Bucuresti punkt Bonn, emisiune HotNews.ro-DW

De ce sustine Romania fermele mari? Ce se va intampla pe termen lung cu agricultura? Cristian Ghinea si Lucian Luca au raspuns online cititorilor HotNews.ro 

de Redactia     HotNews.ro
Miercuri, 14 octombrie 2009, 12:36 Economie | EuROfonduri

Cristian Ghinea si Lucian Luca
Foto: CRPE

De ce sustine Romania fermele mari? Ce este mai avantajos: sa dezvoltam agricultura de mijloc sau agroindustria?  Cristian Ghinea, directorul Centrului Roman de Politici Europene si Lucian Luca, expert politici agricole, discuta online cu cititorii HotNews.ro despre acest subiect. Cele mai bune intrebari se vor regasi in emisiunea "Bucuresti punkt Bonn", realizata de HotNews.ro si Deutsche Welle.

Centrul Roman de Politici Europene a dat publicitatii, miercuri, o analiza a distributiei subventiilor europene (plati directe) in agricultura Romaniei. Raportul ”O tara si doua agriculturi - Romania si reforma Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene" creioneaza o imagine dramatica si departe de modelul european de agricultura. De fapt, Romania are doua agriculturi, cu obiective, interese si chiar solutii de dezvoltare divergente: Agricultura de subzistenta si Agricultura agro-industriala (ferme foarte mari – peste 500). Agricultura de mijloc, fermele familiale viabile economic, lucreaza doar 12% din suprafata agricola. Ruptura intre agricultura de subzistenta si fermele foarte mari face ca distributia subventiilor sa fie cea mai inechitabila din toata UE. 

Ce se va intampla pe termen lung? Este greu de imaginat ca fermele foarte mari vor inghiti treptat toata suprafata agricola, din simplul motiv ca o populatie rurala uriasa ar ramane fara plasa de siguranta  asigurata de agricultura de subzistenta. Fermele foarte mari folosesc forta de munca putina si nu se integreaza in structura sociala a satului. Spre deosebire de ele, fermele mijlocii familiale asigura intrarea in economia de piața a familiilor care deja sunt implicate in agricultura, și se integreaza natural in structura sociala a satului. Dar plata subventiilor pe agricultura ameninta sa inghete situatia actuala: fermele foarte mari sunt avantajate, iar proprietarii micilor gospodarii agricole de pana la 5 ha au un motiv sa nu vanda terenul, pe cand fermele mijlocii nu se pot extinde prin cumpararea celor mici sau sunt supuse presiunii celor mari. Cu alte cuvinte, subventiile pe suprafata ar putea agrava concentrarea terenurilor la extremele spectrului cu efecte dramatice sociale pe termen lung.

Din recomandarile raportului:

  • Reorientarea strategica a Romaniei spre sustinerea agriculturii de mijloc (20 – 100 ha), care poate asigura atat cresterea productivitatii dar si ridicarea din saracie a populatiei rurale. Sustinerea fermelor foarte mari nu va duce decat la un model sud-american, cu cateva mii de ferme mari in mijlocul saraciei rurale generalizate.
  • Continuarea si punerea de acord cu Politica Agricola Comuna (PAC) a unor programe nationale (Femierul, Renta Viagera) care sa concentreze terenurile mici in exploatatii mijlocii.
  • Romania ar trebui sa renunte la opozitia sa fata de plafonarea subvențiilor care pot fi primite de fermele foarte mari. Exploatatiile care au mii de hectare sunt oricum viabile economic si nu depind de subventii, in schimb sumele primite de ele sufoca dezvoltarea agriculturii mijlocii, singura șansa pentru uriașa populație agricola romaneasca de a ieși din saracie pe termen mediu si lung.
  • Orientarea spre dezvoltarea Pilonului II al PAC (dezvoltarea rurala). Romania este avantajata de actuala distribuție a fondurilor, care se orienteaza spre dezvoltarea rurala in statele sarace din Est. Dar nu ar trebui sa luam ca sigura aceasta distributie si ar trebui sa ne asiguram ca obiectivul nostru in reforma PAC post-2013 este menținerea sumelor pentru dezvoltare rurala (canalizare, apa potabila, infrastructura rutiera, etc) de care satele noastre subdezvoltate au mare nevoie (CRPE recomanda ca Romania sa tinda spre categoria tarilor care doresc mentinerea subventiilor, limitarea lor pentru fermele mari si cresterea ponderii Pilonului II – undeva in zona unde sunt acum Germania si Austria).
Emisiunea "Bucuresti punkt Bonn" se trasmite in fiecare vineri, de la ora 17:00, pe HotNews.ro si pe frecventele Deutsche Welle Romania.
  • Emisiunile de stiri ale Deutsche Welle Romania le puteti asculta aici.
  • Stirile zilei la Deustche Welle Romania pot fi citite aici.


Citeste mai multe despre   















Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 andrei

    Buna ziua, domnilor!
    In primul rand, felicitari pentru acest raport. As avea cateva intrebari tehnice ptr dvs.
    1. De ce apare raportul abia acum? A mai fost realizat pana acum un astfel de studiu?
    2. Cum a fost realizat, de la ce date s-a pornit, ce reactii aveti pana acum?
    3. Ce asteptari aveti de la acest raport. Am vazut ca faceti si cateva recomadari. Credeti ca autoritatile romane vor tine cont de acestea?
    4. Daca tot se vorbeste peste tot despre noul guvern, cine credeti ca trebuie sa stea in fruntea Ministerului Agriculturii - nu ma refer neaparat la nume, ci la obiectivele directe pe care ar trebui sa le aiba in viitorul mai mult sau mai putin indepartat?
    5. Credeti ca, in acest moment, este eficient ca un mic intreprinzator sa investeasca in agricultura. Este adevarat, este criza, dar si eu, ca mai toti romanii, crede, ca se va sfarsi pana la urma...la anul, peste doi ani, nu stiu?!
    Multumesc!

    • Lucian Luca

      La primele patru intrebari va raspunde Cristian Ghinea.
      La 5: Da, cred ca este, chiar daca e criza; sau poate tocmai de aceea, ca preturile terenurilor sau arendarii lor sint mai mici, subventiile sint in crestere, cererea de produse alimentare la nivel global este in crestere pe termen lung.

    • Cristian Ghinea

      Pt andrei,
      1. De ce apare acum? Pentru ca acum il aveam pe agenda. Unii colegi au spus ca ar trebui sa asteptam sa treaca aceasta criza politica, dar nu vom lasa politicienii sa ne faca agenda, nu? :)

      Oricum, timp mult nu mai avem, pentru ca Romania trebuie sa isi formuleze clar niste obiective inainte de 2010, cind dezbaterea pe viitorul PAC se va incinge.

      2. Cum a fost realizat? O colaborare dintre mine si Lucian, si cu contributia colegului nostru de la CRPE, Paul Ivan. Am avut date publice, statistica oficiala pe care am prelucrat-o. In general, am sapat si am scos la lumina, Lucian in primul rind, date altfel ingropate in sute de tabele. Cit despre reactii, abia l-am lansat, cum ne-ati pus prima intrebar, putem spune ca prima reactie e a dvs :)

      3. Asteptari? Ma astept sa schimbam putin termenii dezbaterii interne. Sint convins ca va avea impact, va fi macar ascultat prin guvern, ministere, ambasada, parlament. Am avut reactii bune dupa precendentele rapoarte, distribuite in mediile oficiale.
      4. Ce ministru vrem? Eu personal as prefera un ministru care sa nu mai faca o obsesie din fermele foarte mari (saracul Brucan a tot sustinut fermele uriase, asa invatase el cit a fost ambasador in America si ne-a cam nenorocit dezbaterea pe termen lung). Sint multe argumente in raport pentru ideea ca agricultura de mijloc este solutia pentru uriasa populatie rurala romaneasca, care daca nu va intra pe piata monetarizata va fi dependenta de stat mereu.

  • Întrebarea nr. 2 mp

    eu vreau lista cu fermierii mari. cine sunt? ii stiti?

    • Cristian Ghinea

      Lista cu fermierii mari?

