Idei pentru "abordarea" mediului de afaceri in urmatorii 2 ani: pe lista, infiintarea unei agentii pentru IMM si antreprenoriat. Ce mai trebuie facut? Dragos Pislaru, manager GEA Strategy&Consulting a discutat online cu cititorii

de Ioana Morovan     HotNews.ro
Marţi, 21 decembrie 2010, 17:42 Economie | EuROfonduri

Dragos Pislaru
Foto: HotNews.ro
Consortiul de consultanti care a elaborat Planul de actiuni pentru mediul de afaceri, document realizat in cadrul unui proiect al Ministerului Economiei - cu finantare UE, a sintetizat o serie de idei si propuneri venind din mediul privat din care au rezultat cateva masuri cheie care trebuie concretizate. Intre acestea, reforma institutiilor de resort in urma careia vor rezulta doua agentii cu competente clare: una, pentru IMM si antreprenoriat si cealalta, pentru internationalizare si comert exterior.

Dragos Pislaru, manager al GEA Strategy&Consulting, una din companiile de consultanta care au elaborat Planul de actiuni,
a raspuns cititorilor HotNews.ro despre ce ar mai trebui facut pentru imbunatatirea "abordarii" mediului de afaceri.

Infiintarea celor doua agentii va avea costuri bugetare minime, dat fiind ca este vorba de reorganizarea unor institutii si departamente, a explicat pentru EurActiv.ro/HotNews.ro Dragos Pislaru, reprezentant al consortiului de consultanti.

Planul de actiuni a fost elaborat in cadrul proiectului "Intarirea capacitatii institutionale de management a reformei privind imbunatatirea mediului de afaceri din Romania" derulat de catre Ministerul Economiei (Directia Mediu de Afaceri) cu finantare din Fondul Social European. Acest document va fi supus dezbaterii publice la inceputul anului viitor urmand apoi sa fie adoptat de catre Guvern.

Dragos Pislaru a explicat ca Planul de actiuni 2011-2012 contine o combinatie a bunelor practici internationale, rezultate ale studiilor din cadrul acestui proiect sau din alte proiecte similare si masuri solicitate de mediul de afaceri. "Documentul a sintetizat toate acestea astfel incat sa existe o abordare coerenta in ceea ce priveste mediul de afaceri", a spus Pislaru.

Mai concret, legat de reforma institutionala, se propune infiintarea unui Consiliu de competitivitate format din reprezentanti ai Guvernului, societatii civile, mediului de afaceri. Din randul acestora ar urma sa fie selectat un grup de experti high level care sa elaboreze Strategia de competitivitate, un document care sa contina reperele principale necesare mediului de afaceri. Dupa elaborarea strategiei, rolul Consiliului va fi acela de a urmari respectarea acesteia.

Planul de actiune mai contine infiintarea unui "Single contact point" care sa reprezinte principalul punct de informare pentru IMM-uri. In "spatele" acestuia ar urma sa functioneze Agentia pentru IMM si antreprenoriat. Aceasta agentie ar urma sa centralizeze toate politicile si programele destinate IMM-urilor care, in prezent, sunt impartite intre mai multe autoritati.

In aceeasi idee, a strangerii tuturor politicilor si actiunilor relevante pe un domeniu sub aceeasi umbrela, ar urma sa fie infiintata o agentie pentru internationalizare si comert exterior.

Studii

In cadrul proiectului mentionat, al Ministerului Economiei, au fost elaborate o serie de studii, care au sprijinit buna desfasurare a procesului de reforma si au servit la fundamentarea unor propuneri legislative menite sa sprijine dezvoltarea mediului de afaceri in perioada 2011-2012 .

  • Studiul 1: Identificarea si recomandarea unor noi metode de imbunatatire a mediului de afaceri (transparenta administrativa, codurile de bune practici, incurajarea si sprijinirea initiativei antreprenoriale, dezvoltarea parteneriatelor public - privat  etc.).
  • Studiul 2: Elaborarea unui proiect pilot de evaluare ex-ante a impactului unor propuneri legislative asupra mediului de afaceri.
  • Studiul 3: Evaluarea modului de implementare a reformelor anterior adoptate cum ar fi folosirea declaratiei pe propria raspundere si a procedurii aprobarii tacite.
  • Studiul 4: Evaluarea impactului asupra mediului de afaceri al aplicarii reglementarilor privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii.
  • Studiul 5: Evaluarea stadiului de asigurare a conditiilor institutionale si tehnice pentru transmiterea prin posta electronica (e-registration) a documentelor necesare inregistrarii firmelor.
  • Studiul 6: Evaluarea impactului modificarii regimului fiscal existent pentru micro intreprinderi (impozit pe venit).
  • Studiul 7: Identificarea alternativelor de incurajare fiscala a microintreprinderilor si a IMM-urilor prin analiza facilitatilor financiar-fiscale acordate acestora in statele comunitare precum si formularea unor propuneri de preluare in legislatia romaneasca.
  • Studiul 8: Evaluarea cadrului de reglementare - OUG nr. 44/2008 - privind desfasurarea activitatilor economice de catre PFA, intreprinderile individuale si familiale in Romania in vederea sprijinirii dezvoltarii acestora in conformitate cu cerintele comunitare.

Aceste studii vor fi facute publice in perioada urmatoare.

Proiectul a fost finantat prin Programul Operational "Dezvoltarea Capacitatii Administrative" de catre Fondul Social European, in baza contractului de finantare incheiat intre Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, in calitate de beneficiar si Ministerul Administratiei si Internelor, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational "Dezvoltarea Capacitatii Administrative".

