"Există trei elemente care stau la baza comiterii fraudelor, care pot fi rezumate sub forma unui „triunghi al fraudei”:
– oportunitate
– justificare
– presiune financiară",
se arata in cadrul Anexei 1 la proiectul de act normativ amintit.
Iata un exemplu detaliat dintre cele 16 sisteme de fraudare a fondurilor UE, incluse in aceasta Anexa:
"Corupţie – mită şi comisioanele ilegale
Descrierea sistemului: Mita şi comisioanele ilegale semnifică darea sau primirea de „obiecte de valoare” în vederea influenţării unui act oficial sau a unei decizii de natură comercială.
Oferirea de mită
„Obiectele de valoare” nu trebuie să fie şi, adesea, nu sunt bani (ambiguitatea se menţine, ceea ce permite autorului să invoce diferite scuze, dacă este necesar). Orice beneficiu tangibil oferit sau primit în vederea coruperii primitorului poate constitui mită.
„Obiecte de valoare” specifice care au fost date sau primite ca mită includ, între altele: cadouri a căror valoare depăşeşte pragurile stabilite de către organizaţii/societăţi, „împrumuturi” (indiferent dacă au fost sau nu rambursate), utilizarea unor carduri de credit, plata în exces a achiziţiilor (de exemplu, o plată de 500 000 EUR pentru un apartament în valoare de 200 000 EUR), utilizarea gratuită sau în schimbul unei chirii preferenţiale a unui apartament, utilizarea gratuită a unui autoturism închiriat, plăţile în numerar, plata prin cecuri sau transfer bancar a unor „taxe sau onorarii” fictive, reprezentând adesea un procent stabilit în prealabil din contractul obţinut, şi plătite printr-un intermediar sau societate-paravan *5) înfiinţată de către destinatar, precum şi deţinerea de participaţii secrete în cadrul societăţii contractante sau vânzătoare corupte).
De obicei, obiectele de valoare sunt acordate în ordinea prezentată mai sus. Această ierarhie apare deoarece, iniţial, părţile îşi studiază reciproc intenţiile şi este posibil ca platitorul mitei să nu poată oferi plăţi mai substanţiale decât după atribuirea contractului.
După atribuirea unui contract, darea de mită are loc în special sub forma acordării de comisioane ilegale, ceea ce înseamnă că, după ce primeşte o plată, contractantul plăteşte sau returnează un procent stabilit în prealabil din fiecare sumă încasată.
Indiferent de maniera de plată a mitei, preţurile sunt de obicei majorate artificial sau calitatea mărfurilor şi serviciilor este redusă, în vederea recuperării sumelor plătite.
Darea de mită facilitează mai multe alte tipuri de fraudă, cum ar fi falsificarea de facturi, înregistrarea de cheltuieli fictive sau neîndeplinirea specificaţiilor contractuale.
Indicatori de fraudă:
Cel mai frecvent indicator al oferirii de mită şi comisioane ilegale este tratamentul favorabil nejustificat acordat unui contractant de către un responsabil pentru contractare într-o perioadă de timp.
Alte semnale de avertizare:
- legături strânse între un responsabil pentru contractare şi un furnizor de produse sau servicii;
- creşterea inexplicabilă sau bruscă a averii responsabilului pentru contractare;
- responsabilul pentru contractare efectuează o activitate economică nedeclarată;
- contractantul este cunoscut în domeniul său de activitate pentru acordarea de comisioane ilegale;
- modificări nedocumentate sau frecvente ale contractelor, care conduc la majorarea valorii acestora;
- responsabilul pentru contractare refuză predarea responsabilitatilor legate de contractul în cauză şi preluarea altor atribuţii similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au legatură cu experienţa nu este relevantă)
- responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completează declaraţia privind conflictele de interese."
Proiectul de act normativ citat, publicat pe site-ul MFP, contine Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene.
OUG 66/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial 461/30.06.2011 si contine prevederi referitoare la conflictul de interese in evaluarea si controlul proiectelor cu fonduri europene, functionarea si competentele autoritatilor de control. O componenta importanta o reprezinta stabilirea corectiilor financiare in cazul constatarii de nereguli/fraude in cazul contractelor de achizitii publice realizate in cadrul proiectelor cu fonduri UE sub forma de procente din valoarea contractelor.
Mai rau este ca acestia poarta toata responsabilitatea si in cativa ani, noi ceilalti, ne vom trezi ca trebuie sa restituim banii la UE.
Calitatea are totusi un pret!
Asa ceva nu are ce sa caute la nivel de act normativ!!!
Cad fraudacii ca mustele numai cand il vad!
O companie a castigat 5 proiecte, toate facand parte din aceeasi componenta de finantare dar adresandu-se unor zone diferite din tara. Finantarea cuprindea si achizitia de laptop-uri pentru consultantii care lucrau la proiect. Deoarece echipa de consultanti pentru cele 5 proiecte era aceeasi s-a propus sa se cumpere doar 5 laptopuri si restul banilor sa fie folosit pentru alte chestii in cadrul proiectelor. Raspunsul a fost ferm - nu ne permit normele de finantare - drept pentru care fiecare consultant a fost dotat cu 5 laptopuri, avand obligatia ca fiecare proiect sa fie lucrat pe un laptop separat. Ca asa fusese aprobat proiectul...
dam pe piata 16... pe astea mai banale si mai pastram cateva pentru noi.