si la alte cheltuieli fiindca deficitul a iesit sub tinta. Cu alte cuvinte nu s-a atins tinta de absorbtie a fondurilor europene", a declarat, pentru MEDIAFAX, Anca Dragu.

Aceasta spune ca in lunile noiembrie si decembrie, pe TVA incasarile au fost aparent mai mici din cauza rambursarii mai mari de TVA (un plus de 1 miliard in decembrie).

"De asemenea, am mai avut o operatiune de stingere de datorii. Adica, se dau bani de la buget pentru locale si CFR Infrastructura si ei platesc TVA la stat. Per total am zero fiindca am cheltuiala, dar si venit. Pentru tot anul a fost prevazuta o suma de 900 de milioane si a fost realizata o suma de 200 de milioane. Ea este in buget, apare pe TVA-ul din buget, dar nu si la ANAF. Pe de alta parte, au scazut incasarile la fondul de sanatate fiindca, pe de o parte au scazut incasarile din taxa de clawback fiindca a scazut consumul de medicamente. Explicatia consta in faptul ca, printr-un ordin s-a redus pretul la medicamente cu 30-35%, iar importatorii nu au mai fost interesati sa le aduca in tara. A scazut consumul si evident, a scazut si suma care s-ar fi colectat din taxa de clawback. Pe de alta parte au aparut diferente la accize, pe noiembrie si decembrie, la produsele energetice, motorina si benzina, fiind vorba despre o amanare a consumului si a importurilor din cauza reducerii de sapte eurocenti . Importurile s-au diminuat, s-a mers pe stoc, asteptandu-se luna ianuarie si februarie cand aceasta taxa este scoasa", explica fostul ministru de Finante.

In opinia Ancai Dragu, actualii guvernanti au starnit aceasta discutie fara a avea o argumentatie solida.

"Gaura de la covrig a aparut de la masurile pe care au anuntat ca le implementeaza, dar pentru care nu vor avea sustinere financiara", arata Dragu.

Potrivit unui bilant prezentat in decembrie de fostul ministru al Fondurilor Europene, din guvernul Ciolos, Dragos Dinu, Romania a atras in anul 2016 fonduri europene in valoare de 7,02357 miliarde de euro.

Cu toate acestea, tara nu a putut atrage rambursari de cheltuieli de la Comisia Europeana in baza proiectelor romanesti pe fonduri structurale si de coeziune, intrucat autoritatile de management romanesti pentru marile programe de bani europeni nu au fost inca acreditate la nivelul UE.