Proiectul a fost gestionat de catre Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri in parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului, pe o perioada de 12 luni si are o valoare totala eligibila de  4.504.592,00 lei, dintre care:
  • finantare nerambursabila prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative: 3.828.903,20 lei
  • contributia Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri: 675.688,80 lei
Componenta de asistenta tehnica a Proiectului a fost implementata de un consortiu de consultanti format din GEA Strategy&Consulting, Centrul Roman de Politici Economice si Deloitte Consultanta Romania.


Citeste mai multe despre   















Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 diana

    Ideea unei agentii dedicata IMM este binevenita. Totusi, cu ce se va deosebi de Agentia pentru Implemnetarea Proiectelor IMM care exista in prezent, pentru ca nu imi este foarte clar. Multumesc

    • Dragos Pislaru

      Mai intai, un comentariu introductiv. Ceea ce trebuie inteles este ca, intr-o tara, cresterea economica si bunastarea nu apar din senin ca urmare a unor echilibre macroeconomice. cei care produc valoare adaugata sunt antreprenorii/ este mediul de afaceri. Ideea unui cadru institutional intarit pe probleme legate de antreprenoriat si IMM ar presupune ca Guvernul nu s-ar preocupa doar de implementarea unor programe la nivelul Ministerului Economiei (AIPPIMM) ci ar incerca sa aiba o structura unica pentru a gestiona intreaga politica publica la nivelul tuturor institutiilor legata de antreprenori si IMM. O diferenta semnificativa a noii viziuni este faptul ca nu ne concentram doar pe IMM-uri, care inseamna transpunerea ideilor antreprenoriale intr-o societate comerciala ci si pe importanta educatiei antreprenoriale si a culturii antreprenoriale in societate. Doar astfel o politica publica poate sa fie coerenta, consistenta si cu perspectiva de viitor.

  • Întrebarea nr. 2 Rares

    Pana la urma, eficienta unor structuri este data de organizarea si atributiile acesteia dar la fel de important de profesionalismul angajatilor. Din experienta pot spune ca angajatii fostei ANIMMC au fost destul de neprofesionisti. La acest aspect cum putem lucra? Poate cu niste traininguri facute pe bune, nu doar de forma? V-ati gandit si la acest aspect? Multumesc anticipat.

    • Dragos Pislaru

      Evident ca o structura institutionala noua nu rezolva automat problemele de eficienta. Pe de alta parte, o institutie fara un mandat puternic de a sustine o politica publica nu va avea niciun impact asupra mediului de afaceri. Baza istorica a unei agentii pentru IMM exista. Nu trebuie creata o noua institutie cu alti oameni, cu alte resurse. Este doar nevoie ca noua structura creata sa poata in orice moment coordona orice program de sustinere a antreprenoriatului si IMM-urilor astfel incat sa poata exista inclusiv o raportare/evaluare a intregii politici publice dedicate acestui sector. Intr-o cercetare recenta am observat ca problema in Romania nu este nivelul resurselor dedicate antreprenoriatului si IMM, mai ales in conditiile existentei fondurilor europene. Problema este disiparea acestor resurse in programe care nu sunt coordonate in mod unitar. Exemplu: masurile de la Ministerul Muncii (POS DRU) pe educatie antreprenoriala si mentorat nu sunt corelate cu programele MECMA - POS CCE si fonduri nationale. In mod firesc, este nevoie mai mult decat de institutii, este nevoie de oameni capabili. Ideea de a avea o agentie care sa lucreze pe principii antreprenoriale (structura mai flexibila decat un minister) ar presupune inclusiv posibilitatea de a atrage experti valorosi din piata, platiti ca parte a unor contracte de management pe diverse tipuri de programe.

  • Întrebarea nr. 3 N.Nicolae

    Registrul Comertului va fi implicat in vreun fel in aceasta schema? Sau ramane o structura complet separata desi detine o baza de date enorma si o serie de informatii vitale pentru companii.

    • Dragos Pislaru

      Institutional, ONRC nu va fi implicat in aceasta reforma. Pe de alta parte, procedurile de intrare pe piata a firmelor nu pot constitui o politica izolata a Ministerului Justitiei. La fel, si bazele de date privind companiile nu pot fi tinute sub cheie. Prin urmare, MECMA (Directia Mediu de Afaceri) prin noile agentii propuse ar trebui sa aiba o relatie mai stransa cu ONRC, pentru a integra aceasta institutie mai bine in cadrul politicii de sustinere a mediului de afaceri. Acest lucru presupune o prelucrare mai activa a datelor privind demografia firmelor (a se vedea initiativele OCDE si UE de identificare a firmelor cu potential inalt de crestere) si continuarea reformelor ce presupun inregistrarea electronica a firmelor.

  • Întrebarea nr. 4 Eusebiu

    ma exact, ce departamente actuale ar urma sa comaseze Agentia pentru IMM si cea pentru Internationalizare? Ministrii vor fi de acord cu aceste propuneri? Ce a spus Minuistrul Economiei despre aceste propuneri?

    • Dragos Pislaru

      Agentia pentru antreprenoriat si IMM nu trebuie sa fie un gigant institutional. Ea trebuie sa plece de la AIPPIMM si sa creeze canale de comunicare cu ministerele de linie care finanteaza sau sustin acest sector. Spre exemplu, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca din cadrul Ministerului Muncii sprijina conform legii infiintarea de noi firme de catre studenti si someri. In momentul de fata nu exista niciun fel de corelare a acestor politici cu perspectiva MECMA asupra dezvoltarii sectorului antrprenorial. Alt exemplu: Ministerul Finantelor deruleaza o schema de sprijin cu fonduri nationale de tip "de minimis" pentru IMM-urile aflate in dificultate. Aceasta schema este mai degraba punctuala singura corelare care s-a urmarit fiind nesuprapunerea cu POS CCE, nu este insa suficient sa nu se suprapuna doua masuri, ar trebui sa faca parte dintr-un cadru conceptual al unei politici publice dedicata IMM, cu monitorizare si evaluare unica la nivel Guvernamental. Prin urmare, agentia propusa nu ar trebui sa implementeze si pentru celelalte institutii programele ci doar sa se asigure ca vor fi implemementate dupa o logica agreata in comun.

