Boris Marte, membru in consiliul de conducere al fundatiei ERSTE si Dejan Petrovic, manager de proiect pentru "Premiul Fundatiei ERSTE pentru Integrare Sociala" au vorbit despre ce inseamna pentru o fundatie sa fie actionar majoritar al unei banci in perioada de criza si despre prima participare a organizatiilor non-guvernamentale romanesti la un concurs international de proiecte de integrare sociala, intr-un interviu acordat HotNews.ro.
Fundatia ERSTE detine 30% din actiunile ERSTE Group si ofera un premiu de 295.000 de euro celui mai bun proiect social din cele 8 tari participante: Bosnia si Hertegovina, Croatia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Romania, Serbia si Slovenia. Din cele 1.300 de proiecte inscrise pana la data limita, 400 au venit din Romania. In total, vor fi premiate 22 de ONG-uri, iar suma totala a premiilor depaseste 600.000 de euro.
Banii pe care ii castiga din dividende [n.r. fundatia] ii investeste in societatea civila
Reporter: Pentru noi pare neobisnuit sa aflam ca o fundatie este actionara la o banca. Puteti da cateva detalii?
Boris Marte: Poti explica motivul pentru care ERSTE Group are o fundatie ca actionar principal doar daca te intorci in istorie, pentru ca vechea ERSTE Bank a fost ea insasi fondata ca un ONG, in 1819, la Viena, pentru a asigura accesul la servicii financiare a oamenilor obisnuiti. Serviciile financiare erau disponibile doar pentru persoane bogate, privilegiate. Fundatia a acordat oamenilor obisnuiti mai multa independenta prin rezolvarea problemelor financiare, era o casa de economii.
Oamenii care au lucrat, la inceput, pentru ERSTE erau voluntari si scopul lor nu era profitul, ei reinvesteau totul, ca donatie, in societate. Acesta este conceptul si acest concept este foarte vechi in codul a ceea ce noi numim "ERSTE World". Acea asociatie care a fost creata la inceputul secolului al XIX-lea are drept succesor legal fundatia de astazi, care detine 30% din actiunile ERSTE Group. Banii pe care ii castiga din dividende ii investeste in societatea civila.
Aceasta este cea mai mare criza economica care a avut loc din 1929 si aduce cu ea un val imens de provocari
Reporter: In acest caz, nu cumva este si fundatia expusa la problemele economice de pe piata? Si daca da, cum se va reflecta asta in activitatea ei?
B.M.: Vom vedea, noi vrem sa pastram nivelul si densitatea activitatilor noastre chiar daca aceasta criza financiara ne loveste poarte puternic. Suntem increzatori, mergem inainte si avem incredere in regiunea in care ne desfasuram activitatea. Exista zvonuri conform carora tarile zona central-estica, zona de est si zona de sud ale Europei ar avea grave probleme economice, dar nu noi nu credem asta. Suntem foarte optimisti in ce priveste piata, tarile cu care colaboram, deci suntem optimisti in privinta fundatiei.
Reporter: Credeti ca valoarea premiului va avea de suferit in anii urmatori pe fondul crizei?
B.M: Da, ma tem ca da. Aceasta este cea mai mare criza economica care a avut loc din 1929 si aduce cu ea un val imens de provocari. Institutiile nu vor trebui doar sa reuseasca sa supravietuiasca, ci si sa pastreze nivelul activitatii in diferite sectoare ale afacerii lor. Daca dezvoltarea pietei ramane aceeasi ca si pana acum - si avem incredere ca va ramane - si vom inregistra cresteri, speram ca vom aveam suficiente fonduri pentru ca fundatia sa isi mentina activitatea la nivelul ultimilor ani.
Populatia ar trebui sa sprijine oamenii cu probleme si sa nu ii trateze ca pe niste extraterestri
Reporter:Ce anume cauta Fundatia ERSTE in Romania? Care sunt asteptarile organizatorilor Premiului Fundatiei ERSTE pentru Integrare Sociala?
Dejan Petrovic: Ceea ce vrem noi in Romania, privind acest premiu, este sa ii facem pe oameni sa devina mai constienti, sa promovam organizatiile mici si mijlocii, sa aratam tuturor munca lor, sa aratam ca oamenii care se ocupa de aceste probleme si care, de obicei, nu sunt vazuti, nu muncesc pentru bani, ci dintr-un entuziasm incredibil si ca, de fapt, sunt eroii nostri din fiecare zi.
Pentru mine este un lucru esential, nici nu se pune problema daca trebuie sau nu facut, e un lucru esential care integreaza toate grupurile marginalizate. Pe de alta parte, ne propunem si sa responsabilizam populatia si sa ii facem pe oameni sa constientizeze problemele din preajma lor: exista oameni cu dizabilitati, oameni care nu isi pot purta de grija. Populatia ar trebui sa ii sprijine pe acesti oameni, sa sprijine ONG-urile care se ocupa de ei si sa nu ii trateze ca pe niste extraterestri. Trebuie sa ii integram in societate si acesta este si scopul nostru.
Reporter: Credeti ca minoritatile pot fi integrate social in totalitate?
D.P.: Daca nu as crede ca acest lucru este posibil, la un moment dat, probabil ca nu as mai face asta. Cred ca s-au facut deja cativa pasi si, nu stiu, in 5, 10, 100 de ani, trebuie sa fie posibil. Aici apare, insa, o intrebare pe care trebuie sa si-o puna ambele parti; degeaba populatia majoritara trebuie sa incerce sa integreze minoritatile, daca ele, datorita unor experiente anterioare, se inchid in ele si refuza mana de ajutor pe care le-o intinde.
Este nevoie ca ambele parti sa vada care este viitorul si viitorul exista sub forma Uniunii Europene, o singura mare societate, in care ne putem misca liberi. In fiecare tara, minoritatile ar trebui sa aiba acces, in mod egal, la piata economica, la educatie, la ingrijire medicala si noi trebuie sa ne ocupam de asta.
Daca minoritatile nu sunt pregatite si nu sunt deschise pentru a se integra, nu cred ca poate cineva sa faca ceva
Reporter: Ce se intampla daca minoritatile nu vor sa fie integrate social?
D.P.: Atunci avem o problema.
Reporter: Ar putea ONG-urile sa rezolve aceasta problema?
D.P.: Cred ca ONG-urile pot sa lucreze la asta, dar daca minoritatile nu sunt pregatite si nu sunt deschise pentru a accepta societatea in care traiesc si pentru a se integra, nu cred ca poate cineva sa faca ceva. ONG-urile au un avantaj in comparatie cu institutiile de stat, fata de care sunt, de obicei, privite cu reticenta, pentru ca sunt mai mici si pentru ca merg direct la oameni, vorbesc cu ei, le inspira incredere. ONG-urile sunt, de fapt, o legatura foarte buna intre Stat si minoritati.
Daca nu inveti, nu poti fi egal cu ceilalti
Reporter: Cat de importanta este educatia in acest proces?
D.P.: Extrem de importanta. Daca nu inveti, nu poti fi egal cu ceilalti. Daca vorbim, de exemplu, despre populatia rroma din tarile cu care eu am colaborat pana acum, avem o rata mult mai mica a educatiei printre ei, decat la populatia majoritara si acest aspect trebuie rezolvat. Bineinteles, mai intai, trebuie sa fie ei de acord sa isi trimita copiii la scoala si abia apoi putem discuta despre integrarea lor sociala.
Reporter: Din ce ati vazut pana acum, ce ne puteti spune despre proiectele romanesti care au fost inscrise in concurs?
D.P.: Proiectele Romaniei nu sunt cu mult diferite de cele ale Serbiei. Cele doua tari sunt, oarecum, asemanatoare. Nu ma refer aici la politici, la economie, ci la sectorul ONG si la lucrurile pe care ele se concentreaza. Ambele tari au o minoritate consistenta de rromi, au unguri si atunci multe dintre proiecte sunt similare.
As putea spune ca sectorul ONG din Romania este dezvoltat si voi putea spune mai multe dupa ce voi cunoaste mai bine Romania. Abia de anul acesta am inceput sa vin aici si nu cunosc decat Bucurestiul, as vrea sa ies putin in afara lui, sa cunosc si alte locuri din tara asta si sa imi fac o idee despre cum sunt aceste minoritati vazute de populatia majoritara.
Mai multe detalii despre Premiul ERSTE pentru Integritate Sociala gasiti aici.