      Lista este publica, desi oarecum ascunsa. Dar am sapat noi pt dvs. Am publicat in raport numai primii 10 primitori de plati directe. Ii gasiti la pg 24. Lista completa este la acest link: http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1832&lang=RO

      Atentie, noi am urmarit numai platile directe (subventii), acolo apar si alte fonduri, de pilda proiectele de investii. De altfel, noi ridicam problema subventiilor in raport, bani primiti pentru suprafata, nu a proiectelor depuse de firme pentru care au primit bani. Si mai trebuie sa precizez ca nu acuzam nici o ilegalitate sau ceva de genul acesta, doar punem in discutie principiul dupa care firmele foarte mari sunt sustinute si din bani publici.

  • Întrebarea nr. 3 gabi

    Se stie ca pentru tarile care au aderat in urma cu vreo 5 ani la Uniunea Europeana, aplicarea PAC a avut mare succes. Cand a venit si randul nostru....sufletul! Efect aproape zero...si sper ca sunteti de acord cu mine. Ei, si ma intreb eu acuma: de ce a mers la ei si la noi, nu? Unde este buba?

    • Lucian Luca

      Cel mai probabil ca fermele lor sint mai eficiente, tehnic si economic. In plus, noi am avut parte in primul an de o seceta severa, iar veniturile fermierilor e de asteptat sa vina din vinzarea productiei, si nu din subventii (ca subventiile, adunate - din fonduri europene si nationale - au fost mari).
      Pe scurt, sintem ramasi in urma, modernizarea a pornit mai tirziu.

  • Întrebarea nr. 4 dana

    In finalul raportului ziceti ca: "Opiniile exprimate nu implică automat poziția experților afiliați sau a altor instituții și organizații partenere CRPE". In acelasi timp, pe la pagina 23 apar cateva nume de firme, ceea ce mie mi se pare foarte interesant. Probabil ca banuiti ce va intreb...sau, mai bine sa va las pe dumneavoastra sa comentati acest pasaj din studiu. De ce ei? Nu vedeti nicio legatura clara intre ei?

    • Cristian Ghinea

      Este un disclaimer standard in toate rapoartele noastre si este si corect asa: opiniile de aici ne implica pe noi, nu pe toate persoanele sau institutiile asociate in alte proiecte cu CRPE. De ce acele firme? Pentru ca sint primii zece primitori de subventii. Simplu.

      Nu e nici o legatura intre disclaimer si lista firmelor, care e o lista publica. E drept nu usor accesibila, nu imi dau seama daca intentionat sau nu.

      Am fi putut pune mai multi (sint peste un milion), dar va lasam sa ii gasiti singuri in linkul de mai sus. De altfel, Lucian a mai gasit acolo firme care apartin aceluiasi holding, dar inregistrate in judete diferite, deci per total sumele sint mai mari. Si mai e ceva: sumele din tabelul nostru se refera la banii europeni, dar Romania acorda si ea subventii de completare, deci ar trebui dublat atunci cind vorbim de suma totala.

  • Întrebarea nr. 5 Ferimierul mare

    Vi se par ca fermele noastre mari sunt competitive cu fermele mari din alte tari UE?

    • Cristian Ghinea

      De ce nu fermele mari? Nu avem nimic cu fermele mari, doar ridicam problema daca e inteligent ca tot pe ele sa le sustinem cu subventii.

      Mai bine va reproduc pasajul relevant din raport:

      ~Este greu de imaginat că fermele foarte mari, cu mai mult de 500 ha, vor înghiți treptat toată suprafața agricolă, din simplul motiv că o populație rurală uriașă ar rămâne fără plasa de siguranță asigurată de agricultura de subzistență. Fermele foarte mari folosesc forță de muncă puțină și nu se integrează în structura socială a satului. Spre deosebire de ele, fermele mijlocii familiale asigură intrarea în economia de piață a familiilor care deja sunt implicate în agricultură, și se integrează natural în structura socială a satului. Dar plata subvențiilor pe agricultură amenință să înghețe situația actuală: fermele foarte mari sunt avantajate, iar proprietarii micilor gospodării agricole de până la 5 ha au un motiv să nu vândă terenul, pe când fermele mijlocii nu se pot extinde prin cumpărarea celor mici sau sunt supuse presiunii celor mari. Cu alte cuvinte, subvențiile pe suprafață ar putea agrava concentrarea terenurilor la extremele spectrului, în ferme foarte mari și în micro-gospodării de subzistență, cu efecte dramatice sociale pe termen lung. Situația ideală pentru cele 30 de procente de populație implicată în agricultură nu este să devină salariații fermelor-mamut (oricum posibilitatea de absorbție acolo e limitată), ci ca familiile tinere și întreprinzătoare să concentreze pămînturile în ferme mijlocii, în care câteva generații din aceeași familie să realizeze venituri decente din proprietate (cazul polonez și, la alt nivel, cel francez).

    • Cristian Ghinea

      Si solutia:

      ~Fără o concentrare a proprietății spre fermele mijlocii, statul român va trebui să facă față pe termen lung unei populații agricole prinse în capcana sărăciei, iar obsesia unor politicieni de a ajuta fermele foarte mari nu va face decât să agraveze problema: ne vom alege cu câteva mii de proprietari foarte mari, dar cu o masă de țărani dependenți de stat și fără posibilități de a ieși din subdevoltare, pe model sud-american.
      CRPE propune ca statul român să adopte o viziune pe termen lung favorabilă fermelor mijlocii familiare, care în același timp să:
      - amelioreze productivitatea agricolă
      - rezolve uriașa problemă socială care este satul românesc pe termen lung~

      Urmeaza apoi diverse idei, de pilda continuarea Rentei Viagere si dupa 2010, si va trebui sa convingem Comisia Europeana de asta, mai ales ca se pliaza pe obiectivele PAC.
      Altfel, daca veti merge in Baraganul Brailei veti vedea deja modelul sud-american: ferme-mamut cu tehnologie moderna alaturi de sate in saracie lucie. Vrem asta pe termen lung?

    • Lucian Luca

      Dupa randamentele tehnice, inca nu. De exemplu dupa productia medie la ha in cazul griului, fermele mari din Romania sint cam pe la media UE-27 (5.5 tone/ha), dar departe de mediile nationale ale Germaniei sau Frantei (cam 7 t/ha).
      Economic, ar putea fi competitive: la echilibrul dintre salarii, costuri cu arenda si impozite mai mici, si pe de alta parte costuri cu motorina, ingrasaminte si pesticide mai mari.

  • Întrebarea nr. 6 mircea

    Citez din articolul de prezentare:
    "De fapt, Romania are doua agriculturi, cu obiective, interese si chiar solutii de dezvoltare divergente: Agricultura de subzistenta si Agricultura agro-industriala (ferme foarte mari – peste 500)"
    De ce credeti ca s-a ajuns aici, dupa ce eram hranarul Europei?
    Puteti sa faceti comparatii intre noi si alte state europene - vad ca emisiunea o faceti cu deutche welle. Cum e in germania? Dar in alte state europene? Ce se intampla in tari ca bulgaria, ungaria, polonia? aveti date?
    multumesc.

    • Cristian Ghinea

      Da, toate cifrele noastre sint puse in context comparativ fata de alte tari din UE. Daca va uitati la pg. 19 din raport, veti vedeaniste grafice interesante despre cum se distribuie suprafata agricole pe categorii de marime a fermelor.

      Noi avem o structura atipica - suprafata e distribuita la extreme - ferme foarte mici si ferme foarte mari. Avem adica o agricultura bizara pentru Europa. De fapt, avem doua agriculturi, de aici si titlul raportului - O tara si doua agriculturi.

      Franta imparte aproape egal suprafata intre ferme medii si ferme mari. In Danemarca domina fermele foarte mari, dar ei au populatia agricola de 3%. Polonia are o structura echilibrata, acolo domina fermele mijlocii (cu o populatie agricola de 15%). Daca va uitati la graficul Romaniei, veti vedea cum mijlocul, acela dezvoltat puternic in Franta si Polonia, pica spre zero. Si aici cred eu ca e problema, pentru ca putem dezvolta la o adica fermele foarte mari, dar ce facem cu taranii? Ii exportam?