  • Întrebarea nr. 5 IMM ist

    Si eu vroiam sa intreb oare ce se va intampla cu Agentia pentru implementarea proiectelor pentru IMM care si asa nu isi prea are rostul ( programe putine, bani putini, domeni finantate care probabil trebuiau sa se dezvolte in 1974 s.a.m.d ) si apropo nu putem sa l lasam pe domnul Nancu fara servici,,,

    • Dragos Pislaru

      Problema nu este aceea ca AIPPIMM nu-si are rostul, ci ca nu are parghiile necesare pentru a coordona politica. Neavand acest mandat, AIPPIMM se ocupa cu ce i-a ramas, adica fondurile reduse simtitor din bugetul de stat. Nu este vina Agentiei ca in Romania fondurile europene au substituit fondurile nationale in loc sa le completeze.

  • Întrebarea nr. 6 Victor R

    Buna ziua,

    Orice noua agentie finantata de la buget este o mare prostie.
    Ce nu inteleg este poza de tip manager corporatist pe care ati publicat-o.

    Chiar nu mai putem fi naturali si putin mai mult romani?

    Multumesc si scuze pentru suparare.

    • Dragos Pislaru

      M-am gandit sa ofer HotNews poza crispata care reflecta situatia de criza, dar pe de alta parte, daca nu avem incredere ca o sa mai si zambim la un moment dat chiar o sa facem riduri. In plus, ce sanse aveam sa va conving de necesitatea unei noi politici pentru antreprenoriat si mediul de afaceri daca veneam cu o poza trista? :)

  • Întrebarea nr. 7 Ion Podila

    Buna ziua,

    Imi puteti spune care vor fi efectele concrete asupra mediului de afaceri ale "Planul de actiuni pentru mediul de afaceri"?

    Multumesc!

    • Dragos Pislaru

      Nu am sa va tin un discurs despre impactul bugetar sau macroeconomic in sensul de a aprecia daca planul va duce la 0,1% din PIB in plus sau in minus. Ceea ce pot spune insa este ca o buna parte a antreprenorilor autohtoni au adoptat politica strutului in ultimii doi ani. Au bagat capul in pamant asteptand sa treaca criza. Similar, si pe partea Guvernamentala se asteapta ca mediul de afaceri sa se auto-relanseze. Cele doua parti se asteapta una pe cealalta, cand in fapt, fara eforturile ambelor parti, nu se poate depasi situatia actuala. In economie, exista termenul de profetie autoimplinita, adica daca tu crezi ca iti va merge mai rau, vei lua acele masuri care vor contribui mai mult la inrautatirea situatiei. Exemplu: reducerea investitiilor sau reducerea consumului, desi motivate de lipsa de resurse, duc de fapt la continuarea unui cerc vicios. Cel mai important lucru asteptat de la acest nou Plan de actiuni este recastigarea increderii. Increderea mediului de afaceri in Guvern, increderea Guvernului ca poate sustine mediul de afaceri in mod eficient, increderea unora in ceilalti intr-o societate marcata de neincredere. Daca vom reusit sa castigam aceasta incredere reciproca, impactul macroeconomic va veni de la sine.

  • Întrebarea nr. 8 Corina

    Am 2 intrebari:

    1. Credeti ca Planul de actiuni pentru mediul de afaceri va fi implementat in intregime de Guvern, sau, ca si in cazul altor proiecte, va fi implementat pe jumatate sau chiar deloc?
    2. In cazul in care credeti ca va fi implementat, pe ce va bazati?

    Multumesc si Sarbatori Fericite!

    • Dragos Pislaru

      Guvernul, prin MECMA (Directia Mediu de Afaceri), va propune acest Plan de actiuni ca parte a unei politici strategice pentru antreprenoriat si mediul de afaceri menita sa incurajeze relansarea economica. Spuneam mai devreme ca un astfel de plan nu se poate implementa numai de Guvern, mai mult, varianta finala a Planului, ca document de politica publica va trebui sa rezulte doar dupa consultarea mediului de afaceri si a societatii civile. Este drept ca la nivel Guvernamental vor exista atributii sau modificari legislative derivate din acest Plan de actiuni, dar imi place sa cred ca implementarea va fi facuta in comun de Guvern si de mediul de afaceri. Pe ce ma bazez? Pe simplu fapt ca fara construirea unui set coerent de masuri in perioada urmatoare n-o sa mearga bine nici Guvernului, nici mediului de afaceri. Prin urmare, motivatiile celor doua parti sunt aliniate si constientizate. Evident, nu exista inca nicio garantie, dar de aceea avem nevoie, asa cum spuneam mai sus, de incredere.

  • Întrebarea nr. 9 Valeriu S.

    In text spuneti ca au fost elaborate o serie de studii, care au sprijinit buna desfasurare a procesului de reforma.

    1. Care sunt principalele concluzii ale studiului 6 "Evaluarea impactului modificarii regimului fiscal existent pentru micro intreprinderi (impozit pe venit)".
    2. Principalele concluzii ale studiului 7 "Identificarea alternativelor de incurajare fiscala a microintreprinderilor si a IMM-urilor prin analiza facilitatilor financiar-fiscale acordate acestora in statele comunitare precum si formularea unor propuneri de preluare in legislatia romaneasca"

    Multumesc!

