Cele 12 noi tari membre ale UE admise in 2004 si 2007 au depus serioase eforturi pentru a satisface cerintele impuse de Uniunea Europeana. Indeplinirea criteriilor de aderare nu inseamna numai preluarea legislatiei comunitare.
Reformele au incetinit
Pe langa obligatia de a respecta drepturile minoritatilor, respectarea principiilor statului de drept si instaurarea unei economii de piata functionale, din aceste cerinte mai fac parte reducerea cheltuielilor bugetare, desfiintarea ramurilor industriale de stat neprofitabile si restrangerea sistemului de bunastare mostenit din epoca socialista.
Care este insa situatia dupa aderare? Conform celor constatate, tarile care au aderat recent la UE, in majortitatea lor tari din centrul si estul Europei, se pare ca dau semne de oboseala si s-a diminuat dorinta lor de a continua reformele nepopulare. In Cehia si Polonia cetatenii au amendat coalitiile aflate la guvernare, care au dus la bun sfarsit reforme dureroase, si le-au indepartat de la putere.
Polonia si Slovacia - pasi mari inapoi
Unele dintre tari si-au pierdut in asa masura elanul, incat performatele lor in anumite domenii au cunoscut un recul. De exemplu, in Polonia, guvernul demis anul trecut a pus in pericol independanta bancii centrale a acestei tari. In Slovacia, din actuala coalitie aflata la guvernare fac parte si nationalisti inraiti, cunoscuti pentru iesirile lor impotriva minoritatii maghiare.
In luna ianuarie, la Bratislava a fost elaborata o propunere legislativa potrivit careia ar urma sa fie trase la raspundere mediile de informare care manifesta o atitudine considerata ostila la adresa societatii. In raportul sau de anul trecut, Freedom House constata ca in opt din cele zece tari central- si est-europene care au aderat la UE in ultimul val nu au fost facute nici un fel de progrese. In afara de cresterea economica atinsa de unele din aceste state, exista tari care chiar se feresc de rezolvarea unor probleme economice.
In afara de Slovenia, nici una din aceste tari nu a reusit sa satisfaca toate critertiile necesare aderarii la zona euro. Ungaria a fost avertizata in repetate randuri de autoritatile de la Bruxelles sa reduca numarul salariatilor din sectorul bugetar, numar care reprezinta jumatate din totalul fortei de munca active.
Romania si Bugaria, criticate dur
In raportul dat publicitatii anul trecut de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare se constata ca din cauza lipsei consensului politic in tarile din centrul si estul Europei au ajuns la putere guverne slabe, care nu sunt dispuse la reforme impopulare. Dorinta cea mai slaba de a continua reformele o manifesta Romania si Bugaria.
In luna februarie Comisia Europeana a criticat aspru guvernele de la Bucuresti si Sofia pentru faptul ca nu adopta masuri ferme impotriva coruptiei si a crimei organizate si pentru ca nu duc la bun sfarsit reforma in justitie. Dintre toate tarile membre ale UE, in Bulgaria este cel mai mare numarul omorurilor care au legatura cu criminalitatea organizata, iar Romania a fost situata de Transparency International pe locul 69, alaturi de Columbia si Ghana, in ceea ce priveste raspandirea coruptiei.
Euroscepticism alimentat de slabele performante
Potrivit sondajelor de opinie efectuate in randul locuitorilor UE, performantele slabe ale noilor tari membre induc o prudenta in ceea ce priveste extinderea si pe mai departe a Uniunii Europene. Dupa acceptarea de noi membri, Uniunea Europeana abia daca mai are influenta asupra performantelor unei tari membre. In afara de "borcanul cu miere" al statutului de tara membra cu drepturi depline, UE are putine mijloace la indemana pentru a convinge tarile membre sa adopte unele masuri pentru cresterea performantelor.
Totusi, in cazul Romaniei si Bulgariei exista clauze de salvgardare care permit impunerea unor sanctiuni, dar si asa, in cel mai rau caz, se poate intampla doar ca unele tari membre ale UE sa nu recunoasca hotararile judecatoresti emise in Romania si Bulgaria, indepartand eventualii investitori care privesc spre cele doua tari.
Desigur, exista situatii in care criticile autoritatilor de la Bruxelles au avut greutate. De exemplu, in Polonia, aceste critici au condus anul trecut la caderea guvernului Kaczynski, iar in Bulgaria partidele de opozitie au fluturat in Parlament raportul Comisiei Europene ca si cum ar incerca sa oblige Guvernul de la Sofia sa adopte masuri mai ferme impotriva coruptiei.