  • Întrebarea nr. 7 Tom Cruise

    La noi nu s-au retrocedat pamanturile nici acum dupa 20 ani de la revolutie.
    Cum poate UE sa se bazaze pe asemenea "politic"?!
    Nu credeti ca mai intai trebuie clarificata situatia proprietatii funciare?
    UE poate sa creada ca

    • Lucian Luca

      Totusi imensa majoritate a terenurilor au fost retrocedate.
      Clarificarea situatiei proprietatilor funciare depinde si de proprietari. Poate si costurile de inregistrare a succesiunii sint mari. La fel cele pentru legalizarea tranzactiilor informale.
      Da, se mai poate face cite ceva pentru imbunatatirea situatiei proprietatii.

  • Întrebarea nr. 8 Ender

    Buna ziua! Ar fi mai multe probleme de ridicat: Care este modalitatea recomandata prin care fermele mici sa faca fata caderii "artificiale" a preturilor produselor agricole, rezultatul fiind incapacitatea de sustinere economica a infiintarii unor noi culturi, avand in vedere ca prin vanzarea recoltei nu se acopera cheltuielile realizate.
    Legat de problema sistemelor de irigatii, cum credeti ca se va putea simplifica procedura de preluare a sistemelor de irigatii "comuniste", neutilizate si aproape distruse de managementul actualelor RAIF-uri. Daca au fost situatii similare in tarile vestice, ce solutii au avut?

    • Lucian Luca

      Daca din vinzarea productie nu se acopera costurile de productie an dupa an, problema nu este numai a pietei, care intr-adevar duce la scaderea preturilor cind productia e mare. Problema atunci e mai degraba la ferme. Fermele ar trebui sa-si schimbe tehnologia, chiar si cind sint mici.
      Daca prin caderea artificiala intelegeti o dominatie a intermediarilor si in general o intelegere intre cumparatorii productiei, problema e una a institutiilor statului, poate a consilului concurentei, dar nu numai.
      Nu stiu de situatii similare cu cea a irigatiilor din Romania. Cred ca procedura este relativ simpla, dar nu amanalizat-o indeaprope. Poate persoanale responsabile de aplicarea ei o complica.

  • Întrebarea nr. 9 George

    Am o mare nedumerire. De ce sa alocam bani de la buget, care e si asa mic, pentru o activitate economica neperformanta in Romania? (aici includ si CAP-ul UE, care e o sursa continua de disensiuni in Uniune - De ce sa plateasca francezul sau neamult pentru produse care, daca ar functiona o piata libera ar putea sa le achitioneze la preturi mai mici din SUA sau Argentina?) Mi se pare absurd sa sustin din taxe si impozite o afacere care nu se poate dezvolta de una singura. Personal nu vad in agricultura un pilon major de dezvoltare al Romaniei. Pilonii majori ar trebui sa fie serviciile sau biotehnologia, nu o activitate consumatoare de capital, labor intensive si cu marje de profit mici.

    • Cristian Ghinea

      Ce spuneti dvs e practic pozitia britanica, ce spune ca agricultura ar trebui tratata ca orice alta activitate economica, supusa doar fortelor pietei. E o discutie interesanta si m-as bucura sa aveti timp sa cititi prima parte a raportului, ca e doar o punere in context, o explicare a modului in care s-a dezvoltat Piata Agricola Comuna a UE. Veti vedea acolo cine e de parerea dvs in Europa. Altfel, noi discutam un alt aspect: daca tot dam subventii, macar sa le dam inteligent.

  • Întrebarea nr. 10 Codruta N

    ... ca nerealizarea cadastrului electronic samd. (conditii de baza pt. ca micii agricultori sa-si primeasca subventiile) este rezultatul presiunilor (de tooooot felu' - aici cred ca intelegeti ce vreau sa zic) pe care le fac (si) marii fermieri, la nivelul celor care sunt raspunzatori de realizarea acestor "nimicuri tehnice"?
    Nu de alta... dar eu cred ca "nimic nu e intamplator" - si am maaaaari indoieli ca acest cadastru va fi realizat in mai putin de vreo 10 anishori, ashaaaa....

    • Lucian Luca

      Nici eu nu cred ca se va realiza mai repede cadastrul electronic. Un proiect pilot al Bancii Mondiale derulat cu ani in urma a aratat ca implementarea unui cadastru electronic e dificila si scumpa.
      Dar acordarea subventiilor nu e conditionata de acest cadastru. Agentia de plati (APIA) foloseste un alt sistem, mai simplu, dar care nu este valabilpentru scopuri comerciale (tranzactii cu terenuri), de aceea cadastrul ramine un deziderat. Cu bani mai multi alocati, perioada se va scurta.

  • Întrebarea nr. 11 big_fufu

    De ce toate programele de finantare europeana pe care ar fi trebuit sa le putem accesa, se adreseaza practic unitatilor mari si foarte mari?
    Familia mea a tot incercat sa se incadreze in criteriile respective, si ne-am dat seama de evidenta: banii UE nu ni se adreseaza. Mai exact, banu la ban, si paduchii la golan. Asa ca nu mai pacaliti lumea ca orice fermier se poate adresa statului pt acesti bani, in fapt procedura e atit de greoaie, si conditiile atit de alambicate, incit mai bine iti vezi de treaba, sa nu iesi cumva dator. Intrebarea mea e retorica: de ce ne mai pacaliti? De ce nu ne spuneti din start ca tre sa ne dam paminturile altora de pomana, dupa ce ne-am luptat o gramada sa le recapatam?
    O intrebare mai concreta: cine a fost geniul care a pus la cale strategia asta?

    • Lucian Luca

      Se pare ca intr-adevar, cam asa se intimpla, adica banii pentru investitii se duc mai ales spre fermele mari. Cred ca de vina e inertia Programului Sapard care a avut in atentie fermele mari pentru o mai rapida absorbtie a fondurilor si, de fapt, pentru evitarea riscului neconsumarii fondurilor.
      Solutia este insa la Ministerul Agriculturii: limitele superioare ale fondurilor alocate pentru investitii in ferme trebuie reduse, iar formalitatile birocratice simplificate. E nevoie si de aprobarea Comisiei europene, dar sint sigur ca se poate obtine. Riscul neconsumarii fondurilor s-ar putea sa creasca, insa. Dar eu indemn Ministerul la curaj. Pe care il poti avea daca stii clar ce scopuri urmaresti. In cazul de fata, sprijinirea fermelor mijlocii.

  • Întrebarea nr. 12 EU, Comisarul

    Parca ati lansat acum ceva vreme un raport din care dl. Ciolos era cel mai calificat personaj pentru postul de Comisar European. De ce n-ati pomenit nici de acesta in raportul de fata?

    Chiar este bagata Romania in seama in discutiile despre reforma PAC? Sau oricare alta reforma a UE?

    • Cristian Ghinea

      Da, am avut un raport in vara, inainte de nominalizarea oficiala, in care Dacian Ciolos primea `note` bune de la expertii afiliati CRPE. Dar nu doar CRPE, si Vasile Puscas sau Mihai Tanasesc si Monica Macovei ieseau bine din ce imi aduc aminte. Personal, cred si am scris asta, ar fi trebuit sa oferim mai multe nume lui Barroso, nu unul singur.

      Raportul lansat astazi este o evaluare complexa la nivel sectorial si nu depinde de un singur om. Speram insa ca viitoarea comisie prezidentiala condusa de domnul Ciolos sa auda citeva dintre ideile lansate aici.

      Este Romania bagata in seama? Da. Nici nu are cum sa fie ocolita, toate statele sint intrebate si trimit documente de pozitie la Bruxelles. Ce scriem acolo e problema noastra. Ar trebui sa punem temele noastre pe agenda - da pilda cum putem continua cu programele care consolideaza fermele medii, Renta Viagera, programul Fermieru. Sau cum putem mentine fondurile pentru dezvoltare rurala si dupa 2013. Daca nu, vom fi mereu masa de manevra a altora. Cind Franta vrea sa blocheze reforma PAC pune Romania sa semneze. Cind Marea Britanie vrea sa blocheze plafonerea subventiilor pentru fermele mari, Romania sare repede si in barca asta. Asta nu tine loc de strategie.

  • Întrebarea nr. 13 niste tzarani

    Am mostenit 5 hectare arabile in intravilanul Constantei. In urma cu doi ani a trebuit sa vand pe nimic drepturile procesuale unui securist oarecum mai tanar care se rupsese din gasca altor securisti mai batrani ce s-au instapanit pe pamantul nostru si cu care ne luptam de ani de zile in nu-stiu-cate procese...

    Alta: de ce agricultura pe latifundii ale unor baroni locali (gen Porumboiu) cand se poate face agricultura eco pe suprafetele existente si cu metode cat mai apropiate de cele traditionale? Ar trebui un sistem de colectare foarte eficient, de depozitare si mai ales o masina de branding si marketing redutabile.

    Johannis (sas ardelean) ar putea face multe in sensul asta (al doilea). Eu unul ii doresc mult succes.

    • Cristian Ghinea

      Corecte intrebari, dar am impresia ca sunt retorice.
      Nu stiu daca Porumboiu e baron local, nu prea se incadreaza la definitie si oricum aud ca face o treaba buna. Intrebarea mea e daca trebuie sa primeasca si subventii sau nu? Deocamdata, Romania a fost intre tarile care au respins plafonarea sumelor, era o propunere ca sumele care depasesc 300.000 de euro (diverse plafoane, nu intru in detalii, gasiti in raport) sa fie reduse procentual. Ideea Comisiei a picat pina la urma, si cu opozitia Romaniei, dar eu estimez ca problema se va relua in dezbaterea care urmeaza (Comisia va veni in 2011 cu o noua propunere de reforma, iar pina atunci va lua pulsul opiniilor din tarile membre). Ne bagam sa schimbam votul Romaniei?

  • Întrebarea nr. 14 paula

    Buna ziua,

    Am o intrebare comuna pentru cei doi invitati:
    Din experienta dobandita pana acum si pornind de la estimarile care au stat la baza acestui raport, va rog sa imi raspundeti sincer:
    Ce se va intampla cu agricultura romaneasca? Incotro ne indreptam?

    Este un domeniu care poate fi exploatat la maxim? Avem potential? Cum poate fi evitata birocratia si chiar coruptia? Fara sa ne ascundem prea mult dupa deget.
    Multumesc!

    • Cristian Ghinea

      Ce se va intimpla cu agricultura Romaniei depinde de pozitiile de acum, pentru ca dezbaterea care urmeaza in UE va shcimba Politica Agricola Comuna, cel mai integrat domeniu sectorial din Uniune. Deci, nu mai depinde doar de noi. Important este ca PAC sa nu fie un pat al lui Procust pentru agricultura noastra, care e foarte diferite de altele din Europa, am descris mai sus in ce fel. Dar daca ne vom concentra doar pe subventii, cred ca vom ingheta situatia actuala: proprietarea concentrata la extreme, ferme foarte mari si gospodarii de subzistenta si o masa de tarani dependenti de stat. Apoi, e foarte important pentru noi sa ne asiguram ca vom avea la dispozitie in continuare si vom absorbi fondurile de dezvoltare rurala - canalizare, apa curent, drumuri, de pilda. Nu e nevoie sa va spun de ce avem nevoie de ele. Din pacate, mi se pare ca guvernele Romaniei au facut o obsesie doar din subventii.

  • Întrebarea nr. 15 daniela

    Apreciez eforturile pe care le-ati facut atunci cand ati sapat dupa date concrete. A iesit o lista cu 10 primitori de plati directe. De ce v-ati oprit aici? Sunt convinsa ca lista este mai lunga....nu ati putut, ati avut in vreun fel, vreo costrangere?

    • Cristian Ghinea

      Cred ca am mai raspuns. Am pus in raport un tabel cu primii 10 primitori de subventii europene si sub tabel am pus link direct catre site-ul oficial unde apare un tabel excel cu TOTI primitorii - adica 1,2 milioane. Nu puteam sa-i punem pe toti. Si la citi sa ne oprim?
      Deci, nici o constringere, doar de spatiu. In general nu prea avem constringeri, altele decit faptul ca nu avem bani de cercetare pentru cite idei ne trec prin cap. Multumesc aici Fundatiei Soros care finanteaza proiectul `Romania activa in dezbaterile europene` din care face parte acest raport. E primul raport sectorial, mai pregatim inca 3: bugetul UE, tintele de emisii de gaze, securitatea energetica. Si idei mai avem, daca exista doritori sa faca donatii, site-ul nostru este www.crpe.ro, ne gasiti usor.

      O mica discutie tehnica, siteul APIA prezinta cifrele despre plati (sint obligati de UE sa le faca publice) intr-o forma greu de citit. Noi le-am scos de la Organismul de Coordonare al Agentiilor de Plati, care au facut o treaba mai buna, dar APIA ar trebui sa isi rezolve problema, pentru ca dupa parerea noastra nu respecta decit formal cerintele europene de transparenta.

  • Întrebarea nr. 16 curiosul

    Romania ar trebui sa renunte la opozitia sa fata de plafonarea subvențiilor care pot fi primite de fermele foarte mari. Credeti ca se poate realiza asa ceva in urmatorii ani? Personal, sunt sceptic..

    • Cristian Ghinea

      Asta propunem si noi, dar trebuie combinata cu co politica de sustinere a modularii - asta inseamna ca o parte din banii dati acum fermelor mari ar fi transferati spre dezvoltare rurala. Deocamdata, Romania a cerut sa fie scutita de modulare pina in 2016, o alta decizie care ar merita regindita.

  • Întrebarea nr. 17 john

    Am urmarit discutia pana acum si as vrea sa va pun chiar intrebarile din articolul de prezentare?
    De ce sustine Romania fermele mari? Sunt interese la mijloc? Daca da, ale cui? Daca nu, aceasta este o solutie pentru revitalizarea acestui domeniu?
    Ce este mai avantajos: sa dezvoltam agricultura de mijloc sau agroindustria?

    • Lucian Luca

      Poate ca primele interese (pe termen scurt) sint legate de absorbtia fondurilor; e usor sa aloci sume mari unui numar redus de beneficiari. Dar, in apararea fermelor mari, nu trebuie sa uitam ca totusi ele asigura cea mai mare parte a productiei comercializate (destinata consumului urban). Deci, banii nu sint aruncati.
      Cred insa ca ar fi mai bine folositi daca ar fi alocati celor care au nevoie mai mare (pentru modernizare). Pe de alta parte, fermele mari se descurca si fara acesti bani.

  • Întrebarea nr. 18 Dorin

    Buna ziua,

    Stimati domi, eu nu pot sa fac abstractie de cateva principii care au greutate pentru ca ele razbat prin istorie. Unul dintre ele zica ca "pestele mare il inghite pe cel mic"
    Acum imi e clar ca singurii care mai au proprietati si care sunt inca greu de cumparat sunt taranii. De aceea agricultura este tinuta la "foc"mic....pana ce situatia devine avantajoasa pentru cei care au interesul sa cumpere tot..inclusiv pe noi. In acest context am si eu cateva intrebari:
    1- de ce nu s-a facut dezbatere publica la negocierile cu UE pe dosarul agricol. Reprezentantii nostri au semnat ca primarii. si acum invoca pentru starea proasta din agricultura...normele Europene care nu ne permit sa ne miscam "in Voie"
    2- De ce ministerul agriculturii nu reglementeaza cum trebuie piata produselor agricole. Principala problema cu care se confrunta toti taranii e ca nu au cui sa vanda. Nu pot face contracte, nu pot face asigurari...sunt lasati la mana rechinilor care se ocupa cu comertul de produse agricole. Neavand cui sa vanda taranii practica agricultura de subzistenta sau pleaca in UE
    3- De ce nu exista o strategie de incurajare a industriei alimentare. Daca in bazinele legumicole ar exista si fabrici de conserve care sa pfaca contracte cu producatorii alta ar fi situatia. In plus...Ar trebui noorme interne de calitate care sa favorizeze produsele roamanesti care pot fi produse aproape ecologic.
    3- de ce nu avem o strategie pentru produse ecologice..Am putea fi exportatori de asa ceva.
    4- va asigur ca peste 15 ani Romania va incepe sa redevina ceea ce a fost- granarul Europei. De ce.? Pai in curand nemtii, italienii, francezii, spaniolii...si orice cetatean strain ..vor putea cumpara si detine pamant. Actiunea a inceput deja...mai ales cu padurile care sunt cuumparate prin interpusi de peroane care apartin unei anumite natii...desteapta dealtfel. In acest fel se va schimba proprietatea si roomanii (pentru ca cei de acum, care mai tin la pamantul lor se vor fi stins)

    • Lucian Luca

      Raspunsuri mele partiale si subiective:
      1.Nu prea era timp pentru dezbateri publice. Dosarul era mare iar timpul scurt; rezultatele negocierii nu au fost chiar rele, dar incheierea lor in 2004 a fost mult mai importanta. Invocarea normelor europene e adeseori un pretext pentru lipsa de imaginatie a guvernantilor.
      2.Ministerul poate sa faca unele lucruri, dar de problema vinzarii productiei cel putin partial sint vinovati si fermierii. Productia lor, a celor mai mici, nu prea este cautata si din cauza calitatii slabe, cu diferente de la produs la produs.
      3.Avem o strategie pentru produsele ecologice; dar poate e nevoie de o mobilizare mai mare pentru aplicarea ei, in primul rind din partea Ministerului.
      4.S-ar putea sa se vada aceste semne, dar nu cred ca vor capata amploarea pe care o anticipati.




2796 vizualizari

  • detalii tehnice (Miercuri, 14 octombrie 2009, 13:20)

    andrei [anonim]

    Buna ziua, domnilor!
    In primul rand, felicitari pentru acest raport. As avea cateva intrebari tehnice ptr dvs.
    1. De ce apare raportul abia acum? A mai fost realizat pana acum un astfel de studiu?
    2. Cum a fost realizat, de la ce date s-a pornit, ce reactii aveti pana acum?
    3. Ce asteptari aveti de la acest raport. Am vazut ca faceti si cateva recomadari. Credeti ca autoritatile romane vor tine cont de acestea?
    4. Daca tot se vorbeste peste tot despre noul guvern, cine credeti ca trebuie sa stea in fruntea Ministerului Agriculturii - nu ma refer neaparat la nume, ci la obiectivele directe pe care ar trebui sa le aiba in viitorul mai mult sau mai putin indepartat?
    5. Credeti ca, in acest moment, este eficient ca un mic intreprinzator sa investeasca in agricultura. Este adevarat, este criza, dar si eu, ca mai toti romanii, crede, ca se va sfarsi pana la urma...la anul, peste doi ani, nu stiu?!
    Multumesc!
    • q (Miercuri, 14 octombrie 2009, 17:38)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui andrei

      La primele patru intrebari va raspunde Cristian Ghinea.
      La 5: Da, cred ca este, chiar daca e criza; sau poate tocmai de aceea, ca preturile terenurilor sau arendarii lor sint mai mici, subventiile sint in crestere, cererea de produse alimentare la nivel global este in crestere pe termen lung.
    • raspuns intrebarile 1 - 4 (Miercuri, 14 octombrie 2009, 17:45)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui andrei

      Pt andrei,
      1. De ce apare acum? Pentru ca acum il aveam pe agenda. Unii colegi au spus ca ar trebui sa asteptam sa treaca aceasta criza politica, dar nu vom lasa politicienii sa ne faca agenda, nu? :)

      Oricum, timp mult nu mai avem, pentru ca Romania trebuie sa isi formuleze clar niste obiective inainte de 2010, cind dezbaterea pe viitorul PAC se va incinge.

      2. Cum a fost realizat? O colaborare dintre mine si Lucian, si cu contributia colegului nostru de la CRPE, Paul Ivan. Am avut date publice, statistica oficiala pe care am prelucrat-o. In general, am sapat si am scos la lumina, Lucian in primul rind, date altfel ingropate in sute de tabele. Cit despre reactii, abia l-am lansat, cum ne-ati pus prima intrebar, putem spune ca prima reactie e a dvs :)

      3. Asteptari? Ma astept sa schimbam putin termenii dezbaterii interne. Sint convins ca va avea impact, va fi macar ascultat prin guvern, ministere, ambasada, parlament. Am avut reactii bune dupa precendentele rapoarte, distribuite in mediile oficiale.
      4. Ce ministru vrem? Eu personal as prefera un ministru care sa nu mai faca o obsesie din fermele foarte mari (saracul Brucan a tot sustinut fermele uriase, asa invatase el cit a fost ambasador in America si ne-a cam nenorocit dezbaterea pe termen lung). Sint multe argumente in raport pentru ideea ca agricultura de mijloc este solutia pentru uriasa populatie rurala romaneasca, care daca nu va intra pe piata monetarizata va fi dependenta de stat mereu.
  • lista cu fermierii mari (Miercuri, 14 octombrie 2009, 13:30)

    mp [anonim]

    eu vreau lista cu fermierii mari. cine sunt? ii stiti?
    • raport (Miercuri, 14 octombrie 2009, 13:48)

      dana [anonim] i-a raspuns lui mp

      citeste raportul, le gasesti acolo. Este un top al primelor zece.
      Eu vreau sa intreb daca pana acum au avut vreo reactie din partea acestora?
    • pt mp (Miercuri, 14 octombrie 2009, 17:50)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui mp

      Lista cu fermierii mari?

      Lista este publica, desi oarecum ascunsa. Dar am sapat noi pt dvs. Am publicat in raport numai primii 10 primitori de plati directe. Ii gasiti la pg 24. Lista completa este la acest link: http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1832&lang=RO

      Atentie, noi am urmarit numai platile directe (subventii), acolo apar si alte fonduri, de pilda proiectele de investii. De altfel, noi ridicam problema subventiilor in raport, bani primiti pentru suprafata, nu a proiectelor depuse de firme pentru care au primit bani. Si mai trebuie sa precizez ca nu acuzam nici o ilegalitate sau ceva de genul acesta, doar punem in discutie principiul dupa care firmele foarte mari sunt sustinute si din bani publici.
  • ? (Miercuri, 14 octombrie 2009, 13:32)

    gabi [anonim]

    Se stie ca pentru tarile care au aderat in urma cu vreo 5 ani la Uniunea Europeana, aplicarea PAC a avut mare succes. Cand a venit si randul nostru....sufletul! Efect aproape zero...si sper ca sunteti de acord cu mine. Ei, si ma intreb eu acuma: de ce a mers la ei si la noi, nu? Unde este buba?
    • q (Miercuri, 14 octombrie 2009, 17:44)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui gabi

      Cel mai probabil ca fermele lor sint mai eficiente, tehnic si economic. In plus, noi am avut parte in primul an de o seceta severa, iar veniturile fermierilor e de asteptat sa vina din vinzarea productiei, si nu din subventii (ca subventiile, adunate - din fonduri europene si nationale - au fost mari).
      Pe scurt, sintem ramasi in urma, modernizarea a pornit mai tirziu.
  • da (Miercuri, 14 octombrie 2009, 13:36)

    dana [anonim]

    In finalul raportului ziceti ca: "Opiniile exprimate nu implică automat poziția experților afiliați sau a altor instituții și organizații partenere CRPE". In acelasi timp, pe la pagina 23 apar cateva nume de firme, ceea ce mie mi se pare foarte interesant. Probabil ca banuiti ce va intreb...sau, mai bine sa va las pe dumneavoastra sa comentati acest pasaj din studiu. De ce ei? Nu vedeti nicio legatura clara intre ei?
    • despre lista de firme (Miercuri, 14 octombrie 2009, 17:55)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui dana

      Este un disclaimer standard in toate rapoartele noastre si este si corect asa: opiniile de aici ne implica pe noi, nu pe toate persoanele sau institutiile asociate in alte proiecte cu CRPE. De ce acele firme? Pentru ca sint primii zece primitori de subventii. Simplu.

      Nu e nici o legatura intre disclaimer si lista firmelor, care e o lista publica. E drept nu usor accesibila, nu imi dau seama daca intentionat sau nu.

      Am fi putut pune mai multi (sint peste un milion), dar va lasam sa ii gasiti singuri in linkul de mai sus. De altfel, Lucian a mai gasit acolo firme care apartin aceluiasi holding, dar inregistrate in judete diferite, deci per total sumele sint mai mari. Si mai e ceva: sumele din tabelul nostru se refera la banii europeni, dar Romania acorda si ea subventii de completare, deci ar trebui dublat atunci cind vorbim de suma totala.
  • De ce nu fermele mari? (Miercuri, 14 octombrie 2009, 13:39)

    Ferimierul mare [anonim]

    Vi se par ca fermele noastre mari sunt competitive cu fermele mari din alte tari UE?
    • De ce? (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:00)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ferimierul mare

      De ce nu fermele mari? Nu avem nimic cu fermele mari, doar ridicam problema daca e inteligent ca tot pe ele sa le sustinem cu subventii.

      Mai bine va reproduc pasajul relevant din raport:

      ~Este greu de imaginat că fermele foarte mari, cu mai mult de 500 ha, vor înghiți treptat toată suprafața agricolă, din simplul motiv că o populație rurală uriașă ar rămâne fără plasa de siguranță asigurată de agricultura de subzistență. Fermele foarte mari folosesc forță de muncă puțină și nu se integrează în structura socială a satului. Spre deosebire de ele, fermele mijlocii familiale asigură intrarea în economia de piață a familiilor care deja sunt implicate în agricultură, și se integrează natural în structura socială a satului. Dar plata subvențiilor pe agricultură amenință să înghețe situația actuală: fermele foarte mari sunt avantajate, iar proprietarii micilor gospodării agricole de până la 5 ha au un motiv să nu vândă terenul, pe când fermele mijlocii nu se pot extinde prin cumpărarea celor mici sau sunt supuse presiunii celor mari. Cu alte cuvinte, subvențiile pe suprafață ar putea agrava concentrarea terenurilor la extremele spectrului, în ferme foarte mari și în micro-gospodării de subzistență, cu efecte dramatice sociale pe termen lung. Situația ideală pentru cele 30 de procente de populație implicată în agricultură nu este să devină salariații fermelor-mamut (oricum posibilitatea de absorbție acolo e limitată), ci ca familiile tinere și întreprinzătoare să concentreze pămînturile în ferme mijlocii, în care câteva generații din aceeași familie să realizeze venituri decente din proprietate (cazul polonez și, la alt nivel, cel francez).
    • continuare (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:03)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ferimierul mare

      Si solutia:

      ~Fără o concentrare a proprietății spre fermele mijlocii, statul român va trebui să facă față pe termen lung unei populații agricole prinse în capcana sărăciei, iar obsesia unor politicieni de a ajuta fermele foarte mari nu va face decât să agraveze problema: ne vom alege cu câteva mii de proprietari foarte mari, dar cu o masă de țărani dependenți de stat și fără posibilități de a ieși din subdevoltare, pe model sud-american.
      CRPE propune ca statul român să adopte o viziune pe termen lung favorabilă fermelor mijlocii familiare, care în același timp să:
      - amelioreze productivitatea agricolă
      - rezolve uriașa problemă socială care este satul românesc pe termen lung~

      Urmeaza apoi diverse idei, de pilda continuarea Rentei Viagere si dupa 2010, si va trebui sa convingem Comisia Europeana de asta, mai ales ca se pliaza pe obiectivele PAC.
      Altfel, daca veti merge in Baraganul Brailei veti vedea deja modelul sud-american: ferme-mamut cu tehnologie moderna alaturi de sate in saracie lucie. Vrem asta pe termen lung?
    • q (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:05)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ferimierul mare

      Dupa randamentele tehnice, inca nu. De exemplu dupa productia medie la ha in cazul griului, fermele mari din Romania sint cam pe la media UE-27 (5.5 tone/ha), dar departe de mediile nationale ale Germaniei sau Frantei (cam 7 t/ha).
      Economic, ar putea fi competitive: la echilibrul dintre salarii, costuri cu arenda si impozite mai mici, si pe de alta parte costuri cu motorina, ingrasaminte si pesticide mai mari.
  • trei intrebari (Miercuri, 14 octombrie 2009, 13:51)

    mircea [anonim]

    Citez din articolul de prezentare:
    "De fapt, Romania are doua agriculturi, cu obiective, interese si chiar solutii de dezvoltare divergente: Agricultura de subzistenta si Agricultura agro-industriala (ferme foarte mari – peste 500)"
    De ce credeti ca s-a ajuns aici, dupa ce eram hranarul Europei?
    Puteti sa faceti comparatii intre noi si alte state europene - vad ca emisiunea o faceti cu deutche welle. Cum e in germania? Dar in alte state europene? Ce se intampla in tari ca bulgaria, ungaria, polonia? aveti date?
    multumesc.
    • comparatii (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:14)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui mircea

      Da, toate cifrele noastre sint puse in context comparativ fata de alte tari din UE. Daca va uitati la pg. 19 din raport, veti vedeaniste grafice interesante despre cum se distribuie suprafata agricole pe categorii de marime a fermelor.

      Noi avem o structura atipica - suprafata e distribuita la extreme - ferme foarte mici si ferme foarte mari. Avem adica o agricultura bizara pentru Europa. De fapt, avem doua agriculturi, de aici si titlul raportului - O tara si doua agriculturi.

      Franta imparte aproape egal suprafata intre ferme medii si ferme mari. In Danemarca domina fermele foarte mari, dar ei au populatia agricola de 3%. Polonia are o structura echilibrata, acolo domina fermele mijlocii (cu o populatie agricola de 15%). Daca va uitati la graficul Romaniei, veti vedea cum mijlocul, acela dezvoltat puternic in Franta si Polonia, pica spre zero. Si aici cred eu ca e problema, pentru ca putem dezvolta la o adica fermele foarte mari, dar ce facem cu taranii? Ii exportam?
  • Ce agricultura? (Miercuri, 14 octombrie 2009, 14:11)

    Tom Cruise [anonim]

    La noi nu s-au retrocedat pamanturile nici acum dupa 20 ani de la revolutie.
    Cum poate UE sa se bazaze pe asemenea "politic"?!
    Nu credeti ca mai intai trebuie clarificata situatia proprietatii funciare?
    UE poate sa creada ca
    • q (Miercuri, 14 octombrie 2009, 17:55)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Tom Cruise

      Totusi imensa majoritate a terenurilor au fost retrocedate.
      Clarificarea situatiei proprietatilor funciare depinde si de proprietari. Poate si costurile de inregistrare a succesiunii sint mari. La fel cele pentru legalizarea tranzactiilor informale.
      Da, se mai poate face cite ceva pentru imbunatatirea situatiei proprietatii.
  • probleme concrete (Miercuri, 14 octombrie 2009, 14:26)

    Ender [anonim]

    Buna ziua! Ar fi mai multe probleme de ridicat: Care este modalitatea recomandata prin care fermele mici sa faca fata caderii "artificiale" a preturilor produselor agricole, rezultatul fiind incapacitatea de sustinere economica a infiintarii unor noi culturi, avand in vedere ca prin vanzarea recoltei nu se acopera cheltuielile realizate.
    Legat de problema sistemelor de irigatii, cum credeti ca se va putea simplifica procedura de preluare a sistemelor de irigatii "comuniste", neutilizate si aproape distruse de managementul actualelor RAIF-uri. Daca au fost situatii similare in tarile vestice, ce solutii au avut?
    • q (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:17)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ender

      Daca din vinzarea productie nu se acopera costurile de productie an dupa an, problema nu este numai a pietei, care intr-adevar duce la scaderea preturilor cind productia e mare. Problema atunci e mai degraba la ferme. Fermele ar trebui sa-si schimbe tehnologia, chiar si cind sint mici.
      Daca prin caderea artificiala intelegeti o dominatie a intermediarilor si in general o intelegere intre cumparatorii productiei, problema e una a institutiilor statului, poate a consilului concurentei, dar nu numai.
      Nu stiu de situatii similare cu cea a irigatiilor din Romania. Cred ca procedura este relativ simpla, dar nu amanalizat-o indeaprope. Poate persoanale responsabile de aplicarea ei o complica.
  • Agricultura (Miercuri, 14 octombrie 2009, 14:29)

    George [anonim]

    Am o mare nedumerire. De ce sa alocam bani de la buget, care e si asa mic, pentru o activitate economica neperformanta in Romania? (aici includ si CAP-ul UE, care e o sursa continua de disensiuni in Uniune - De ce sa plateasca francezul sau neamult pentru produse care, daca ar functiona o piata libera ar putea sa le achitioneze la preturi mai mici din SUA sau Argentina?) Mi se pare absurd sa sustin din taxe si impozite o afacere care nu se poate dezvolta de una singura. Personal nu vad in agricultura un pilon major de dezvoltare al Romaniei. Pilonii majori ar trebui sa fie serviciile sau biotehnologia, nu o activitate consumatoare de capital, labor intensive si cu marje de profit mici.
    • subventii sau nu (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:17)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui George

      Ce spuneti dvs e practic pozitia britanica, ce spune ca agricultura ar trebui tratata ca orice alta activitate economica, supusa doar fortelor pietei. E o discutie interesanta si m-as bucura sa aveti timp sa cititi prima parte a raportului, ca e doar o punere in context, o explicare a modului in care s-a dezvoltat Piata Agricola Comuna a UE. Veti vedea acolo cine e de parerea dvs in Europa. Altfel, noi discutam un alt aspect: daca tot dam subventii, macar sa le dam inteligent.
  • v-ati pus vreodata problema (Miercuri, 14 octombrie 2009, 14:58)

    Codruta N [utilizator]

    ... ca nerealizarea cadastrului electronic samd. (conditii de baza pt. ca micii agricultori sa-si primeasca subventiile) este rezultatul presiunilor (de tooooot felu' - aici cred ca intelegeti ce vreau sa zic) pe care le fac (si) marii fermieri, la nivelul celor care sunt raspunzatori de realizarea acestor "nimicuri tehnice"?
    Nu de alta... dar eu cred ca "nimic nu e intamplator" - si am maaaaari indoieli ca acest cadastru va fi realizat in mai putin de vreo 10 anishori, ashaaaa....
    • q (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:23)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Codruta N

      Nici eu nu cred ca se va realiza mai repede cadastrul electronic. Un proiect pilot al Bancii Mondiale derulat cu ani in urma a aratat ca implementarea unui cadastru electronic e dificila si scumpa.
      Dar acordarea subventiilor nu e conditionata de acest cadastru. Agentia de plati (APIA) foloseste un alt sistem, mai simplu, dar care nu este valabilpentru scopuri comerciale (tranzactii cu terenuri), de aceea cadastrul ramine un deziderat. Cu bani mai multi alocati, perioada se va scurta.
  • Chiar asa! (Miercuri, 14 octombrie 2009, 16:17)

    big_fufu [utilizator]

    De ce toate programele de finantare europeana pe care ar fi trebuit sa le putem accesa, se adreseaza practic unitatilor mari si foarte mari?
    Familia mea a tot incercat sa se incadreze in criteriile respective, si ne-am dat seama de evidenta: banii UE nu ni se adreseaza. Mai exact, banu la ban, si paduchii la golan. Asa ca nu mai pacaliti lumea ca orice fermier se poate adresa statului pt acesti bani, in fapt procedura e atit de greoaie, si conditiile atit de alambicate, incit mai bine iti vezi de treaba, sa nu iesi cumva dator. Intrebarea mea e retorica: de ce ne mai pacaliti? De ce nu ne spuneti din start ca tre sa ne dam paminturile altora de pomana, dupa ce ne-am luptat o gramada sa le recapatam?
    O intrebare mai concreta: cine a fost geniul care a pus la cale strategia asta?
    • q (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:34)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui big_fufu

      Se pare ca intr-adevar, cam asa se intimpla, adica banii pentru investitii se duc mai ales spre fermele mari. Cred ca de vina e inertia Programului Sapard care a avut in atentie fermele mari pentru o mai rapida absorbtie a fondurilor si, de fapt, pentru evitarea riscului neconsumarii fondurilor.
      Solutia este insa la Ministerul Agriculturii: limitele superioare ale fondurilor alocate pentru investitii in ferme trebuie reduse, iar formalitatile birocratice simplificate. E nevoie si de aprobarea Comisiei europene, dar sint sigur ca se poate obtine. Riscul neconsumarii fondurilor s-ar putea sa creasca, insa. Dar eu indemn Ministerul la curaj. Pe care il poti avea daca stii clar ce scopuri urmaresti. In cazul de fata, sprijinirea fermelor mijlocii.
  • cum a ramas? (Miercuri, 14 octombrie 2009, 16:50)

    EU, Comisarul [anonim]

    Parca ati lansat acum ceva vreme un raport din care dl. Ciolos era cel mai calificat personaj pentru postul de Comisar European. De ce n-ati pomenit nici de acesta in raportul de fata?

    Chiar este bagata Romania in seama in discutiile despre reforma PAC? Sau oricare alta reforma a UE?
    • Ciolos (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:28)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui EU, Comisarul

      Da, am avut un raport in vara, inainte de nominalizarea oficiala, in care Dacian Ciolos primea `note` bune de la expertii afiliati CRPE. Dar nu doar CRPE, si Vasile Puscas sau Mihai Tanasesc si Monica Macovei ieseau bine din ce imi aduc aminte. Personal, cred si am scris asta, ar fi trebuit sa oferim mai multe nume lui Barroso, nu unul singur.

      Raportul lansat astazi este o evaluare complexa la nivel sectorial si nu depinde de un singur om. Speram insa ca viitoarea comisie prezidentiala condusa de domnul Ciolos sa auda citeva dintre ideile lansate aici.

      Este Romania bagata in seama? Da. Nici nu are cum sa fie ocolita, toate statele sint intrebate si trimit documente de pozitie la Bruxelles. Ce scriem acolo e problema noastra. Ar trebui sa punem temele noastre pe agenda - da pilda cum putem continua cu programele care consolideaza fermele medii, Renta Viagera, programul Fermieru. Sau cum putem mentine fondurile pentru dezvoltare rurala si dupa 2013. Daca nu, vom fi mereu masa de manevra a altora. Cind Franta vrea sa blocheze reforma PAC pune Romania sa semneze. Cind Marea Britanie vrea sa blocheze plafonerea subventiilor pentru fermele mari, Romania sare repede si in barca asta. Asta nu tine loc de strategie.
  • pamantul, agricultura eco si.. ardelenii (Miercuri, 14 octombrie 2009, 17:19)

    niste tzarani [anonim]

    Am mostenit 5 hectare arabile in intravilanul Constantei. In urma cu doi ani a trebuit sa vand pe nimic drepturile procesuale unui securist oarecum mai tanar care se rupsese din gasca altor securisti mai batrani ce s-au instapanit pe pamantul nostru si cu care ne luptam de ani de zile in nu-stiu-cate procese...

    Alta: de ce agricultura pe latifundii ale unor baroni locali (gen Porumboiu) cand se poate face agricultura eco pe suprafetele existente si cu metode cat mai apropiate de cele traditionale? Ar trebui un sistem de colectare foarte eficient, de depozitare si mai ales o masina de branding si marketing redutabile.

    Johannis (sas ardelean) ar putea face multe in sensul asta (al doilea). Eu unul ii doresc mult succes.
    • c (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:35)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui niste tzarani

      Corecte intrebari, dar am impresia ca sunt retorice.
      Nu stiu daca Porumboiu e baron local, nu prea se incadreaza la definitie si oricum aud ca face o treaba buna. Intrebarea mea e daca trebuie sa primeasca si subventii sau nu? Deocamdata, Romania a fost intre tarile care au respins plafonarea sumelor, era o propunere ca sumele care depasesc 300.000 de euro (diverse plafoane, nu intru in detalii, gasiti in raport) sa fie reduse procentual. Ideea Comisiei a picat pina la urma, si cu opozitia Romaniei, dar eu estimez ca problema se va relua in dezbaterea care urmeaza (Comisia va veni in 2011 cu o noua propunere de reforma, iar pina atunci va lua pulsul opiniilor din tarile membre). Ne bagam sa schimbam votul Romaniei?
  • estimari (Miercuri, 14 octombrie 2009, 17:58)

    paula [anonim]

    Buna ziua,

    Am o intrebare comuna pentru cei doi invitati:
    Din experienta dobandita pana acum si pornind de la estimarile care au stat la baza acestui raport, va rog sa imi raspundeti sincer:
    Ce se va intampla cu agricultura romaneasca? Incotro ne indreptam?

