¬Premierul Emil Boc vorbeste, a cata oara? despre absorbtia fondurilor europene. In principiu, el are dreptate, ceea ce remarca este corect. Am scris, si nu o data, despre faptul ca rata de cheltuire a banilor disponibili prin programele UE este foarte scazuta. Din pacate, amenintarea ministrilor si a prefectilor, nici macar demiterea unor ministri nu vor rezolva problemele reale, daca liderii - politici sau apolitici - nu cauta solutii pentru cauzele de fond care intarzie absorbtia. Acestea sunt - asa cum, din nou, am mai explicat in articolele publicate pe HotNews.ro/EurActiv.ro: mecanismul achizitiilor publice, cofinantarea proiectelor la beneficiarii privati, personalul redus din cadrul autoritatilor de resort.

Situatia publicata la data de 31 iulie spune aproape totul, insa nu chiar totul, despre cheltuirea banilor europeni. O analiza rapida a documentelor publicate de Ministerul Finantelor Publice arata ca Ministerul Transporturilor si cel al Internelor stau cel mai prost la capitolul "absorbtie", adica plati efectuate in raport cu alocarea financiara 2007-2010 (1,87% si, respectiv, 3,48%).

Un alt indicator relevant il reprezinta "acoperirea" alocarii financiare 2007-2010 prin valoarea proiectelor contractate. Aceasta valoare este de 35 miliarde de lei, asadar mai putin de 10 miliarde de euro, ceea ce reprezinta circa 58% din alocarea financiara 2007-2010. Valoarea totala a platilor este de 4 miliarde lei, la 31 iulie, asadar sub 1 miliard de euro.

Pe de alta parte, premierul a mentionat in data de 1 august o serie de 9 proiecte majore care inregistreaza intarzieri. Am analizat in detaliu, deocamdata, numai trei dintre acestea: doua proiecte de mediu, in valoare de circa 60 milioane euro si unul de infrastructura regionala, de circa 20 milioane euro.

Toate trei au fost stagnat intre 9 si 12 luni din cauza procedurilor de achizitii: contestatii, termene de judecata si asa mai departe. Oare schimbarea ministrilor va aduce automat schimbari in acest sistem, atata timp cat imbunatatirea sistemului nu este identificata ca fiind scopul principal?

In ceea ce priveste proiectele de dimensiuni reduse, in care sunt implicate in general companii private si ONG-uri, problemele sesizate de catre beneficiari au fost intarzierea rezultatelor selectiei, care a dat peste cap planurile companiei/organizatiei, ulterior problemele de cofinantare - reticenta bancilor de a finanta si, in final, termene lungi pentru efectuarea platilor.

De cateva luni auzim constant ca reprezentantii autoritatilor si ai bancilor comerciale cauta solutii pentru a sprijini mai puternic contributia beneficiarilor din mediul privat (grav afectati de criza economica) la derularea proiectelor.- Numai rezultate timide au fost anuntate pana in prezent.

Nu in ultimul rand, tot nerezolvata este problema personalului insuficient din autoritatile de resort, mentionata in numeroase randuri chiar de catre reprezentantii institutiilor si mentionata in rapoarte precum "Suntem in grafic? 2010: primul bilant - Utilizarea fondurilor structurale", publicat la inceputul acestui an de catre CRPE.

Desigur, mai sunt si multe discutii legate de clientela politica, de interesele care se invart in jurul acestor contracte, deocamdata demonstrate "cu acte" in putine cazuri si mai mult utilizate ca argumente la nivel declarativ. Dar chiar in acest caz, in masura in care acestea exista, greu de crezut ca vor disparea odata cu un ministru sau altul. Si chiar daca ar fi reale toate aceste situatii, nu diminueaza impactul cauzelor mentionate mai sus.

Si pentru ca am vorbit numai despre Fondurile Structurale, sa aruncam o privire si asupra Agriculturii. Culmea ironiei este ca Programul National de Dezvoltare Rurala, inclus in motiunea de cenzura depusa miercuri de catre PSD, are proiecte contractate si plati de valori mai bune decat mai multe programe la un loc - pe Fonduri Structurale: potrivit unui comunicat valabil la data de 29 iulie, "au fost semnate 7.211 contracte de finantare, in valoare de 3 miliarde de euro si au fost efectuate plati in valoare totala de peste 549 de milioane euro. La acestea se adauga si aproximativ 637 de milioane de euro, plati efectuate de APDRP pentru Masurile de sprijin pe suprafata implementate de APIA, a caror conformitate este verificata la fata locului de catre expertii APDRP".