Programe operationale, proiecte, cofinantare, consultanta, contractare, capacitate de absorbtie - au fost coordonatele unei discutii avuta cu niste primari suceveni, aflati intr-o vizita de informare la Bruxelles. Imbracati la patru ace pentru intalniri la Parlamentul European, dupa ce au vizionat prezentari in power point cu fondurile pe agricultura si pe dezvoltare regionala, concluzia celor 25 de primari din comune bucovinene a fost una singura: "cei de la Bruxelles nu stiu ce se intampla la noi, lucrurile par simple de-aici, insa cand nu ai bani nici pentru acea minima cofinantare, ele se complica". Cat de complicat pare drumul banilor de la Bruxelles spre comunele sucevene?

Foarte complicat, ar fi raspunsul simplu. Chiar si din Bucuresti esti putin rupt de ceea ce se intampla la nivel local in privinta proiectelor administratiilor locale supuse aprobarii pentru finantarea din fonduri europene. De la Bruxelles insa, cei care le-au vorbit celor 25 de primari de sate si comune bucovinene - specialisti de la directoratul de agricultura si de la cel de dezvoltare regionala - par si mai deconectati de realitate.

"Fiecare primarie are cate un proiect, insa nu stim cate vor fi aprobate. Si stiti, cu banii pe care i-am dat firmei de consultanta sa ne faca proiectul, daca nu ne este aprobat, puteam face altceva in comuna", mi-au spus unii dintre primari. Cateva mii de euro - costul intocmirii proiectului - par sa conteze foarte mult pentru o comunitate de 2500 de locuitori.

Acelasi lucru il spune si eurodeputatul Petru Luhan, membru al Comisiei de dezvoltare regionala din Parlamentul European. Tocmai de aceea el lucreaza intens la o idee care pare imposibila: vrea sa obtina finantare de 100% din bani europeni pe proiecte, dar si sa se simplifice procedurile. Daca voi obtine macar in ceea ce priveste proiectele finantate din fondul social european sa fie finantate 90% sau 100% de UE, atunci pot considera ca am avut succes", spune el.

El crede ca, daca un proiect ar fi finantat 100%, beneficiarii ar fi incurajati sa depuna proiecte. "Micul antreprenor nu isi face un plan pe o perioada mai indelungata de sase luni, iar unul mijlociu probabil ca isi face planuri pe doi ani maximum. Daca implementarea unui proiect dureaza doi ani, cum sa fie el stimulat sa faca unul, mai ales acum, cand nu stie ce va fi peste doi ani, cand principala lui preocupare acum este cum sa achite ultimele facturi la utilitati sau ultimele facturi ale furnizorilor", spune Luhan. "In afaceri, 60% este psihologie, 40% mijloace financiare si strategie. Degeaba avem miliarde de euro disponibile si cele mai bune strategii, daca nu avem un comportament favorabil al investitorului si consumatorului nu se intampla nimic", isi dezvolta el ideea.

Ceea ce vrea el pare imposibil. Este constient de opozitia puternica pe care o are, incepand din comisia in care este membru in Parlamentul European. "Am opozitie chiar in cadrul propriului meu grup politic, PPE, prietenii nostri din alte tari. Sunt din tari vechi ale UE, mari contribuabili la bugetul Uniunii, asa ca pozitia lor este oarecum de inteles. Dar eu ma bat rau cu ei in comisie, ma cert si pana nu intervine presedintele nu ma opresc. Ne aduc argumente legate de transparenta, de eradicarea coruptiei si chiar de deficientele de informare", spune Luhan, care adauga ca anul viitor va invita in Romania un grup de eurodeputati pe care ii va duce in judetul Suceava pentru a vedea cu ochii lor proiecte din bani europeni. "Si vazand la fata locului, isi vor schimba parerea", crede el.

Vizita primarilor la Bruxelles este o modalitate de informare a edililor locali asupra fondurilor europene. Le-a stabilit intalniri atat cu specialisti din Comisie, dar si cu primarita cartierului european al Bruxelles-ului. "Si dupa aceea o sa ma intalnesc cu ei sa discut sa vad cu ce au ramas dupa vizita asta", imi spune Luhan. Nu este prima data in care are astfel de intalniri cu primarii din judetul Suceava. In urma cu un an a avut loc o sedinta la Consiliul Judetean in care primarilor din sate si comune li s-a spus sa nu existe primarie care sa nu aiba macar cate un proiect european. Si edilii s-au conformat. "Am inteles ca pe judet sunt acum 69 de proiecte si vor fi aprobate doar patru. Deci banii pe care i-am dat firmei de consultanta ii putem considera pierduti daca nu ni se aproba", a spus unul dintre primari.

Luhan spune ca a cerut si o simplificare a procedurilor la nivel national si ca va intreprinde ceva si in acest sens. "Noi adunam proiecte, apoi urmeaza o perioada de evaluare, care dureaza si ea cateva luni, facem jocurile politice si abia apoi vedem daca este aprobat sau nu proiectul. Eu am propus ca evaluarea proiectelor sa fie continua, pe masura ce sunt depuse proiecte. Imediat, nu sa ne facem jocurile politice si pe urma sa mai vedem. Am avut cazuri in care am mers cu un primar al carui proiect a fost respins sa vedem de ce. Ni s-a spus ca lipsea un aviz. Pai e la pagina 32, cautati-l acolo. L-au gasit si, in final, au aprobat proiectul. Se mai intampla si astfel de lucruri", povesteste eurodeputatul.

Primarii spun ca au proiecte in derulare - de canalizare, de reabilitare a strazilor sau a caminului cultural -, au depuse altele spre aprobare, insa marea lor preocupare o reprezinta subventiile agricole. Specialistul de la Directoratul General Agricultura le explica sistemul prin care Comisia face platile si problemele pe care le-a avut Romania. Preocuparile lor sunt insa suscitate de problemele pe care le au cu autoritatile competente de la Bucuresti. "Stiti, firma angajata sa realizeze cartografierea terenurilor n-a fost cea mai buna, a facut o serie de greseli", se plang ei. "Da, stiu asta, am auzit, insa nu este domeniul meu de expertiza", li se raspunde. Un raspuns care ii nemultumeste total, o vezi pe chipurile lor. Asteptau raspunsuri de la Bruxelles, dar pleaca cu mai multe intrebari. "Nu inteleg astia de-aici care sunt problemele noastre", comenteaza ei pe drumul prin parlament, spre intalnirea cu niste eurodeputati PDL.

Vizita la Bruxelles este o combinatie e placere si gust amar. "Cat de curat e aici, ce frumusete", spun ei dupa o zi de plimbare prin oras, incheiata cu o cina in Grande Place. "Stiti, miroase pe strazi a urina, chiar si pe-aici", le zic in timp ce parcurgem artera comerciala Rue Neuve. "Ei, oricum e mai curat decat la noi", ma contrazic ei. Au venit pregatiti pentru vizita in capitala UE, sunt informati asupra locurilor pe care le-au vazut si vor pleca acasa cu o multime de poze. Unul dintre ei imi spune ca fiul sau i-a dat aparatul foto sa faca multe fotografii. "Vreti sa va fac o fotografie?", il intreb. Imi intinde timid aparatul foto: "Daca nu va deranjeaza... "Este una dintre multele amintiri despre capitala UE, spre care se indreapta toate sperantele lor, dar si dezamagirea.