Opozitia din Bulgaria a obtinut deocamdata putine rezultate si chiar daca aderarea la UE nu va insemna in totalitate o guvernare corecta si aplicarea unor politici economice responsabile, cazul Bulgariei va reprezenta ce putin o baza de referinta pentru celelelte noi tari membre.
Astept prima solicitare de retragere din U.E. - cel mai probabil va fi U.K.
S-a ajuns pana la aberatia de a finanta Consilii judetene pentru proiecte ce nu sunt in sarcina lor, de a incalca Directiva Cadru apa organizand operatori de apa regionali pe judete in loc de a-i realiza pe bazine hidrografice.
Korody si Borbely - cei doi ministri care, dupa Orban de la transporturi au cele mai mari sume in POS nu au gasit nimic mai bun de facut decat sa organizeze licitatii grupate pe regiuni de dezvoltare, astfel incat accesul la fondurile structurale s-a amanat cu peste 2 ani.
Strategia generala este de a angaja firme straine de consultanta (se pun conditii in caietele de sarcini special pentru a le indeplini numai ele). La asta contribuie ADR -care face recomandarea cifrelor de afaceir mari, Consiliile judetene care accepta si Comisia Europeana care se spala pe maini.
Dupa ce sunt contractate pe milioane de EUR, fiemele alea lucreaza evident tot cu romani. Nimeni nu a facut vrodata vreun control, sa vada cu unii trimit CV-urile cu care firmele castiga si cu totul altii lucreaza. Lucrarile sunt jalnice, dar sunt acceptate de frica.
Proiecte care s-ar fi realizat cu zeci de mii sau sute de mii de euro de 3 ori pana acum, se fac cu milioane de eur si dureaza inca doi ani.
Guvernul merge pe motoreta, Ministrul Korodi se uita la lei si leoaice, Minisitrul Borbely are o mare grija cu durata contractelor de inchiriere, Delegatia Comisiei Europene se face surda la toate semnalele trase (vezi cazul cu portalul IMM de a costat 6 milioane de EUR, cand putea fi facut cu cel mult 200,000 EUR, si la care in loc sa se ceara o ancheta OLAF, Delegatia Comisiei Europne a balmajit ceva cu "responsabilitta autoritatilor romane" de parca Delegatia ar fi platita de martieni, nu tot din impozitele naostre).
Incredere in UE? Pai, deocamdata vad ca UE fura din impozitele mele intr-un an mai mult decat au furat comunistii in 50!
Devize orare ale consultantilor straini si romani, ca termen de comparatie pentru noi, plebea.
Apoi studiile despre eficienta acestor mamuti ai apei, cum vor ajunge ei sa fie gestionati de companii straine si care va fi pretul apei romanesti bauta si folosita de romani si taxata de straini.
Cam asa ceva dorim sa stim.
Ce zici, ne ajuti cu niste informatii ?
500 EUR/zi contract pe termen scurt (luni)
200 EUR/zi pe termen lung (ani)
astea la nivel de baza.
Un sef de echipa ajunge la 5-10,000 EUR pe luna.
Contractele de consultanta ale firmelor romanesti sunt de jale ca sume. Nu vreau sa spun cat, dar e vorba de dou-trei ordine de marime mai putin fata de contractele alocate prin licitatii guvernamentale din PHARE (pentru proiecte similare!).
Si mai e o problema: marja de profit reala. Sa zicem ca un Consultant strain e bugetat cu 500 EUR/zi. El va primi mai putin cu marja de profit, adca cu, sa zicem 10%. Apoi, daca el lucreaza in paralel la 2 proiecte (ceea ce nu ai cum verifica, dar e posibil sa se intimple), ia banii de la ambele proiecte, ceea ce inseamna ca REAL, are 800 EUR/zi. OK, dar iarasi e simplu sa angajezi un roman cu, sa zicem 1000 EUR/LUNA, care face treaba celui platit cu 500 EURx20 zile = 10,000 eur. In final, firma incaseaza peste 20,000 EUR (din cele 2 proiecte), dar plateste de fapt doar 8000 consultantului strain si 2000 celui roman, adica total 10000 EUR. Marja de profit REALA e de ... 100%!
Despre operatorii regionali:
"Acei mamuti ai apei" au fost formati prin santajarea si mintirea primarilor ca numai asa vor primi finantare europeana. NU exista nici un studiu (am intrebat!!!) despre eficienta comparata public-privat in fiecare caz. Decizia de formare a operatorilor regionali este pur POLITICA.
Si acest lucru este contrar OG 34 si ordinelor presedintelui ANRSC, care stipuleaza ca trebuie sa existe (si normal!) o comparatie intre cele doua optiuni, fie si in cazul concesiunii strangerii gunoiului intr-o comuna de 2000 de locuitori, darmite in judete!.
Stai sa vezi ca e la fel si pe deseuri menajere: se pregatesc operatori regionali, tot prin rezilierea contractelor operatorilor romani, tot cu finantare unor Consultanti straini cu milioane de euro pentru pregatirea unor proeicte care ar costa sute de mii de euro cel mult.
Am nevoie de consultanta.
Am ramas dator totusi cu unele raspunsuri:
Pretul apei.
Ai exemplul APANOVA, la Bucuresti. Contractul de concesiune are peste 200 de pagini, nu cred ca e cineva in primaria Bucuresti capabil sa se puna cu avocatii APANOVA la asa ceva.
Au crescut pretul cu apa aia meteorica pe neve, eu (si altii) am strigat atunci ca nu e in ordine sa iei banii pe apa de ploaie consumatorilor, fiindca nu ai cum sa o masori si nu ai nici statie de epurare sau statii de pompare semnificative ca sa zici ca te afecteaza, dar degeaba.
Apanova a fost, teoretic amendata dar nu a paltit si nici nu are de gand sa plateasca.
Au mai fost si articole destule si din surse deschise se poate usor verifica in ce au constat investitiile APANOVA in Bucuresti.
Iarasi teoretic firmele operatoare ar trebui sa prezinte fundamentari de pret la cererea de schimbare de tarife, dar sa-l vad eu pe contabilul din sectorul public in stare sa verifice situatiile alea.
Sigur insa ca mult mai usor pentru o firma mare sa ia in concesiune un operator la nivel judetean, si poate fi ratiunea acestei grupari.
Dar pana acolo, aceasta optiune de organizeaza favorizeaza cheltuielile nejustificate cu consultanta internationala si scoate de sub controlul comunitatilor deservite alimentarea cu apa.
in judete va fi si mai rau - companiile de apa vor fi factor de decizie politic, ca in multe tari europene si mai ales mediu dezvoltate cu ajutorul BM si FMI.
Inainte de alegeri locale, are loc o majorare a pretului apei sau o diminuare a cantitatii si calitatii apei livrate consumatorului, pentru a determina schimbarea primarilor. Prostia de la noi este ca asa cum au fost gindite masterplanurile, ca organizare si putere de decizie, se poate schimba inclusiv presedintele de consiliu judetean care va fi ales uninominal in viitorul apropiat.
Apropo, fundamentarea de pret o poate demonta doar un specialist / consultant, pe care o primarie nu si-l poate permite sa-l angajeze.
Masterplanurile (planurile de investitie) sunt deja folosite ca mijloc de presiune politic- primarii sunt lasati sa intelega ca sunt la mana Consultantilor (straini, platiti de GUVERN -asta-i foarte important!) in ce priveste prinderea investiilor lor in plan.
Operatorii Regionali mai sunt si frana in calea investiiilor prin Planul de Dezvoltare Rurala, pentru ca primarilor de comune li se spune in mod voit eronat ca li se vor finanta investiiile din POS Mediu, dupa intrarea lor in Operatorul Regional, nemaifiind nevoie de proiecte in PNDR.
Acest lucru e gresit, dar e si distrugator, pentru ca primele investiii din POS mediu nu vor fi mai devreme de 3-4 ani, si vor acoperi cel mult 25% din necesarul de investitie (sa nu mai vorbesc de faptul ca se va finanta numai deficitul, NU intregul proiect!!!!).
O minte isteata insa a trecut in Planul de Implementare a Directivei Apa TOT teritoriul tarii drept 'Zona sensibila", asa ca la TOATE localitatile peste 2000 de locuitori trebuie sa avem statii de epurare cu treapa biologica (!!!!) si chiar tertiara, pana prin 2010.
Acest lucru evident nu se va intimpla, asa ca vom incasa la penalizari de la UE de o sa ne cocosheze...
Motivul acestei ineptii a fot "sa le luam banii!", de parca e vreo pricopseala in a lua bani pentru investitii ce nu iti trebuie...
Ca si la statiile de transfer deseuri si la compostoare, nimeni nu ia in seama faptul ca, mai ales la investitii mici (ex. statii de epurare comunale), costurile de operare deasesc veniturile din operare... Asa ca "le vom lua banii" pentru privilegiul de a.... pierde bani.