Daca nu am dreptate - unde gresesc? // Dupa parerea mea, finantarea publica trebuia centrata in principal in doua directii: 1) asociere - ca prea fragmentat e terenul agricol (pe bune, am facut acum un zbor cu avionul si chiar se cunoaste aceasta fragmentare, mai ales in jurul comunitatilor) 2) mecanizare. In rest - atragerea tinerilor (112-ul), cursurile de crescatori de animale, apicultori, si alte asemenea - au fost si sunt bani aruncati in vant. V-o spune un crescator de animale cu diploma (dupa ce a absolvit Mecanica Agricola) :)

raspuns // In principiu aveti dreptate, incurajarea asocierii a fost prevazuta in Masurile 121 si 123, fiind avantajata prin punctaj superior. In Romania insa toti aplicantii au "fabricat" adeverinte ca sunt membrii ai unei forme asociative pentru a obtine punctaj superior. Aceasta realitate a condus la anularea acestui criteriu de selectie. Criteriul a fost corectat, anul acesta, si acum se solicita demonstrarea calitatii de membru al unei forme asociative pentru cel putin 6 luni. De la intrarea in vigoare a noului criteriu a avut loc o singura sesiune de depuneri de proiecte care nu s-a incheiat. Vom vedea daca aceasta modificare va avea efectul scontat. 2. Mecanizare - in primii doi ani fondurile s-au dus aproape exclusiv pe mecanizare, pentru ca implica o forma simpla de proiect. Cand au fost introduse anumite restrictii , o parte importanta din aplicanti au depus proiecte de mecanizare pe Masura 312. Este adevarat - pentru a oferi servicii de mecanizare si nu pentru lucrari in ferma proprie. La Masura 112, conditia de a avea cursuri de specialitate in domeniul agricol este prevazuta in Regulamentul european. Solicitarea din PNDR privind dovada unui curs de training , in special in primele sesiuni de depunere, o consider putin exagerata. Mai ales in conditiile in care aplicantii sunt absolventi ai unei Universitati de specialitate. Cat timp am fost ministru am incercat sa corectez aceasta solicitare. Nu am reusit sa finalizez pentru ca pe sesiunile vechi nu puteam interveni, am eliminat doar criteriul respectiv din conditiile pentru eliberarea transei a doua pentru proiect.

Masura 221 // Stimate Domnule Mihail Dumitru, In adresa cu numarul 60223 din 26.05.2010 intrebam oficial Ministerul Agriculturii cind se va lansa in Romania Masura 221 din PNDR - Prima impadurire. La momentul respectiv mi s-a prcizat ca desi masura a fost lansata in 2008 in cadrul UE (respectiv cu un an intirziere fata de 2007 cum era programat), in Romania aceasta masura va avea debutul in luna septembrie 2010 intrucit pina acum Ministerul Agriculturii nu a avut resursele umane necesare pentru aceasta Masura. Ne aflam astazi in luna octombrie deja iar pe siteul Ministerului cit si la Directiile Regionale nu au aparut noutati cu privire la implementarea acestei masuri. Ministerul imi dadea insa in raspunsul oficial asigurari ca pina in aceasta toamna aceasta masura va fi pusa in practica si ca "nu exista riscul ca sumele alocate acestei masuri sa nu fie cheltuite conform planificarii". De aici am pentru dumneavoastra urmatoarele intrebari: - de ce nu a reusit ministerul nici pina in luna octombrie sa puna in aplicare aceasta masura? - de ce Ministerul nu si-a alocat resursele necesare cu multi ani inainte stiind fiind faptul ca aceste masuri sunt cunoscute la nivel de UE din timp si ministerele au tot timpul necesar sa se adapteze pentru a atrage aceste resurse - de ce pentru raspunsul la o astfel de intrebare ministerului ii ia doua luni sa raspunda oficial insa are grija sa o inregistreze cu doar cinci zile inainte de raspunsul oficial? (scrisoare trimisa in martie si inregistrata in mai - telefonic nimeni din cadrul ministerului nu a reusit sa imi dea un raspuns la intrebarile din scrisoare) - de ce in cadrul Directiilor Regionale aceste masuri nu sunt cunoscute inainte de a fi aplicate; am fost neplacut surprins ca nimeni in cadrul tuturor directiilor ce tin de Ministerele Agriculturii sau Mediului sa fi avut cunostinta de aceste masuri facute deja public de mai bine de trei ani. Va rog sa imi acordati un raspuns complet si punctual. Va multumesc! Cu stima, Ovidiu

raspuns // 1. Cand am parasit eu Ministerul, toate documentele, respectiv Ghidul solicitantului, procedurile erau finalizate si masura trebuia sa fie lansata pe 15 octombrie. Nu stiu care mai este situatia actuala. 2. Un factor de intarziere in lansarea acestei masuri a fost si transferarea departamentului padurilor de la Agricultura la Mediu. Problema principala nu a fost in special legata de resurse, pentru implementarea acestei masuri ci de divergente pe anumite elemente de continut al implementarii. Divergente care au continuat si dupa ce padurile au fost preluate de Mediu. A trebuit sa ma intalnesc personal cu dl ministru Borbely, chiar de mai multe ori pentru a regla aceste divergente. Un exemplu - atributiile diferitelor institutii in evaluarea si controlul Masurii. 3. Din punctul meu de vedere, este o sabliciune a administratiei romanesti care nu are exercitiul, obisnuita respectarii termenelor. Nu exista un sistem pus la punct prin care sa se verifice respectarea termenelor, nu numai in ceea ce priveste comunicarea cu publicul ci in general. A fost principala prblema cultural-administrativa de care m-am lovit venind din administratia europeana. Am modificat sistemul si am dat chiar sanctiuni pentru nerespectarea termenelor dar sunt convins ca va trece mult timp pana cand aceasta va deveni o obisnuinta. 4. In principiu, centrele regionale ale APDRP beneficiaza de sesiuni de informare si comunicare si training pentru aplicarea uniforma a masurilor si procedurilor. Daca exista astfel de diferente regionale inseamna ca aceste traininguri si sesiuni nu isi ating obiectivul. O alta problema este intarzierea pana in ultimul moment a pregatirii Ghidurilor si manualelor pentur masurile care se lanseaza. Prin Ordin al ministrului am instituit obligativitatea ca nicio sesiune de depunere de proiecte sa nu fie lansata daca Ghidurile nu sunt gata si publicate pe site cu o luna inainte. Si aici a trebuit sa dau sanctiuni. Aceste "metode" au avut efect, nu au mai intarziat.

Director DG AGRI // Domnule Dumitru, In presupusa calitate de viitor director in DG AGRI, numit de domnul Comisar Ciolos in urma concursului la care ati participat, care sunt primele masuri pe care le veti lua in ceea ce priveste PNDR?

raspuns // Am participat la o competitie care nu s-a finalizat iar in ipoteza ca eu voi fi selectat pentru acea pozitie, de Director, nu voi avea in portofoliu PNDR-ul romanesc, ma voi ocupa de alte state membre. Romania si Bulgaria sunt coordonate in aceeasi unitate si in acelasi directorat, iar directorul este din Cipru.

strategii // Buna ziua, Din cate stiu eu Comisia Prezidentiala pentru Agricultura are ca teme de lucru dezvoltarea unei strategii a sectorului pe termen lung si fundamentarea pozitiei Ro fata de viitorul PAC. In ce masura sunt aceste documente corelate cu PNDR-ul si cu viitorul PNDR? Va exista o consultare publica cu privire la rapoartele elaborate de Comisia Prezidentiala in cadrul careia sa poata si mediul privat, posibili investitori, ONG-uri, etc sa isi exprime un punct de vedere? Va multumesc!

raspuns // Strategia pe termen lung vizeaza perioada 2013-2020. PNDR acopera perioada 2007-2013 pentru care exista un plan national strategic al Romaniei negociat indelung cu Comisia Europeana. Cat am fost ministru al agriculturii am constatat ca atat in Min Agriculturii cat si in Guvern si in mediul politic romanesc in general se acorda foarte putina atentie acestei strategii. De foarte multe ori, mi s-a reprosat ca Ministerul nu are o strategie. De fiecare data cand am replicat ca exista o strategie negociata cu Comisia Europeana in baza careia Romania primeste 8,1 miliarde euro am obtinut reactii foarte negative. Doresc sa mentionez ca orice modificare in PNDR dar si in programele Operationale pentru Fonduri structurale este evaluata in raport cu obiectivele din aceasta strategie si din CSNR care este strategia pentru Fd Structurale. O alta strategie nationala dezvoltata in paralel si care contravine acestei strategii ne va crea dificultati majore in aplicarea PNDR si a Programelor Operationale pe fonduri structurale. Din Comisia Prezidentiala fac parte reprezentanti ai mediului academic, ai mediului privat, ONG-uri si in special asigura o reprezentativitate larga a intreg sectorului agricol si rural. Comisia discuta deschis in plen sau pe grupuri de lucru toate propunerile ce le va contine strategia de dupa 2013. ONG-urile si reprezentantii mediului privat, posibilii investitori, reprezentantii sectorului financiar-bancar participa la procesul de elaborare si discutie. Suntem la faza in care s-au facut studii sectoriale si in baza acestor studii se fac propunerile pe sectoare.

masura 121 // Buna ziua, Obligativiatea prezentarii scrisorii de confort la depunerea proiectului de catre aplicant, considerati ca va duce la blocarea sesiunii (in sensul ca obtinerea unui astfel de document presupune o anliza similara unui credit de investitii) sau va contribui la cresterea gradului de implementare a masurii 121? Cum comentati actuala forma a scrisorii de confort prin prisma reticentei bancilor in a acorda credite pentru proiectele selectate? Cum vedeti rezolvarea acestui blocaj si deblocarea creditarii astfel incat proiectele selectate sa se implementeze si sa se realizeze obiectivul general, respectiv modernizarea agriculturii postdecembriste? Va multumesc!

raspuns // Consider ca, introducerea scrisorii de comfort ca si criteriu de eligibilitate nu va duce la blocarea sesiunii ci va introduce un filtru necesar pentru proiectele viabile. Experienta de doi ani de implementare demonstreaza ca au fost selectate multe proiecte care erau nebancabile si care nu faceau altceva decat sa blocheze resurse financiare importante din fonduri publice fara a avea sansa de a obtine cofinantarea necesara. Au fost reziliate multe proiecte din acest motiv, in vara acestui an erau peste 140 proiecte reziliate, pe mai multe masuri de investitii.

completare // NU pot comenta forma scrisorii de confort, presupun ca acest formular a fost discutat de APDRP, AM PNDR si sectorul bancar. Bancile sunt societati private care functioneaza dupa regulile proprii si nu sunt institutii de dezvoltare economica a sectoarelor subdezvoltate decat in masura in care sectoarele respective raspund criteriilor lor de creditare. Masurile care s-au luat pentru a creste atractivitatea afacerilor cofinantate din fonduri europene ar trebui sa duca la un mai mare interes din partea bancilor. As mentiona aici garantarea din resurse publice a imprumuturilor de cofinantare in cuantum de 80% din valoarea imprumutului, garantia oferita de faptul ca un procent important din costurile eligibile ale proiectelor sunt acoperite din fonduri publice sigure, faptul ca beneficiarul poate solicita un avans de finantare din fonduri publice de pana la 50% si in plus poate gaja obiectivul investitiei ca si garantie colaterala. Toate acestea ar trebui sa ofere sistemului bancar o certitudine ca proiecte cu finantare europeana reprezinta o oportunitate importanta pentru creditare.

Rezultatul final? // Mediul privat adevarat si real are posibilitati mai reduse de a scrie proiecte eligibile. Consultantii, scriu (uneori) eligibil dar nu cunosc viata reala. Pe acest fond, va pun urmatoarea intrebare: Care este, in procente, numarul societatilor care funtioneaza, de exemplu, de 2 ani cu afacere finantata in funtiune si cu impozitele si taxele achitate ? Intrebarea, corelata cu gradul de absorbtie, dezvaluie calitatea actului de evaluare a proiectelor si profesionalismul numerosilor "inspectori" care sunt implicati in aceste activitati generatoare de progres, impozite si taxe .....

raspuns // Nu cunosc acest procent. O conditie de eligibilitate este ca beneficiarul sa nu fie in dificultate financiara, pentru ca nu poti primi bani publici in conditiile in care nu iti achiti obligatiile fata de bugetul de stat. Cat privste competenta consultantilor in a pregati proiecte viabile, aceasta depinde foarte mult de piata de consultanta si de modul in care sunt alesi consultantii de catre beneficiari. Pe o astfel de piata presupun ca sunt si consultanti profesionisti si altii mai putin profesionisti. Sfatul meu este sa incercati sa va alegeti un consultant care are competenta si exercitiul vietii reale din Romania.

M121 & M312 FEADR // Buna ziua, Am observat ca Masurile 121 & 312 FEADR sunt poate printre cele mai "populare" si mai accesate masuri, acestea atragand un numar important de proiecte la fiecare sesiune. Cu toate acestea, nu pot sa nu remarc faptul ca APDRP aloca sume ridicol de mici pentru fiecare sesiune de depuneri, iar numarul de sesiuni pe an este de 1-2. In contextul in care este evident interesul beneficiarilor pentru aceste doua masuri FEADR, si pentru ca tot ne plangem de slaba absortie a fondurilor europene, de ce nu se iau masuri pentru a suplimenta substantial sumele alocate pe fiecare sesiune sau de ce nu se organizeaza mai multe sesiuni de depunere pe an? Mai mult de atat, de la o sesiune la alta am remarcat faptul ca se cer tot mai multe hartii, tot mai greu de obtinut, iar ghidul solicitantului si formularele se modifica de la o sesiune la alta devenind tot mai restrictive. Nu considerati ca toate aceste modificari constante ale documentelor si restrictii descurajeaja potentialii deponenti de proiecte? Incearca cumva Ministerul Agriculturii sa reduca drastic numarul de proiecte depuse la fiecare sesiune?

raspuns // Numarul de sesiuni si alocatia financiara anuala sunt stabilite de catre AM PNDR cu aprobarea Comitetului de Monitorizare. Numarul de sesiuni este corelat si cu capacitatea administrativa a APDRP de a procesa proiectele depuse. Nu uitati ca PNDR-ul romanesc are 21 de Masuri, nu numai 121 si 312 si toate trebuie gestionate de catre APDRP si AM , deci incarcatura administrativa este mare. In ceea ce priveste utilizarea fondurilor , nu trebuie uitat faptul ca programul are o distributie anuala a fondurilor iar alocarea unor sume foarte mari la inceputul programului si epuizarea bugetului Masurii inainte de termen poate avea consecinte financiar-bugetare importante ce pot in final intarzia rambursarea de catre Comisie a banilor. De aceea gestiunea echilibrata a resurselor programului este foarte importanta si este responsabilitatea MADR. Nu cred ca Ministerul incearca sa reduca numarul de proiecte, o parte din solicitarile suplimentare de hartii vin si ca urmare a corectiilor cerute de catre Comisia Europeana sau din lectiile invatate din implementare.

subventii // Domnule Dumitru, Ati declarat ca nu aveti bani sa platiti CNDP la bovine la nivelul din anul trecut si nici la ovine la maximum iar pentru vegetal nici nu se punea problema sa dati ceva sprijin decat inainte sa plecati. Cum s-au gasit solutiile imediat dupa ce ati parasit ministerul? De ce nu le-ati gasit dumneavoastra?

Intrebari // Domnule Dumitru, intrebarile mele si nedumeririle sunt: 1) De ce nu exista o mai buna informare despre aceste proiecte in mediul on-line si de ce nu se incearca implicarea tinerilor studenti in gasirea de idei? Aceasta ar trebui sa fie resursa cea mai importanta in absorbtia de fonduri europene. Consider ca primul pas ar fi simpla aducere la cunostinta a procedurilor. 2) Care considerati ca este proiectul care a avut cel mai mare succes din punct de vedere nu al banilor ci al felului in care au fost folositi? 3) As vrea sa-mi exemplificati, cum vreti dvs., ce s-a realizat in scopul dezvoltarii rurale IN CONCRET prin oricare dintre aceste proiecte.

raspuns // 1. PNDR trebuia sa aiba un domeniul web propriu, care nu a fost finalizat. Mai mult decat atat, informatiile despre PNDR trebuiau diseminate prin Reteaua nationala de dezvoltare rurala , al carei contract este blocat de mai bine de un an din cauza procedurii de achizitie publica si risca sa puna Romania in dificultate fata de Comisia Europeana pentru ca Romania avea obligatia legala sa infiinteze reteaua nationala pana la inceputul anului 2010. O astfel de retea are tocmai scopul de a permite diseminarea si comunicarea prin toate formele posibile inclusiv online. Regulamentul european 1698/2005 prevede obligativitatea de a infiinta reteaua pana la sfarsitul anului 2009. 2. Proiectul cel mai de succes este orice proiect in urma caruia s-au obtinut rezultatele prevazute in Program, respectiv crearea de locuri de munca, cresterea competitivitatii, cresterea productivitatii, a valorii adaugate si toate celelalte rezultate prevazute in PNDR. Proiectul cel mai slab este proiectul care s-ar fi realizat si in absenta banilor europeni. 3. Toata modernizarea industriei de carne-lapte din Romania s-a facut cu fonduri SAPARD; aparitia si dezvoltarea turismului rural si agroturismului, cel mia serios program de modernizare a infrastructurii rurale - tot cu fonduri europene, 60% din SAPARD a mers pe infrastructura rurala. Niciodata in istoria Romaniei nu a mai existat un program de aceasta dimensiune, 13 miliarde euro - PNDR - pentru dezvoltare rurala.

completare // Este o problema legata de intelegerea politicii de dezvoltare, in Romania. Proiectele care ar fi putut fi realizate si fara finantarea UE sunt considerate un esec din punct de vedere al programului. Banii europeni nu vin sa substituie initiativa si economia de piata. Se intervine acolo unde este esec al pietei, vin sa dezvolte sectoare unde nu exista capacitate si potential de investitie privata. Daca va uitati pe listele cu beneficiari ai PNDR, veti constata ca multi au luat fonduri si prin SAPARD, ca multi s-au imbogatit efectiv cu banii europeni - ceea ce este contrar obiectivelor politicii de dezvoltare.

Subventii // Domnule Dumitru, De nu s-au gasit solutii pentru plata subventiilor la bovine decat dupa ce ati plecat? De ce s-au gasit bani dupa ce ati plecat sa dati ? Fermierilor le-ati spus ca visteria este goala!

raspuns // Solutia pe care eu am propus-o, ca Ministru, pentru CNDP la bovine avea in vedere situatia din sectorul cresterii bovinelor si anume: o suma importanta din acest ajutor era acordata unor beneficiari care nu mai detineau efective de animale sau detineau un efectiv mult mai mic decat cel pentru care primeau subventia. Personal, am considerat inacceptabil si imoral ca in conditiile in care am redus salariile in domeniul public cu 25% si intreaga societate facea eforturi importante datorita masurilor de austeritate sa continuam sa platim o suma importanta de 570 RON pe cap de animal (cu acesti bani se poate cumpara o vaca romaneasca slab productiva) pentru un numar de 135.000 de animale care nu mai existau. Decizia luata de a continua forma veche de sprijin nu va duce cu nimic la dezvoltarea sectorului bovine in Romania, asa cum o demonstreaza evolutia efectivului de bovine din ultimii 3 ani, cand s-a acordat acest cuantum important al ajutorului.

Mutare CR // Buna ziua domnule Dumitru, Ce parere aveti despre mutarea Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit 6 Satu Mare, la Cluj Napoca? Care credeti ca ar putea fi implicatiile din punctul de vedere al derularii normale a programului si a absorbtiei fondurilor prin FEADR? Dupa parerea dumneavoastra, aceasta mutare a centrului, ar putea pune in pericol acreditarea APDRP? Cu respect, Andrei T.

Abator // Sir , We have a slaughter for lamb and bulls in Romania , an investment of a lot of money and proud to say the bigger and modern in Romania which we just finished it 3 months ago . We are doing our best to find clients and most of the clients knocking our door are from Turkey but we cant export over there because of the law that doesn’t permit us .Please how can you help us , and let me tell you time is not in our favor . Regards

intalniri fermieri // Domnule Dumitru, ati spus de multe ori ca problema agriculturii romanesti rezida in faptul ca agricultorii nu sunt uniti, nu sunt reprezentati unitar de catre asociatiile profesionale precum si de problemele de finantare pe care le ridica piata bancara in perioada de criza. 1. va rog sa imi spuneti cate intalniri ati avut cu reprezentantii fermierilor in care sa le explicati posibilitatile pe care le au ca si producatori uniti si care pot determina miscarile in piata, precum si ce poate oferi ministerul ca si infrastructura. 2. ce discutii ati avut cu bancile pentru ca acestea sa sprijine sectorul agricol si sa deblocheze creditarea, avand in vedere faptul ca garantiile financiare pe care ministerul le-a pus la dispozitia fermierilor prin pndr. 3. care sunt aspectele economice si politice negative care blocheaza gasirea unor solutii pentru sectorul agricol? exista modalitati rapide de a influenta eficienta sectorului?

Intrebari // Buna ziua, Personal detin peste 5ha de vie si as dori sa accesez masura 112 de sprijinirea a tanarului agricultor dar exista o multime de reguli ciudate care ingreuneaza accesarea acestor fonduri. Vin la dumneavoastra cu urmatoarele intrebari: 1. Exista o persoana capabila in cadrul PNDR care ar putea sa-mi raspunda corect la intrebari legate de aplicarea pentru masura 112? Am sunat la multe directii judetene (buc, vn, if, bv) si la fiecare dintre ele mi s-a spus complet altceva. Vroiam sa aflu exact in ce situatie ma aflu eu cu suprafetele mele precum si daca sunt sau nu sunt eligibil. Practic am sub 35 ani si am cumparat terenuri viticole in decursul mai multor ani si abia acum am reusit sa depasesc 6ude. Precizez ca am citit ghidul de mai multe ori si exista lipsuri clare in el .. lipsuri care ii mira si pe cei cu, care am vorbit din cadrul PNDR si care nu au fost in stare sa raspunda la intrebarile mele. 2. De ce exista regula urmatoare in cadrul masurii 112: Tinarul agrigultor trebuie sa detina de cel mult 12 luni minim 6 ude? Daca noi dorim sa dezvoltam agricultura ar trebui sa lasam pe toti cei care sunt tineri si vor sa inceapa o afacere in agricultura sa acceze fonduri nu doar pe cei care cumpara/mostenesc azi si maine vor primi fonduri. Este foarte greu sa ajungi la 4ha aprox 6 ude iar fondurile se dau pana in 2013. 3. Unde as putea gasi ajutor in evederea elaborari proiectului pentru urmatoarea perioada de depunere de proiecte? 4. Anul acesta chimicalele nu au mai fost gratuite de la stat, anul urmator credeti ca vor fi dinou subventionate? Multumesc

agentii de plati // Domnule Dumitru, care au fost nemultumirile legate de apia si apdrp si autoritatile de management? ce ati reusit si ce nu ati reusit sau apucat sa realizati in aceste institutii problematice? cum se poate elimina factorul politic din functionarea acestora. nu exista un risc strategic ca fondurile europene chiar absorbite sa nu aiba eficienta scontata in economie daca politicul decide arbitrar folosirea acestora si nu pe baza unor criterii economice? ati avut un rol important in elaborarea PNDR, cum vedeti noua strategie pentru viitorul Politicii agricole comune? sunteti din nou in ipostaza de a face propuneri care sa fie sustinute de presedinte pentru functionarea noii politici agricole dupa 2013. care sunt prioritatile dvs din aceasta perspectiva?

directii strategice // Domnule Dumitru, cum poti sa faci politici pentru doua tipuri de agricultura, una arhaica, rudimentara si pe suprafete mici si alte pentru mari fermieri? cum convingi un ministru de finante sa participe la stoparea evaziunii fiscale din agricultura, pe care dvs ati declarat-o de aprox 70%. desi stiu ca a mai scazut evaziunea fiscala din domeniu prin niste controale, eu stiu ca fenomenul continua pentru ca sunt implicate si autoritatile locale. ce se poate face? cand ati fost ministru, nu l-am auzit niciodata pe premier sustinand sau promovand o actiune sau o masura a dvs. s-a preocupat vreodata de agricultura sau la fel ca si cu alte domenii, nu intelege sau nu e interesat de diferite sectoare economice? s-a arata vreodata premierul interesat de problemele din agricultura? strainii se pregatesc sa isi asigure viitorul alimentar prin strategii vizibile si sustinute cu bani masiv. arabii cumpara teren, chinezii o fac, noi sa intelegem ca suntem linistiti in sensul ca putem oricand sa ne satisfacem cerintele alimentare pentru viitor?