    Este un domeniu care poate fi exploatat la maxim? Avem potential? Cum poate fi evitata birocratia si chiar coruptia? Fara sa ne ascundem prea mult dupa deget.
    Multumesc!
    • v (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:43)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui paula

      Ce se va intimpla cu agricultura Romaniei depinde de pozitiile de acum, pentru ca dezbaterea care urmeaza in UE va shcimba Politica Agricola Comuna, cel mai integrat domeniu sectorial din Uniune. Deci, nu mai depinde doar de noi. Important este ca PAC sa nu fie un pat al lui Procust pentru agricultura noastra, care e foarte diferite de altele din Europa, am descris mai sus in ce fel. Dar daca ne vom concentra doar pe subventii, cred ca vom ingheta situatia actuala: proprietarea concentrata la extreme, ferme foarte mari si gospodarii de subzistenta si o masa de tarani dependenti de stat. Apoi, e foarte important pentru noi sa ne asiguram ca vom avea la dispozitie in continuare si vom absorbi fondurile de dezvoltare rurala - canalizare, apa curent, drumuri, de pilda. Nu e nevoie sa va spun de ce avem nevoie de ele. Din pacate, mi se pare ca guvernele Romaniei au facut o obsesie doar din subventii.
  • sapaturi (Miercuri, 14 octombrie 2009, 17:59)

    daniela [anonim]

    Apreciez eforturile pe care le-ati facut atunci cand ati sapat dupa date concrete. A iesit o lista cu 10 primitori de plati directe. De ce v-ati oprit aici? Sunt convinsa ca lista este mai lunga....nu ati putut, ati avut in vreun fel, vreo costrangere?
    • s (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:49)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui daniela

      Cred ca am mai raspuns. Am pus in raport un tabel cu primii 10 primitori de subventii europene si sub tabel am pus link direct catre site-ul oficial unde apare un tabel excel cu TOTI primitorii - adica 1,2 milioane. Nu puteam sa-i punem pe toti. Si la citi sa ne oprim?
      Deci, nici o constringere, doar de spatiu. In general nu prea avem constringeri, altele decit faptul ca nu avem bani de cercetare pentru cite idei ne trec prin cap. Multumesc aici Fundatiei Soros care finanteaza proiectul `Romania activa in dezbaterile europene` din care face parte acest raport. E primul raport sectorial, mai pregatim inca 3: bugetul UE, tintele de emisii de gaze, securitatea energetica. Si idei mai avem, daca exista doritori sa faca donatii, site-ul nostru este www.crpe.ro, ne gasiti usor.

      O mica discutie tehnica, siteul APIA prezinta cifrele despre plati (sint obligati de UE sa le faca publice) intr-o forma greu de citit. Noi le-am scos de la Organismul de Coordonare al Agentiilor de Plati, care au facut o treaba mai buna, dar APIA ar trebui sa isi rezolve problema, pentru ca dupa parerea noastra nu respecta decit formal cerintele europene de transparenta.
  • nu cred (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:01)

    curiosul [anonim]

    Romania ar trebui sa renunte la opozitia sa fata de plafonarea subvențiilor care pot fi primite de fermele foarte mari. Credeti ca se poate realiza asa ceva in urmatorii ani? Personal, sunt sceptic..
    • da (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:58)

      Cristian Ghinea [hotnews.ro] i-a raspuns lui curiosul

      Asta propunem si noi, dar trebuie combinata cu co politica de sustinere a modularii - asta inseamna ca o parte din banii dati acum fermelor mari ar fi transferati spre dezvoltare rurala. Deocamdata, Romania a cerut sa fie scutita de modulare pina in 2016, o alta decizie care ar merita regindita.
  • ? (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:04)

    john [anonim]

    Am urmarit discutia pana acum si as vrea sa va pun chiar intrebarile din articolul de prezentare?
    De ce sustine Romania fermele mari? Sunt interese la mijloc? Daca da, ale cui? Daca nu, aceasta este o solutie pentru revitalizarea acestui domeniu?
    Ce este mai avantajos: sa dezvoltam agricultura de mijloc sau agroindustria?
    • q (Miercuri, 14 octombrie 2009, 19:01)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui john

      Poate ca primele interese (pe termen scurt) sint legate de absorbtia fondurilor; e usor sa aloci sume mari unui numar redus de beneficiari. Dar, in apararea fermelor mari, nu trebuie sa uitam ca totusi ele asigura cea mai mare parte a productiei comercializate (destinata consumului urban). Deci, banii nu sint aruncati.
      Cred insa ca ar fi mai bine folositi daca ar fi alocati celor care au nevoie mai mare (pentru modernizare). Pe de alta parte, fermele mari se descurca si fara acesti bani.
  • Pacat (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:15)

    Dorin [anonim]

    Buna ziua,

    Stimati domi, eu nu pot sa fac abstractie de cateva principii care au greutate pentru ca ele razbat prin istorie. Unul dintre ele zica ca "pestele mare il inghite pe cel mic"
    Acum imi e clar ca singurii care mai au proprietati si care sunt inca greu de cumparat sunt taranii. De aceea agricultura este tinuta la "foc"mic....pana ce situatia devine avantajoasa pentru cei care au interesul sa cumpere tot..inclusiv pe noi. In acest context am si eu cateva intrebari:
    1- de ce nu s-a facut dezbatere publica la negocierile cu UE pe dosarul agricol. Reprezentantii nostri au semnat ca primarii. si acum invoca pentru starea proasta din agricultura...normele Europene care nu ne permit sa ne miscam "in Voie"
    2- De ce ministerul agriculturii nu reglementeaza cum trebuie piata produselor agricole. Principala problema cu care se confrunta toti taranii e ca nu au cui sa vanda. Nu pot face contracte, nu pot face asigurari...sunt lasati la mana rechinilor care se ocupa cu comertul de produse agricole. Neavand cui sa vanda taranii practica agricultura de subzistenta sau pleaca in UE
    3- De ce nu exista o strategie de incurajare a industriei alimentare. Daca in bazinele legumicole ar exista si fabrici de conserve care sa pfaca contracte cu producatorii alta ar fi situatia. In plus...Ar trebui noorme interne de calitate care sa favorizeze produsele roamanesti care pot fi produse aproape ecologic.
    3- de ce nu avem o strategie pentru produse ecologice..Am putea fi exportatori de asa ceva.
    4- va asigur ca peste 15 ani Romania va incepe sa redevina ceea ce a fost- granarul Europei. De ce.? Pai in curand nemtii, italienii, francezii, spaniolii...si orice cetatean strain ..vor putea cumpara si detine pamant. Actiunea a inceput deja...mai ales cu padurile care sunt cuumparate prin interpusi de peroane care apartin unei anumite natii...desteapta dealtfel. In acest fel se va schimba proprietatea si roomanii (pentru ca cei de acum, care mai tin la pamantul lor se vor fi stins)
    • q (Miercuri, 14 octombrie 2009, 18:53)

      Lucian Luca [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dorin

      Raspunsuri mele partiale si subiective:
      1.Nu prea era timp pentru dezbateri publice. Dosarul era mare iar timpul scurt; rezultatele negocierii nu au fost chiar rele, dar incheierea lor in 2004 a fost mult mai importanta. Invocarea normelor europene e adeseori un pretext pentru lipsa de imaginatie a guvernantilor.
      2.Ministerul poate sa faca unele lucruri, dar de problema vinzarii productiei cel putin partial sint vinovati si fermierii. Productia lor, a celor mai mici, nu prea este cautata si din cauza calitatii slabe, cu diferente de la produs la produs.
      3.Avem o strategie pentru produsele ecologice; dar poate e nevoie de o mobilizare mai mare pentru aplicarea ei, in primul rind din partea Ministerului.
      4.S-ar putea sa se vada aceste semne, dar nu cred ca vor capata amploarea pe care o anticipati.
  • a (Miercuri, 14 octombrie 2009, 19:03)

    HN Moderator [hotnews.ro]

    Intalnirea s-a incheiat, multumim invitatilor si cititorilor
  • plati la hectar (Miercuri, 14 octombrie 2009, 19:19)

    Ana Ciceala [anonim]

    Exista vreun loc in care sunt facute publice sumele maxime pe hectar pe tip de cultura de obtinut in 2010?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică