Grecia ar trebui sa includa toate activele publice intr-o structura pe care sa o vanda unei institutii europene pentru 125 miliarde de euro si sa-si reduca astfel datoria publica de la 145% din PIB la 88% din PIB, potrivit unui plan realizat de consultanti ai guvernului de la Berlin. Cotidianul La Tribune, citat de Mediafax, scrie ca planul, numit Eureca, a fost realizat de consultanti influenti din guvernul cancelarului Angela Merkel, condusi de Martin Wittig, directorul general al companiei Roland Berger.

Propunerea include sase faze. In prima faza, Grecia ar trebui sa includa intr-o structura comuna toate activele publice (banci, imobiliare, telecom, porturi, et.c.), asemanatoare agentiei Treuhandanstalt, infiintata in 1990 pentru a privatiza 8.500 de companii publice din Germania de Est. Aceste active sunt estimate la 125 miliarde de euro, suma calculata in functie de valoarea unor proprietati scoase deja la privatizare de guvernul de la Atena.

Al doilea pas prevede ca o institutie europeana, finantata de statele membre, sa cumpere fondul infiintat de Grecia, care ar urma sa privatizeze activele pana in 2025.

In a treia faza, Grecia va primi 125 miliarde de euro pentru a-si rascumpara obligatiunile de la Banca Centrala Europeana (BCE) si Fondul European de Stabilitate Financiara. Efectul imediat al acestui al treilea pas ar fi reducerea datoriei publice de la 145% din PIB la 88%. Expunerea BCE pe Grecia ar fi redusa la zero, situatie care ar avea un efect calmant asupra contribuabililor europeni. Dobanzile pentru Grecia ar cobori puternic si ar putea pemite statului elen sa se imprumute din nou de pe pietele financiare.

In a patra etapa, institutia europeana va investi 20 miliarde de euro in restructurrea activelor pentru a le creste valoarea cu circa 50 miliarde de euro. Valoarea acestor investitii poate fi majorata cu 10-15 miliarde de euro din fondurile structurale pe care Grecia nu le utilizeaza. Aceasta injectie de capital, de circa 8% din PIB al Greciei, ar putea repune tara pe un trend de crestere, de circa 5% anual in urmatorii 3-4 ani. Ca urmare a majorarii incasarilor din taxe, Grecia va trece la rascumpararea anuala de datorii echivalente cu 1% din PIB, pentru a ajunge in 2018 sub pragul european de 60% din PIB.

Procesul de privatizare va fi incheiat pana in 2025, iar daca fondul infiintat va avea profit, atunci acesta va fi platit Greciei, dupa scaderea costurilor cu dobanzi si cheltuieli de management. Daca ar rezulta pierderi, acestea vor fi suportate de Grecia. Chiar daca nu va fi realizata nicio privatizare, datoria publica a Greciei va cobori sub 70% din PIB, o imbunatatire substantiala fata de situatia actuala.

Ultima faza a planului german vizeaza o reducere la zero a castigurilor speculatorilor care nu cred in salvarea Greciei si a zonei euro si mizeaza pe prabusirea obligatiunilor elene, spaniole, italiene si iralndeze.

Chiar daca planul a fost realizat de un grup de consultanti, este foarte probabil sa nu fi fost dezvoltat in afara cercului cancelarului Merkel si al expertilor BCE, UE si FMI, noteaza La Tribune. Compania Roland Berger are, de asemenea, experienta in privatizari, dupa ce a fost implicat in operatiunile Treuhandanstalt. Programul va trebui sa faca fata opozitiei bancilor si pietelor financiare, primele avand propriile scenarii cu privire la privatizarea activelor elene, in timp ce pentru pietele financiare actuala situatie de inertitudine ofera multiple oportunitati de profit.