    • Dragos Pislaru

      1. Studiul nostru s-a concentrat pe trei aspecte. Primul, era legat de eliminarea impozituloui pe venitul microintreprinderilor. Al doilea, analiza efectele impozitului minim si cele ale propunerii de introducere a impozitului forfetar. Al treilea, de a vedea ce regim fiscal exista in alte tari europene pentru microintreprinderi si a incerca sa desprindem bune practici. In esenta, una din concluziile principale ale studiului, care stiu ca va dezamagi, poate, pe micii intreprinzatori este aceea ca orice exceptie de la un regim fiscal statutar are tendinta sa aibe per ansamblu un efect de bunastare negativ. Concluzia noastra a fost ca nu impozitul pe profit este de natura sa influenteze dramatic succesul unei afaceri ci mai degraba povara administrativa a unui regim bazat mai mult pe exceptii decat pe reguli generale. Filosofia unui regim fiscal prietenos cu micii intreprinzatori este ca trebuie sa existe reguli simple, clare si aplicabile tuturor. Aceasta este constatarea generala. Concluzii specifice se refereau la necesitatea regandirii impozitului forfetar fata de forma in care fusese propus. Ma bucura, de altfel, faptul ca pana la urma nu a fost introdus in conditiile in care Franta, oferita ca exremplu, incearca de 3 ani sa elimine acest tip de impozit. Legat de impozitarea veniturilor, problema arata in modul urmator: pentru afacerile profitabile, peste un anumit prag usor de calculat, este mai costisitor un impozit pe profit decat impozitul pe venit. In contextul crizei, cand profitul companiilor mici oricum a scazut si, in plus, apetenta declararii profitului este cronic scazuta, renuntarea la impozitul pe venit s-ar putea chiar sa fi fost favorabila firmelor. Problema se pune: daca Guvernul poate motiva firmele sa isi declare profitul fara a incerca sa il mai diminueze artificial pentru a nu fi impozitat.

  • Întrebarea nr. 10 Bogdan

    1. Guvernul a dat ordin acum vreo cativa ani sa nu se mai faca nici o noua agentie, ci dimpotriva, sa se hacuiasca cateva. Ce sanse are propunerea asta, in conditiile in care mai sunt cateva agentii foarte utile care asteapta la coada, dar populismul nu le lasa sa se infiinteze?
    2. Bun! Facem studii, strategii, planuri, propuneri, idei... Dar le ia cineva in seama? Adica daca proiectul asta nu era platit din bani europeni, si-ar fi pierdut cineva timpul cu astfel de idei, fiind clar ca nu se va intampla nimic din toate astea?

    • Dragos Pislaru

      Propunerile institutionale nu au in vedere "umflarea" aparatului administrativ ci comasarea unor structuri deja existente. Spre exemplu, Romania are nevoie de o politica coerenta pentru: 1. atragerea de investitii straine, 2. sustinerea exporturilor romanesti, 3. sustinerea implantarii/ investitiilor romanesti prin crearea de filiale pe piete terte. Au mai existat si exista in continuare agentii care se ocupa cu fragmente ale acestei politici. Ceea ce propunem acum este integrarea diferitelor componente institutionale intr-o singura Agentie Aceasta Agentie ar urma sa foloseasca reteaua de consilieri economici din Ambasadele Romaniei, atat pentru atragerea de investitiilor straine, cat si pentru promovarea investitiilor autohtone. Este firesc sa privim internationalizarea ca fiind cu dublu sens. Trebuie sa depasim politica standard - doar de sustinere a exporturilor prin targuri, expozitii si misiuni - si sa trecem la sustinerea directa a firmelor romanesti cu potential de implantare pe piete strategice cum ar fi zona araba sau spatiul ex-sovietic. Acest tip de politica a fost aplicat de Spania sau Italia atunci cand Romania nu era membru UE si este aplicat cu succes de state noi membre, cum ar fi Cehia sau Polonia, pe pietele din afara UE.

  • Întrebarea nr. 11 Raluca

    Studiile elaborate nu prea au legatura cu realitatea din teren si nimeni nu tine seama de ele.
    Nu era mai eficient unul sau mai multe studii privind simplificarea relatiilor stat-IMM (fara contabili, consultanti, raportari, declaratii, etc.), fara pierderea inutila a timpului pe la cozi in fiecare luna pentru un IMM cu 2-3 angajati?
    Care ar fi impactul asupra PIB-ului daca un IMM cu 2-3 angajati ar achita intr-un cont pur si simplu un % din cifra de afaceri pentru toate obligatiile?

    • Dragos Pislaru

      Literatura nu este un lucru rau iar studiile nu au stricat niciodata, daca au fost bine facute. Ca urmare a studiilor, in Planul de actiuni exista o masura, nu neaparat originala la nivel mondial ci, tocmai, inspirata din bunele practici, de a internaliza in cadrul administratiei circuitul documentelor care in prezent sunt solicitate antreprenorilor si cetatenilor in general. Exemplu: atunci cand participi la o licitatie, ti se cer bilanturile firmei pe ultimii 3 ani, copie dupa certificatul de inregistrare, certificat de atestare fiscala, ceritifcat pentru plata taxelor locale, ca sa dau doar cateva exemple. Reforma propusa ar presupune ca o institutie a statului nu ar avea voie sa ceara unui agent economic/cetatean roman documente pe care ar trebui sa le solicite si sa le procure de la o alta institutie publica. In cazul exemplului nostru, Autoritatea contractanta a respectivei achizitii publice ar trebui sa obtina de la ONRC datele firmei, de la Ministerul de Finante - datele privind indeplinirea obligatiilor fiscale catre bugetul de stat, de la Administratia financiara locala - datele privind indeplinirea obligatiilor fiscale locale. Deja se discuta despre o astfel de reforma in proiectul e-romania, promovat in mod paradoxal de catre MCSI si nu de MECMA. In prezent, se asteapta construirea si interconectarea bazelor de date, dar nimic nu opreste implementarea imediata a unei astfel de masuri, de internalizare a documentelor. Ar fi vorba doar de transferarea timpului/costului pe care il suporta agentii economici penru obtinerea documentelor, catre institutiile care le solicita. Evident, ca rezistenta la o astfel de reforma nu poate fi decat una considerabila. Dar, numai asa se poate "rupe pisica" si creea un mediul de afaceri performant care sa permita inclusiv salarii in administratia publica mai mari.





Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

3243 vizualizari

  • agentie IMM (Miercuri, 22 decembrie 2010, 8:13)

    diana [anonim]

    Ideea unei agentii dedicata IMM este binevenita. Totusi, cu ce se va deosebi de Agentia pentru Implemnetarea Proiectelor IMM care exista in prezent, pentru ca nu imi este foarte clar. Multumesc
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 12:09)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui diana

      Mai intai, un comentariu introductiv. Ceea ce trebuie inteles este ca, intr-o tara, cresterea economica si bunastarea nu apar din senin ca urmare a unor echilibre macroeconomice. cei care produc valoare adaugata sunt antreprenorii/ este mediul de afaceri. Ideea unui cadru institutional intarit pe probleme legate de antreprenoriat si IMM ar presupune ca Guvernul nu s-ar preocupa doar de implementarea unor programe la nivelul Ministerului Economiei (AIPPIMM) ci ar incerca sa aiba o structura unica pentru a gestiona intreaga politica publica la nivelul tuturor institutiilor legata de antreprenori si IMM. O diferenta semnificativa a noii viziuni este faptul ca nu ne concentram doar pe IMM-uri, care inseamna transpunerea ideilor antreprenoriale intr-o societate comerciala ci si pe importanta educatiei antreprenoriale si a culturii antreprenoriale in societate. Doar astfel o politica publica poate sa fie coerenta, consistenta si cu perspectiva de viitor.
  • eficienta (Miercuri, 22 decembrie 2010, 8:16)

    Rares [anonim]

    Pana la urma, eficienta unor structuri este data de organizarea si atributiile acesteia dar la fel de important de profesionalismul angajatilor. Din experienta pot spune ca angajatii fostei ANIMMC au fost destul de neprofesionisti. La acest aspect cum putem lucra? Poate cu niste traininguri facute pe bune, nu doar de forma? V-ati gandit si la acest aspect? Multumesc anticipat.
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 12:16)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Rares

      Evident ca o structura institutionala noua nu rezolva automat problemele de eficienta. Pe de alta parte, o institutie fara un mandat puternic de a sustine o politica publica nu va avea niciun impact asupra mediului de afaceri. Baza istorica a unei agentii pentru IMM exista. Nu trebuie creata o noua institutie cu alti oameni, cu alte resurse. Este doar nevoie ca noua structura creata sa poata in orice moment coordona orice program de sustinere a antreprenoriatului si IMM-urilor astfel incat sa poata exista inclusiv o raportare/evaluare a intregii politici publice dedicate acestui sector. Intr-o cercetare recenta am observat ca problema in Romania nu este nivelul resurselor dedicate antreprenoriatului si IMM, mai ales in conditiile existentei fondurilor europene. Problema este disiparea acestor resurse in programe care nu sunt coordonate in mod unitar. Exemplu: masurile de la Ministerul Muncii (POS DRU) pe educatie antreprenoriala si mentorat nu sunt corelate cu programele MECMA - POS CCE si fonduri nationale. In mod firesc, este nevoie mai mult decat de institutii, este nevoie de oameni capabili. Ideea de a avea o agentie care sa lucreze pe principii antreprenoriale (structura mai flexibila decat un minister) ar presupune inclusiv posibilitatea de a atrage experti valorosi din piata, platiti ca parte a unor contracte de management pe diverse tipuri de programe.
  • Registrul Comertului? (Miercuri, 22 decembrie 2010, 8:19)

    N.Nicolae [anonim]

    Registrul Comertului va fi implicat in vreun fel in aceasta schema? Sau ramane o structura complet separata desi detine o baza de date enorma si o serie de informatii vitale pentru companii.
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 12:20)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui N.Nicolae

      Institutional, ONRC nu va fi implicat in aceasta reforma. Pe de alta parte, procedurile de intrare pe piata a firmelor nu pot constitui o politica izolata a Ministerului Justitiei. La fel, si bazele de date privind companiile nu pot fi tinute sub cheie. Prin urmare, MECMA (Directia Mediu de Afaceri) prin noile agentii propuse ar trebui sa aiba o relatie mai stransa cu ONRC, pentru a integra aceasta institutie mai bine in cadrul politicii de sustinere a mediului de afaceri. Acest lucru presupune o prelucrare mai activa a datelor privind demografia firmelor (a se vedea initiativele OCDE si UE de identificare a firmelor cu potential inalt de crestere) si continuarea reformelor ce presupun inregistrarea electronica a firmelor.
  • mai exact (Miercuri, 22 decembrie 2010, 8:34)

    Eusebiu [anonim]

    ma exact, ce departamente actuale ar urma sa comaseze Agentia pentru IMM si cea pentru Internationalizare? Ministrii vor fi de acord cu aceste propuneri? Ce a spus Minuistrul Economiei despre aceste propuneri?
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 12:26)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Eusebiu

