Fondurile europene, solutie pe timp de criza?

de Ioana Morovan     HotNews.ro, EurActiv.ro
Joi, 11 decembrie 2008, 19:19 Economie | EuROfonduri

Ioana Morovan, editor
Foto: Bety Blagu / HotNews.ro
Documentatia, evaluarile, creditele bancare: trei "verigi slabe" ale sistemului de gestiune a finantarilor europene. Aceste fonduri sunt prezentate drept colacul de salvare pentru mediul public si privat, pe perioada crizei economice. Ce-i drept, ele sunt o mina de aur ca sursa de finantare, dar se poticnesc in cel putin cele trei obstacole mentionate, astfel incat cu greu pot reprezenta, deocamdata, o solutie.

"Ce solutii de finantare au companiile mici in aceasta perioada?", am intrebat-o pe Mihaela Mitroi, partener PricewaterhouseCoopers, in cadrul unei conferinte de joi, 11 decembrie. Raspunsul, aproape instinctiv, a fost: "fondurile europene". Este adevarat, asa ar trebui sa fie.

Urmatoarele intrebari au venit firesc: dar proiectele se aproba greu si banii vin tarziu, si, in plus, creditele bancare pentru cofinantari se obtin cu dificultate in aceasta perioada! Expertul in fiscalitate a admis: "Totusi, o solutie mai buna ar fi gasirea unui partener pentru afacere. Fondurile de investitii au lichiditati si se afla in cautare de proiecte".

Poate ca, incet-incet, fondurile europene vor fi "retrogradate" oficial din categoria "salvatoarele economiei romanesti". Din pacate. Dar cum se poate ajunge in aceasta situatie? Simplu.

Urmarind problema pe un traseu firesc, ar trebui sa vedem, in primul rand, daca intreprinzatorii si autoritatile pot intocmi proiecte. Numarul proiectelor depuse pana in prezent, conform ultimelor date disponibile, arata ca da: 4.400 proiecte depuse, in aproximativ un an.

Acest numar indica numai dorinta solicitantilor de finantare. Apoi apar intrebarile: au fost ele bine intocmite? Si - in ce domenii au existat de fapt proiecte? Trebuie sa remarcam faptul ca, potrivit acelorasi date, mai putin de 7% dintre ele au fost si aprobate, deocamdata. Motivele sunt multiple si difera de la program la program.

La autoritatile locale, dificultatile incep chiar din momentul redactarii proiectelor. Chiar autoritatile de resort au ajuns sa recunoasca faptul ca "documentatia stufoasa intarzie depunerea proiectelor", in anumite situatii. Pe intreprinzatorii privati ii "mananca" avizele si documentele pe care trebuie sa le ataseze la dosar si intocmirea bugetului, lucru mentionat, din nou, chiar de autoritatile de resort.

Tot legat de mediul privat, ne-a atras atentia comentariul ca "au fost foarte multe proiecte", cum au spus, nu o singura data, autoritatile de resort. Cu alte cuvinte, noi trebuie sa intelegem ca autoritatile sunt depasite de situatie si evaluarea decurge greu.

Unii oficiali raspund chiar ca "nu se stie cat dureaza evaluarea" pe un cutare program, ca "depinde" de mai multe lucruri. Dealtfel, numerosi cititori HotNews.ro ne-au atras atentia asupra intarzierii rezultatelor evaluarilor. Iata numai un exemplu recent: "Am depus un proiect pt fonduri europene inca din august si pana in momentul de fata nu am primit nici un raspuns (in cazul castigarii, din decembrie trebuia sa incepem implementarea)", spune un cititor, sub pseudonimul <<mmm>>.

In aceste conditii, companiilor le este greu sa se bazeze pe aceasta sursa de finantare. Solutia? Suplimentarea numarului de evaluatori. Cum? Cu finantare tot de la UE, pe baza unor proiecte depuse chiar de autoritatile care gestioneaza banii. Ce inseamna aceasta? Ca trebuie sa faca, la randul lor, niste proiecte.

Sa spunem ca, totusi, se aproba proiectele, ca urmeaza semnarea contractelor si demararea efectiva a activitatilor. Cei mai multi dintre beneficiari au nevoie de credite bancare pentru aceasta. Ori, in momentul de fata, semnalele primite din mediul de afaceri arata ca este greu de obtinut un credit chiar si cu un proiect aprobat la finantare nerambursabila. In acest conditii, cum se vor concretiza proiectele?

Este adevarat ca fondurile structurale si de coeziune, de cateva miliarde de euro, pot salva infrastructura de transport si de mediu. Cele opt proiecte mari de mediu, deja aprobate de Bruxelles, par sa fie bila alba a sistemului de gestionare a fondurilor. Acum, totul depinde de cat de rapid se vor desfasura licitatiile si cat de seriosi vor fi antreprenorii. Pentru acestia din urma: da, fondurile europene reprezinta o solutie buna pentru depasirea dificultatilor.


















1497 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Mai adaugati (Joi, 11 decembrie 2008, 19:58)

    Bogdan [anonim]

    "Documentatia, evaluarile, creditele bancare"
    Adica totul tine de procedura si de resurse? Pai, pana una alta veriga slaba in ceea ce priveste finantarea companiilor din Romania din fonduri comunitare sau publice o constituie in primul rand pregatirea companiilor. Indiferent de forma de selectare: "concurs de proiecte" sau "primul venit, primul servit" e o competitie intre companiile solicitante. Unii reusesc sa acceseze, altii nu. Cine nu resuseste e nemultumit si vorbeste de "invarteli" si "proceduri".
    E adevarat ca procedural suntem mai catolici decat Papa, dar mediul nostru de afaceri in majoritate covarsitoare inca nu a invatat ce inseamna planificare, programare, monitorizare, evaluare, bugetare, analiza. Trebuie intai sa vedeti cum se scriu la noi proiectele pe genunchi si de pe azi pe maine ca sa intelegeti ca finantarile europene sunt o solutie doar pentru companiile pregatite sa lucreze organizat si dupa proceduri impuse. Vor fi multi beneficiari de proiecte care se vor trezi in blocaje financiare tocmai din cauza lipsei de pregatire. Dar, la noi managerul e specialist in tot ce misca, nu? Ca asa am invatat: romanul e talentat in orice misca in jurul sau.
  • -1 (1 vot)    
    cred ca e fix invers... (Joi, 11 decembrie 2008, 20:38)

    Dedalus [anonim]

    Cel mai bun lucru pentru companii ar fi sa fie pur si simplu desfiintate aceste finantari, care nu reprezinta decat un psudo ajutor. Efectele negative ale finantarilor europene sunt mult mai mari decat cele pozitive. Amintesc aici:
    - distorsionarea masiva a eficientei capitalului, pentru ca finantrea europeana este mai ieftina, reprezentand din acest punct de vedere o concurenta neloaiala capitalului privat
    - distorsionarea eficientei afacerilor, deoarece nu se mai respecta ecuatia fundamentala micro-economica a echivalentei finantarii proprii si prin actiuni/imprumutri
    - re-orientarea capitalului uman din consultanta si proiectare dinspre investitiile private spre pseudo-investitii care nu sunt decise de piata, ci de catre un organ administrativ

    In general, daca un intreprinzator poate sa duca la eficietna afacerea sa, in conditiile in care pune capitalul sau propriu, acest lucru reprezinta o confirmare a cererilor de pe piata, pe cand in cazul finantarilor tip grant, finantarea unui proeict este rezultatul unui exercitiu administrativ neconfirmat de nimic.

    Intre un intreprinzator privat ce risca un capital propriu si unul care utilizeaza grant primit prin depunere de documente, ghici care o fi mai eficient?

    Ce sa facem cu fondurile grant pe tip de criza? Simplu- sa le utilizam exclusiv in afara pietei si in investitii cu caracter social. Sa fim seriosi, nu un grant de 100,000 de eur va crea o intreprindere profitabila si locuri de munca... Ce fel de intreprinzator e ala care in loc sa caute pe piata ce sa faca pentru a obtine bani, cauta un grant (fie ca i se potriveste, fie ca nu...) si un consultant care sa-i scrie o documentatie?!

    Solutia intarizierilor de evaluare? Renuntarea la sistemul de-a dreptul incalcit de eligibilitate si conformitate, care consuma 90% din timp pentru a inlatura numai 10% din riscuri.
  • 0 (0 voturi)    
    'Alea iacta est' (Joi, 11 decembrie 2008, 22:30)

    eudoxiu pop din vale [anonim]

    Interesant articol.
    Directivele se dau de sus, din alta directie.
    Banii nu se dau la firme. Doar la banci.
    Cautati despre grupul Bildeberg si o intelegeti scopul final al acestei crize mondiale, artificial create.
  • 0 (0 voturi)    
    Adevar pe jumatate spus (Vineri, 12 decembrie 2008, 10:11)

    cornelius [anonim]

    Subiectul articolului este interesant, insa abordarea este numai pe jumatate, deoarece se priveste numai prima parte din ciclul de viata al unui proiect, si anume etapele premergatoare implementarii. Ceea ce nu se spune in articol esta faptul ca dupa obtinerea fericitului aviz favorabil, urmeaza ca beneficiarii sa treaca cel mai greu examen, si anume implementarea proiectului. Si in aceasta etapa, trebuie sa ai bani sa cheltuiesti initial de la tine, dupa care sa astepti intre 90 si 120 de zile sa-i primesti inapoi, inevitabil mai putin decat ai solicitat. Fondurile europene nu asigura o finantare pe termen scurt, ci au in vedere proiecte de investitii care presupun o planificare si programare extrem de riguroasa din partea beneficiarilor. Iar in aceasta perioada de criza ma intreb oare cati posibili beneficiari se gandesc sa-si largeasca sfera si sa faca investitii, in conditiile in care banii sunt cea mai scumpa marfa. Fondurile europene nu-s deloc o marfa ieftina. Iar fondurile de investitii nu discuta de proiecte de valori mici, si imi e greu sa cred ca au la dispozitie atat de multe lichiditati... Parerea mea, desigur!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version