Cum si cand accepta creditorii privati ai Greciei sa o ierte de datorii, care va fi situatia Ungariei avertizata de Comisia Europeana cu taierea fondurilor europene din cauza masurilor insuficiente privind reducerea deficitului bugetar, cum va arata tratatul fiscal al UE stabilit la summitul din 8-9 decembrie, la Bruxelles, si cum va functiona fondul permanent al zonei euro.

Acestea sunt cele mai importante întrebari la care ministrii de finante ai zonei euro – Eurogrup - care se întalnesc luni, 23 ianuarie si mai apoi ministrii de finante ai celor 27 de state membre UE – ECOFIN – care se întalnesc marti, trebuie sa gaseasca un raspuns.

1. Mecanismul European de Stabilitate – fondul permanent de urgenta pentru zona euro. Prima chestiune în privinta careia ministrii zonei euro vor putea da un raspuns este prevederea din ultimul draft de tratat fiscal potrivit careia tarile care nu-l semneaza nu pot primi ajutor din fondul de urgenta al UE.

Este de asemenea de asteptat ca ministrii de finante din zona euro sa elimine luni toate neclaritatile legate de tratatul pentru Mecanismul European de Stabilitate (MES) fondul permanent pentru zona euro si sa-l trimita spre ratificare parlamentelor nationale, anticipeaza Financial Times. MES va functiona de la jumatatea acestui an (si nu din 2013 cum fusese stabilit initial) alaturi de fondul temporar al zonei euro, asa numitul Fondul european de stabilitate financiara (EFSF) care beneficiaza de 440 miliarde de euro.

Spre deosebire de FESF care se bazeaaza pe garantii guvernamentale, MES va avea un capital platit de 80 miliarde de euro si un capital „apelabil” de 620 miliarde de euro, aproape ca o banca. Capacitatea de creditare combinata a celor doua fonduri este în prezent limitata la 500 de miliarde de euro, dar liderii zonei euro vor discuta în luna martie daca aceasta bariera va fi mentinuta sau nu.

Germania se opune deocamdata modificarii limitei de 500 miliarde de euro, capacitatea combinata de împrumut a celor doua fonduri fiind evaluata la 1.000 de miliarde de euro.

2. Tratatul international pentru disciplina fiscala. Ministrii de finante urmeaza sa clarifice saptamana aceasta mai multe puncte controversate din tratatul fiscal al UE – ajuns la a patra varianta:

•     de cate state membre este nevoie pentru ca acordul interguvernamental sa intre în vigoare: 9, 12 sau 15 au fost variantele vehiculate în propunerile care au circulat pana acum
•     ce statut vor avea statele membre UE care nu au aderat înca la moneda unica:  Polonia a cerut explicit sa participe la discutiile de la euro-summituri
•     cine aplica sanctiunile pentru statele indisciplinate: una dintre variante stabilea ca responsabilitatea revine Comisiei Europene dupa care aceasta prevedere a fost modificata: statele membre se pot chema în judecata unele pe celelalte dupa care intervine Comisia Europeana care verifica reclamatiile lor.
•     este nevoie ca regula privind bugetul echilibrat, asa numita „regula de aur” sa fie obligatoriu transpusa la nivel constitutional sau este suficienta legislatia nationala. Una dintre variantele de tratat vorbeste despre intruducerea acestei prevederi doar „de preferinta la nivel constitutional”

O alta problema ramane, ca si dupa summitul din 8-9 decembrie 2011, cat de repede va fi pus în legislatiile nationale prevederile noului pact fiscal. Testul politic al capitaleor europene se anunta de lunga durata. Dupa opozitia Marii Britanii, Ungaria a anuntat ca nu poate “ceda Bruxelles-ului suveranitatea nationala” fara sa întrebe macar parlamentul national alte trei state membre fie au pus conditii, fie ar vrea sa organizeze referendumuri nationale, o procedura complicata, pe care Bruxelles-ul a facut tot posibilul sa o evite.

CEHIA Premierul ceh Petr Nečas a declarat ca sustine organizarea unui referendum cu privire la "pactul fiscal", dar a precizat ca asteapta proiectul final al tratatului interguvernamental care vizeaza înasprirea disciplinei fiscale în zona euro, noteaza Euractiv.com care citeaza EurActiv Cehia. Nečas a adaugat ca prefera ca cehii sa decida aderarea tarii la noul tratat. Pactul fiscal ar putea fi însa ratificat cu o majoritate constitutionala (trei cincimi) de voturi din cele doua camere ale parlamentului ceh. Nečas, lider conservator si eurosceptic al Partidul Civic Democrat (ODS) din Cehia a declarat ca prefer ca tratatul fiscal sa fie votat ca parte a unui referendum national privind adoptarea monedei euro. O alta posibilitate ar fi un referendum separat pentru modificarea tratatului UE. "Tratatul interguvernamental pentru disciplina fiscala, înseamna, fara îndoiala, un transfer de competente radical catre UE", a declarat Nečas, citat de agentia nationala de presa CTK.

POLONIA Premierul Poloniei Donald Task a conditionat saptamana trecuta semnarea viitorului tratat international pentru pactul fiscal al UE în schimbul permisiunii ca reprezentantii tarii sale, care nu a aderat înca la moneda unica, sa participle la viitoarele summituri ale statelor din zona euro chiar daca nu au drept de veto, a scris presa poloneza, citata de EuObserver.

FINLANDA, care a pus numeroase conditii suplimentare în criza euro si-ar putea nuanta si ea pozitia dupa ce seful diplomatiei de la Helsinki, Erkki Tumioja, a spus ca propunerea de tratat fiscal european „nu este necesara”. Într-un interviu pentru Financial Times el a declarat ca Finlanda nu ar trebui sa semneze tratatul si a avertizat ca majoritatea alesilor din parlament au aceasta opinie.

3. Grecia ramane o problema dupa mai multe temeri legate de acordul pentru asa numita „implicare a sectorului privat” în criza prin acceptarea „voluntara” a stergerii datoriilor grecesti. Cancelarul german Angela Merkel avertizase ca negocierile cu sectorul privat sunt responsabilitatea Greciei.

Detinatorii privati ai datoriilor grecesti au facut oferta maxima în privinta pierderilor pe care sunt dispusi sa le accepte, a declarat unul dintre negociatorii acestui pachet, citat duminica seara de Financial Times. Aceasta limita înseamna ca cereri suplimentare de iertare a datoriilor ar putea însemna compromiterea întelegerii pentru “implicarea voluntara a sectorului privat în criza datoriilor grecesti” si ar putea declansa falimentul statului.

Charles Dallara, director general al Institutului International, a declarat ca este optimist ca cele doua parti ar putea ajunge la un acord care ar putea preveni un faliment grecesc la scandenta unor obligatiuni de 14,4 miliarde de euro, pe 20 martie. Situatia Greciei a devenit din nou tensionata dupa mai multe temeri ca acordul pe stergerea unor datorii de 100 de miliarde de euro nu va putea fi perfectat înaintea întalnirii de luni, 23 ianuarie, a ministrilor de finante ai zonei euro.

Dar starea de spirit de la Atena a fost tensionata în noaptea de duminica dupa ce a devenit clar ca un acord privind reducerea datoriei Greciei nu putea fi atins înainte de întalnirea de luni a ministrilor de finante din zona euro, la Bruxelles. Oficiali greci s-au declarat însa optimisti ca acordul va fi obtinut pana la summitul informal al zonei euro, programat pe 30 ianuaruie.

Seful task force-ului Comisiei Europene pentru Grecia, Horst Reichenbach, declarase joi, pentru televiziunea germana ARD, ca Grecia are nevoie de un acord rapid si de continuarea platilor din fondurile de asistenta. “Nimeni nu îndrazneste sa-si imagineze ce s-ar întampla daca urmatoarele saptamani nu ar aduce un rezultat bun, daca participarea bancilor private nu poate fi agreata si daca urmatoarea transa de ajutor nu este platita”, a spus Reichenbach, citat de FT.

4. Ministrii de finante ar putea detalia si situatia Ungariei, avertizata la mijlocul lunii ianuarie cu pierderea fondurilor europene, din cauza masurilor considerate insuficiente de Executivul de la Bruxelles, în privinta deficitului bugetar.