      Agentia pentru antreprenoriat si IMM nu trebuie sa fie un gigant institutional. Ea trebuie sa plece de la AIPPIMM si sa creeze canale de comunicare cu ministerele de linie care finanteaza sau sustin acest sector. Spre exemplu, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca din cadrul Ministerului Muncii sprijina conform legii infiintarea de noi firme de catre studenti si someri. In momentul de fata nu exista niciun fel de corelare a acestor politici cu perspectiva MECMA asupra dezvoltarii sectorului antrprenorial. Alt exemplu: Ministerul Finantelor deruleaza o schema de sprijin cu fonduri nationale de tip "de minimis" pentru IMM-urile aflate in dificultate. Aceasta schema este mai degraba punctuala singura corelare care s-a urmarit fiind nesuprapunerea cu POS CCE, nu este insa suficient sa nu se suprapuna doua masuri, ar trebui sa faca parte dintr-un cadru conceptual al unei politici publice dedicata IMM, cu monitorizare si evaluare unica la nivel Guvernamental. Prin urmare, agentia propusa nu ar trebui sa implementeze si pentru celelalte institutii programele ci doar sa se asigure ca vor fi implemementate dupa o logica agreata in comun.
  • Intrebare (Miercuri, 22 decembrie 2010, 9:21)

    IMM ist [anonim]

    Si eu vroiam sa intreb oare ce se va intampla cu Agentia pentru implementarea proiectelor pentru IMM care si asa nu isi prea are rostul ( programe putine, bani putini, domeni finantate care probabil trebuiau sa se dezvolte in 1974 s.a.m.d ) si apropo nu putem sa l lasam pe domnul Nancu fara servici,,,
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 12:27)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui IMM ist

      Problema nu este aceea ca AIPPIMM nu-si are rostul, ci ca nu are parghiile necesare pentru a coordona politica. Neavand acest mandat, AIPPIMM se ocupa cu ce i-a ramas, adica fondurile reduse simtitor din bugetul de stat. Nu este vina Agentiei ca in Romania fondurile europene au substituit fondurile nationale in loc sa le completeze.
  • Management (Miercuri, 22 decembrie 2010, 10:31)

    Victor R [anonim]

    Buna ziua,

    Orice noua agentie finantata de la buget este o mare prostie.
    Ce nu inteleg este poza de tip manager corporatist pe care ati publicat-o.

    Chiar nu mai putem fi naturali si putin mai mult romani?

    Multumesc si scuze pentru suparare.
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 12:30)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Victor R

      M-am gandit sa ofer HotNews poza crispata care reflecta situatia de criza, dar pe de alta parte, daca nu avem incredere ca o sa mai si zambim la un moment dat chiar o sa facem riduri. In plus, ce sanse aveam sa va conving de necesitatea unei noi politici pentru antreprenoriat si mediul de afaceri daca veneam cu o poza trista? :)
  • Efecte concrete? (Miercuri, 22 decembrie 2010, 11:12)

    Ion Podila [anonim]

    Buna ziua,

    Imi puteti spune care vor fi efectele concrete asupra mediului de afaceri ale "Planul de actiuni pentru mediul de afaceri"?

    Multumesc!
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 12:36)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ion Podila

      Nu am sa va tin un discurs despre impactul bugetar sau macroeconomic in sensul de a aprecia daca planul va duce la 0,1% din PIB in plus sau in minus. Ceea ce pot spune insa este ca o buna parte a antreprenorilor autohtoni au adoptat politica strutului in ultimii doi ani. Au bagat capul in pamant asteptand sa treaca criza. Similar, si pe partea Guvernamentala se asteapta ca mediul de afaceri sa se auto-relanseze. Cele doua parti se asteapta una pe cealalta, cand in fapt, fara eforturile ambelor parti, nu se poate depasi situatia actuala. In economie, exista termenul de profetie autoimplinita, adica daca tu crezi ca iti va merge mai rau, vei lua acele masuri care vor contribui mai mult la inrautatirea situatiei. Exemplu: reducerea investitiilor sau reducerea consumului, desi motivate de lipsa de resurse, duc de fapt la continuarea unui cerc vicios. Cel mai important lucru asteptat de la acest nou Plan de actiuni este recastigarea increderii. Increderea mediului de afaceri in Guvern, increderea Guvernului ca poate sustine mediul de afaceri in mod eficient, increderea unora in ceilalti intr-o societate marcata de neincredere. Daca vom reusit sa castigam aceasta incredere reciproca, impactul macroeconomic va veni de la sine.
  • Implementare (Miercuri, 22 decembrie 2010, 11:15)

    Corina [anonim]

    Am 2 intrebari:

    1. Credeti ca Planul de actiuni pentru mediul de afaceri va fi implementat in intregime de Guvern, sau, ca si in cazul altor proiecte, va fi implementat pe jumatate sau chiar deloc?
    2. In cazul in care credeti ca va fi implementat, pe ce va bazati?

    Multumesc si Sarbatori Fericite!
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 12:41)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Corina

      Guvernul, prin MECMA (Directia Mediu de Afaceri), va propune acest Plan de actiuni ca parte a unei politici strategice pentru antreprenoriat si mediul de afaceri menita sa incurajeze relansarea economica. Spuneam mai devreme ca un astfel de plan nu se poate implementa numai de Guvern, mai mult, varianta finala a Planului, ca document de politica publica va trebui sa rezulte doar dupa consultarea mediului de afaceri si a societatii civile. Este drept ca la nivel Guvernamental vor exista atributii sau modificari legislative derivate din acest Plan de actiuni, dar imi place sa cred ca implementarea va fi facuta in comun de Guvern si de mediul de afaceri. Pe ce ma bazez? Pe simplu fapt ca fara construirea unui set coerent de masuri in perioada urmatoare n-o sa mearga bine nici Guvernului, nici mediului de afaceri. Prin urmare, motivatiile celor doua parti sunt aliniate si constientizate. Evident, nu exista inca nicio garantie, dar de aceea avem nevoie, asa cum spuneam mai sus, de incredere.
  • concluzii (Miercuri, 22 decembrie 2010, 11:16)

    Valeriu S. [utilizator]

    In text spuneti ca au fost elaborate o serie de studii, care au sprijinit buna desfasurare a procesului de reforma.

    1. Care sunt principalele concluzii ale studiului 6 "Evaluarea impactului modificarii regimului fiscal existent pentru micro intreprinderi (impozit pe venit)".
    2. Principalele concluzii ale studiului 7 "Identificarea alternativelor de incurajare fiscala a microintreprinderilor si a IMM-urilor prin analiza facilitatilor financiar-fiscale acordate acestora in statele comunitare precum si formularea unor propuneri de preluare in legislatia romaneasca"

    Multumesc!
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 12:57)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Valeriu S.

      1. Studiul nostru s-a concentrat pe trei aspecte. Primul, era legat de eliminarea impozituloui pe venitul microintreprinderilor. Al doilea, analiza efectele impozitului minim si cele ale propunerii de introducere a impozitului forfetar. Al treilea, de a vedea ce regim fiscal exista in alte tari europene pentru microintreprinderi si a incerca sa desprindem bune practici. In esenta, una din concluziile principale ale studiului, care stiu ca va dezamagi, poate, pe micii intreprinzatori este aceea ca orice exceptie de la un regim fiscal statutar are tendinta sa aibe per ansamblu un efect de bunastare negativ. Concluzia noastra a fost ca nu impozitul pe profit este de natura sa influenteze dramatic succesul unei afaceri ci mai degraba povara administrativa a unui regim bazat mai mult pe exceptii decat pe reguli generale. Filosofia unui regim fiscal prietenos cu micii intreprinzatori este ca trebuie sa existe reguli simple, clare si aplicabile tuturor. Aceasta este constatarea generala. Concluzii specifice se refereau la necesitatea regandirii impozitului forfetar fata de forma in care fusese propus. Ma bucura, de altfel, faptul ca pana la urma nu a fost introdus in conditiile in care Franta, oferita ca exremplu, incearca de 3 ani sa elimine acest tip de impozit. Legat de impozitarea veniturilor, problema arata in modul urmator: pentru afacerile profitabile, peste un anumit prag usor de calculat, este mai costisitor un impozit pe profit decat impozitul pe venit. In contextul crizei, cand profitul companiilor mici oricum a scazut si, in plus, apetenta declararii profitului este cronic scazuta, renuntarea la impozitul pe venit s-ar putea chiar sa fi fost favorabila firmelor. Problema se pune: daca Guvernul poate motiva firmele sa isi declare profitul fara a incerca sa il mai diminueze artificial pentru a nu fi impozitat.
      • continuare (Miercuri, 22 decembrie 2010, 13:07)

        Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dragos Pislaru

        Una din propunerile Planului de actiuni este de a simplifica prevederile care permit neimpozitarea profitului reinvestit pentru IMM, astfel incat, cel putin pe perioada 2011-2012 sa se permita o oarecare acumulare de capital la nivelul IMM. Aceasta masura ar permite inclusiv reducerea economiei informale.
        2. Studiul 7 inventariaza o serie impresionanta de masuri dedicate IMM-urilor din celelalte state membre. Cateva din cele pe care le-am considerat ca fiind relevante pentru Romania in perioada urmatoare (incluse in Planul de actiuni): crearea unui instrument de tip factoring pentru toate creantele firmelor private, in special IMM, asupra statului sau institutiilor statului, intarziate mai mult de 30 de zile de la data acceptarii serviciilor sau bunurilor furnizate (buna practica in Belgia si Franta); compensarea sumelor datorate de catre stat in contul rambursarii TVA, intarziate cu mai mult de 45 de zile, cu sumele aferente obligatiilor fiscale ale firmelor; implementarea metodei costului standard de evaluare a poverii administrative suportate de intreprinderi.
  • ok, dar cum? (Miercuri, 22 decembrie 2010, 11:30)

    Bogdan [anonim]

    1. Guvernul a dat ordin acum vreo cativa ani sa nu se mai faca nici o noua agentie, ci dimpotriva, sa se hacuiasca cateva. Ce sanse are propunerea asta, in conditiile in care mai sunt cateva agentii foarte utile care asteapta la coada, dar populismul nu le lasa sa se infiinteze?
    2. Bun! Facem studii, strategii, planuri, propuneri, idei... Dar le ia cineva in seama? Adica daca proiectul asta nu era platit din bani europeni, si-ar fi pierdut cineva timpul cu astfel de idei, fiind clar ca nu se va intampla nimic din toate astea?
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 13:14)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Bogdan

      Propunerile institutionale nu au in vedere "umflarea" aparatului administrativ ci comasarea unor structuri deja existente. Spre exemplu, Romania are nevoie de o politica coerenta pentru: 1. atragerea de investitii straine, 2. sustinerea exporturilor romanesti, 3. sustinerea implantarii/ investitiilor romanesti prin crearea de filiale pe piete terte. Au mai existat si exista in continuare agentii care se ocupa cu fragmente ale acestei politici. Ceea ce propunem acum este integrarea diferitelor componente institutionale intr-o singura Agentie Aceasta Agentie ar urma sa foloseasca reteaua de consilieri economici din Ambasadele Romaniei, atat pentru atragerea de investitiilor straine, cat si pentru promovarea investitiilor autohtone. Este firesc sa privim internationalizarea ca fiind cu dublu sens. Trebuie sa depasim politica standard - doar de sustinere a exporturilor prin targuri, expozitii si misiuni - si sa trecem la sustinerea directa a firmelor romanesti cu potential de implantare pe piete strategice cum ar fi zona araba sau spatiul ex-sovietic. Acest tip de politica a fost aplicat de Spania sau Italia atunci cand Romania nu era membru UE si este aplicat cu succes de state noi membre, cum ar fi Cehia sau Polonia, pe pietele din afara UE.
    • continuare (Miercuri, 22 decembrie 2010, 13:18)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Bogdan

      2. Exista multe forme fara fond in societatea noastra. Putem gandi pesimist, ca doar s-a bifat un nou proiect. Dar, pana la urma, scopul proiectului era de crestere a capacitatii institutionale a unui Minister cheie pentru dezvoltarea societatii romanesti. Ministerul agreaza sa sustina o noua serie de masuri menite sa reconfigureze politica pentru antreprenoriat si mediul de afaceri. Acest fapt, in sine, trebuie incurajat si in loc sa vedem drobul de sare, ar trebui sa ne gandim cum putem sa intindem o mana Ministerului astfel incat sa vedem imediat in 2011 primele masuri implementate. Spuneam mai devreme ca nu depinde doar de Guvern ci si de dialogul pe care acesta il va avea cu mediul de afaceri.
  • LITERATURA (Miercuri, 22 decembrie 2010, 11:57)

    Raluca [anonim]

    Studiile elaborate nu prea au legatura cu realitatea din teren si nimeni nu tine seama de ele.
    Nu era mai eficient unul sau mai multe studii privind simplificarea relatiilor stat-IMM (fara contabili, consultanti, raportari, declaratii, etc.), fara pierderea inutila a timpului pe la cozi in fiecare luna pentru un IMM cu 2-3 angajati?
    Care ar fi impactul asupra PIB-ului daca un IMM cu 2-3 angajati ar achita intr-un cont pur si simplu un % din cifra de afaceri pentru toate obligatiile?
    • raspuns (Miercuri, 22 decembrie 2010, 13:28)

      Dragos Pislaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Raluca

      Literatura nu este un lucru rau iar studiile nu au stricat niciodata, daca au fost bine facute. Ca urmare a studiilor, in Planul de actiuni exista o masura, nu neaparat originala la nivel mondial ci, tocmai, inspirata din bunele practici, de a internaliza in cadrul administratiei circuitul documentelor care in prezent sunt solicitate antreprenorilor si cetatenilor in general. Exemplu: atunci cand participi la o licitatie, ti se cer bilanturile firmei pe ultimii 3 ani, copie dupa certificatul de inregistrare, certificat de atestare fiscala, ceritifcat pentru plata taxelor locale, ca sa dau doar cateva exemple. Reforma propusa ar presupune ca o institutie a statului nu ar avea voie sa ceara unui agent economic/cetatean roman documente pe care ar trebui sa le solicite si sa le procure de la o alta institutie publica. In cazul exemplului nostru, Autoritatea contractanta a respectivei achizitii publice ar trebui sa obtina de la ONRC datele firmei, de la Ministerul de Finante - datele privind indeplinirea obligatiilor fiscale catre bugetul de stat, de la Administratia financiara locala - datele privind indeplinirea obligatiilor fiscale locale. Deja se discuta despre o astfel de reforma in proiectul e-romania, promovat in mod paradoxal de catre MCSI si nu de MECMA. In prezent, se asteapta construirea si interconectarea bazelor de date, dar nimic nu opreste implementarea imediata a unei astfel de masuri, de internalizare a documentelor. Ar fi vorba doar de transferarea timpului/costului pe care il suporta agentii economici penru obtinerea documentelor, catre institutiile care le solicita. Evident, ca rezistenta la o astfel de reforma nu poate fi decat una considerabila. Dar, numai asa se poate "rupe pisica" si creea un mediul de afaceri performant care sa permita inclusiv salarii in administratia publica mai mari.
  • Cred ca abordarea care se impune este alta (Joi, 23 decembrie 2010, 17:52)

    Ifrim sandru [anonim]

    In mod vadit cei care au promovat acest set de solutii si idei, nu au habar cum se formeaza un anterprenor, cunm se naste, se dezvolta si mai ales cum acesta prin activitatea ce o desfasoara aduce foloase societatii si lui.

    Nu toti cei audiaza cursuri si participa la traininguri de antreprenoriat ajung si antreprenori.
    Si nu toti antreprenorii sunt de succes.,
    In afara de educatie, cunoastere, mai trebuie si experienta, mai trebuie si implicare.
    Ca la sport, trebuie sa ai si meciuri adevarate.

    Formarea unui antreprenor este asemanatoare cu cea formarii unui sportiv, sau medic, sau artist, sau inginer, sau pilot ... sau oricare profesionist (in masura sa se implice, si sa garanteze realizarea performantelor vizate / angajate).

    Un antreprenor are ochiul si sufletul unui cercetator, cunoasterea unui proiectant si personalitatea si experienta unui militar.

    Toate acestea se fac nu numai la catedra si nu numai citind... ci mai ales lucrand in laoborator, atelier, santier ... in piata, in viata reala..

    Pentru a forma aceste trasaturi de personalitate, trebuie mult antrenament si multe incercari / meciuri oficiale.

    Multi doritori, putini alesi.

    De baza in formarea unui antreprenor este creativitatea si initiativa / automotivatia acestuia, care il ajuta sa reia iar si iar incercari in "ale afacerilor" pana cand incepe sa si reuseasca.

    Ce scoala de antreprenori avem noi ?
    Ce modele de antreprenori oferim ?
    Ce conditii de formare ii asigura statul si mai ales ce suport ii acorda statul in efortul antreprenorului de a se desavarsi ?

    In schimb ii ia impozitul pe profit.

    Logica impozitarii intr-un stat care vrea sa creeze bunastare pentru cetatenii sai este impozite cat mai mici pentru antreprenori (ca locomotive ale dezvoltarii economice a unei natiuni)

    Idealul ar fi o tara de antreprenori si evident manageri / administratori / gestionari autentici.

    In aceasta perspectiva, ce valente credeti ca mai are programul dvs. ?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri