Ce lipseste in Romania, comparativ cu alte tari, pentru ca banii europeni sa ajunga la companii

de Ioana Morovan     HotNews.ro, EurActiv.ro
Marţi, 8 decembrie 2009, 23:02 Economie | EuROfonduri

Wilhelm Zandbergen CEO al companiei PNO
Foto: Hotnews
Carente majore ale sistemului fondurilor europene in Romania, fata de alte tari: interdictia pentru firme de a incepe investitia inainte de semnarea contractului, intarzierile in evaluarea proiectelor, dar si lipsa unei sustineri pentru accesarea programelor comunitare, dar si lipsa de implicare in alte programe europene precum Programul Cadru de Cercetare al Uniunii Europene sau programul LIFE. Acestea, precum si alte observatii despre modul de accesare al banilor UE in Romania vin de la consultantii companiei olandeze PNO, cu experienta de peste 25 ani in atragerea de finantari in vestul europei si de 8 ani in statele Europei centrale si de est.

Problema principala a fondurilor UE in Romania, din punct de vedere al companiilor care solicita finantare, este intarzierea inceperii proiectelor.

"Dificultatea ar putea fi atenuata daca firmele ar putea demara investitiile care sa le fie decontate ulterior, daca proiectul este aprobat. Insa, faptul ca orice investitie deja inceputa nu mai este eligibila, la care se suprapune intarzierea de 14 luni, spre exemplu, a rezultatelor evaluarilor, conduc la blocarea proiectelor", au explicat reprezentantii companiei olandeze de consultanta PNO.

Spre exemplu, au explicat acestia, unii clienti ai companiei au solicitat fonduri pentru investitii, de 5 milioane de euro, prin Programul de Crestere a Competitivitatii Economice. "Asteptand rezultatele mai mult de 14 luni aceste companii au pierdut mai mult de 5 milioane de euro", a spus Szabolcs Ilyes, country manager al PNO Romania. Din acest motiv, in cele din urma, multe firme nu au mai semnat contractele, desi proiectul le-a fost aprobat.

In opinia consultantilor citati, un blocaj care ar putea fi inlaturat este interzicerea inceperii investitiilor inainte de semnarea contractelor. "Aceasta conditie este in dezavantajul firmelor. Ar trebui stimulata productia, dar aceasta prevedere nu face decat sa intarzie investitiile", a explicat Wilhelm Zandbergen, CEO al PNO. Potrivit acestuia, o astfel de conditie nu mai este aplicata in nicio tara europeana.

O alta diferenta esentiala fata de alte tari: in Romania, nu este clar calendarul de lansare a liniilor de finantare si de evaluare a proiectelor, nu se stie cand si cum vor fi primite finantarile. In statele din vest companiile nu stiu daca proiectuil va fi aprobat, dar, in rest, termenele sunt clare.

Gerben van der Wal
Gerben van der Wal
Foto: Hotnews
Grant for grants si finantari nationale - nu si in Romania

Consultantii de la PNO au explicat ca, in alte state, autoritatile au gandit un mod de incurajare a realizarii de proiecte de cercetare precum cele amintite. Astfel, in cadrul componentelor de asistenta tehnica finantate prin fonduri structurale a fost inclusa, spre exemplu, posibilitatea finantarii elaborarii unui proiect care ar urma sa fie finantat prin Programul Cadru 7 de Cercetare al UE. "Majoritatea statelor ofera aceste oportunitati", a spus Gerben van der Wal, business development CEE la PNO. Nu si in Romania.

O alta posibilitate oferita de multe tari europene, amintita de consultantii PNO, este sprijinirea cu fonduri de la bugetul de stat a proiectelor bune, dar care nu au mai "prins" finantare europeana.

Programele comunitare - posibilitati de finantare pe viitor

Daca acum in Romania fondurile structurale si de coeziune finanteaza efectiv investitiile firmelor in active corporale si necorporale, in statele din vest nu mai sunt disponibile astfel de fonduri, datorita dezvoltarii economice; lucru care se va intampla si in Romania peste cativa ani.

Ce-i drept, nu foarte curand; insa consultantii citati considera ca, pe langa fondurile structurale, companiile trebuie sa cunoasca si oportunitatile oferite de programele comunitare - cele pentru care se trimit aplicatii direct la Bruxelles, cum sunt spre exemplu Programul Cadru 7 de cercetare sau programul LIFE. In cadrul acestor programe, companiile pot face parteneriate cu Universitati sau institute de cercetare pentru a realiza proiecte inovatoare, asa cum procedeaza acum de companiile din vestul Europei.

