Sumele alocate de la bugetul Uniunii Europene fermelor cu o suprafata mai mica de cinci hectare ar trebui sa creasca, in timp ce sumele alocate fermelor mari ar trebui reduse treptat, potrivit unui studiu privind reforma bugetului UE elaborat de patru economisti romani. De asemenea, in document se mai arata ca reforma politicii agricole a Uniunii nu ar trebui sa reduca fondurile alocate agriculturii, ci ar trebui sa se axeze pe o redistribuire a cheltuielilor.
"Romania si Polonia au 53% din numarul fermelor si primesc doar 5% din fondurile alocate anual, de unde rezulta un raport de 1 la 10 intre numarul fondurilor si cel al fermelor, in vreme ce in cazul Germaniei acest raport este de 6 la 1", a declarat Liviu Voinea, unul dintre autorii studiului.
Potrivit acestuia, fondurile platite fermelor de mari dimensiuni reprezinta de fapt o subventionare a productiei.
In document se mai arata ca reforma Politicii Agricole Comune (PAC) nu ar trebui sa reduca fondurile alocate agriculturii, ci ar trebui sa se axeze pe o redistribuire a cheltuielilor. Economistul este de parere ca directionarea fondurilor poate fi ameliorata prin trecerea de la obiective multifunctionale la o distinctie clara a acestora.
De asemenea, mai multe fonduri ar trebui alocate pilonului al doilea al PAC-ului, concentrat pe dezvoltare rurala, in contextul globalizarii, al necesitatii de a reorienta si dezvolta abilitatile populatiei ocupate in agricultura, a mai spus Voinea.
Daniel Daianu, coordonatorul studiului, a amintit ca, pe parcursul anilor, bugetul UE a evoluat ca structura, insa a ramas mic. Acesta este limitat la 1,24% din PIB-ul cumulat al statelor membre, in ultimul an fiind chiar mai mic de 1%. "Un buget mai mare ar fi necesar pentru a contribui intr-un mod adecvat la combaterea presiunilor Uniunii, insa fraude grave in gestionarea fondurilor europene impiedica o crestere a bugetului", se mai arata in document. Printre alte cauze care nu permit cresterea bugetului se numara deficitul bugetar, interesele nationale divergente si problema globalizarii.
"O hiba a bugetului este ca nu exista impozite europene, de aceea bugetul este mic", a mai spus Daianu.
Autorii studiului sunt de parere ca punctul de plecare al reformei bugetare ar trebui sa fie realitatile diferite din statele membre si varietatea circumstantelor socio-economice din Europa.
Implementarea reformei bugetare ar trebui sa se faca gradual, preferabil pe durata unui cadru financiar, pentru a evita crearea de dezechilibre. In plus, pentru un mai bun management si pentru o responsabilitatre marita, perspectivele financiare ar trebui reduse la o durata de cinci ani, similara mandatelor Comisiei Europene si Parlamentului European.
Studiul, intocmit de Daniel Daianu (coordonator), Catalin Pauna, Alina Ujupan si Liviu Voinea, va fi prezentat marti, in cadrul Comisiei Europeana, ca o prima pozitie nonguvernamentala a Romaniei in dezbaterea privind reforma bugetului Uniunii.