"Desi par accesibile pentru un numar restrans de firme, ele pot fi abordate de cele mai multe companii, daca isi adapteaza planul de afaceri in acest sens. Desigur, finantarea investitiilor concrete este necesara inca in Romania, dar firmele trebuie sa se orienteze si catre proiectele inovatoare pentru care vor putea primi finantare in viitor", a explicat Wilhelm Zandbergen.

"Dependenta firmelor, in acest moment, de simple stimulente pentru productie nu poate avea un impact real in Romania", a mai subliniat acesta.
Potrivit acestuia, Universitatile sunt intotdeauna interesate sa intre in consortiu cu firmele pentru a dezvolta initiative de cercetare. In plus, au explicat consultantii, multe proiecte de investitii depuse in cadrul Programului de Crestere a Competitivitatii ar putea fi adaptate, completate cu o componenta inovatoare si incluse intr-un proiect mai amplu comunitar.



















Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

2269 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    ce se intampla pe POSDRU. (Miercuri, 9 decembrie 2009, 23:55)

    lita [anonim]

    Doamna Morovan despre POSDRU nu mai scrieti nici un articol?Se schimba regulile in timpul evaluarii?
  • 0 (0 voturi)    
    "ca la Bacau" (Joi, 10 decembrie 2009, 11:22)

    Dedalus [anonim]

    In primul rand, cu tot respectul, vreau sa atrag atentia ca firma consultata este o ...firma. Articolul este reclama mascata pentru i firma de consultanta.

    Personal mi se pare deplasat ca dupa peste aproape doua decenii de Stat Candidat si 3 ani de stat Membru, sa apelam inca la experienta firmelor de consultanta din vechile state membre.

    Macar daca faceti reclama mascata, nu pricep de ce sa nu o faceti firmelor de consultanta romanesti?

    Daca eu ma duc in Olanda cu o firma romaneasca, sa spunem de apicultura, unde Romania are supertraditie, credeti ca vreun site de stiri al lor mi-ar face reclama gratuita, doar pe motivul ca am cea mai mare experienta in apicultura?

    Firma PNO este firma de consultanta, incaseaza bani de la clienti, face profit. Bravo ei, nimic rau in asta.

    Rau este ca ii faceti reclama gratis.

    Daca va recomand o firma romaneasca de consultanta, ii luati un interviu si il publicati pe web-site, cu numele firmei si gratis?
    • 0 (0 voturi)    
      bravo Dedalus (Joi, 10 decembrie 2009, 11:49)

      ada [anonim] i-a raspuns lui Dedalus

      Bravo, mi-ai luat cuvintele. Sper ca intrebarea ta din final e retorica...........normal ca e............dar poate nu o fi fost chiar gratis
      • 0 (0 voturi)    
        sonet in limba straineza... (Vineri, 11 decembrie 2009, 10:49)

        Dedalus [anonim] i-a raspuns lui ada

        Ma bucur ca nu sunt singur.

        Prea tace toata lumea.

        Suntem probabil singurl stat din lume care ishi cafteshte propriul sector privat...

        Ne laudam ca nu mai suntem comunisti, dar in acelasi timp uram din tot sufletul sectorul privat, pe care l-am dori desfiintat iar patronii care sug sagele poporului ar trebui trashi pe roata si spanzurati.

        Ne dorim o tara formata doar din administratie si sindicate.

        A1 Sigur, toate firmle straine sunt curate ca lacrima "nemtzii sunt tot nemtzi" chiar si cand firmele lor trag tzepe dambovitzene, dar au o scuza...

        Americanii sunt hiperdeshteptzi, chiar si atunci cand nu stiu lega doua vorbe. Dar au o scuza- sunta mericani!

        Romanii? Sa dea naiba sa uiti o virgula in vreun raport sau sa dai un produs cu o zgarietura pe o muche... "Pai, Da! Asha e la noi! Firme romaneshti, ce sa-i faci...".

        Dupa aia ne miram ca locurile de munca pentru noi sunt alea de spalatori de geamuri, secretare si caratori cu carca, tot pe la straini.

        Sa fiu bine inteles: nu vreau sa fie favorizate firmele romanesti.

        Vreau doar sa nu mai fie defavorizate!


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă