Romania si noul tratat fiscal. De ce e nevoie de noul Tratat pentru statele UE si care sunt posibilele efecte

de George Stefan     HotNews.ro
Luni, 20 februarie 2012, 13:32 Economie | Finanţe

UE incearca repornirea motorului economic
Foto: Consiliul European
Noul tratat fiscal este parte a Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare, si introduce un set de reguli care sa imbunatateasca disciplina bugetara la nivelul regiunii, aducand si penalitati automate pentru statele care au semnat tratatul. Acesta a fost agreat de catre cele 17 state membre ale zonei euro,la care s-au alaturat aproape toate celelalte state membre ale UE, cu exceptia Marii Britanii si a Cehiei. Noul tratat se incadreaza in politica generala a UE de a sprijini cresterea economica sustenabila, crearea de locuri de munca, competitivitatea si coeziunea sociala.

In cazul ratificarii de Parlament si introducerii prevederilor sale in Constitutie, Romania si-ar asuma prin acest Tratat o pozitie bugetara pe termen mediu echilibrata sau excedentara, ceea ce era mentionat si in Pactul de Stabilitate si Crestere, la care s-ar adauga insa si o limita inferioara in ceea ce priveste deficitul bugetar structural, de 0,5 procente din PIB.


Obligatia statului membru este de a introduce in sistemul legislativ national, la nivel de Constitutie intr-o perioada de maxim un an de la semnarea Tratatului, acest obiectiv fiscal.

Exista si mentiunea ca atunci cand raportul dintre datoria publica si Produsul Intern Brut este semnificativ sub nivelul admis de 60% si nu exista riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice, limita inferioara pe termen mediu a deficitului structural ca pondere in PIB sa poata ajunge la 1,0%.

Atunci cand se inregistreaza o abatere de la acest obiectiv se declanseaza automat un mecanism de corectie, prin care statul membru in cauza va fi obligat sa aplice masuri pentru a se incadra in limitele stabilite. Daca acest lucru nu se intampla, pe baza  raportului de evaluare emis de Comisia Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene va fi sesizata si apoi, in urma hotararii Curtii, se vor impune sanctiuni financiare de maxim 0,1% din produsul intern brut al tarii. Aceste sume provenite din sanctiuni vor fi folosite fie ca fonduri ale Mecanismului European de Stabilitate (pentru statele sanctionate care fac parte din zona euro), fie in bugetul general al Uniunii Europene (pentru statele care nu sunt membre ale zonei euro).

Dupa acest cadru, care are un caracter general, apar notiunile tehnice cu privire la deficitul structural. Deficitul bugetar efectiv este format din doua componente. Prima este o componenta structurala (cheltuieli si venituri bugetare ”permanente”, care nu variaza in functie de faza ciclului economic), iar cea de-a doua este componenta ciclica (cheltuieli si venituri bugetare a caror evolutie este corelata cu cresterea/stagnarea/declinul economiei nationale, precum veniturile din TVA, impozitele pe profit sau cheltuielile cu ajutoarele pentru somaj). Suma  acestor doua componente duce in final la ceea ce se cheama deficit bugetar efectiv. Conform Tratatului, deficitul bugetar efectiv trebuie sa fie de maxim 3% din PIB-ul national, in timp ce deficitul structural are o pondere de maxim 0,5%. Pe termen lung, adica la nivelul PIB-ului potential, componenta ciclica este zero, ceea ce conduce la identitatea deficit bugetar efectiv = deficit bugetar structural.

Aceasta noua regula poate contribui la o crestere a increderii in economia UE in general, si a zonei euro, in particular. Poate fi un semnal ca politicul incearca sa aduca ordine intr-un context dominat (inca) de mai multe efecte:
  • politicile incepute prin anii 80, care au condus la extinderea caracterului social al modelului european de economie, nivel al taxarii ridicat si rigiditate a pietei muncii
  • esecul in reducerea datoriilor suverane, care era necesara pentru indeplinirea criteriilor de la Maastricht stabilite in 1992, unde se mentiona ca datoria publica in PIB trebuie sa fie de maxim 60%. Doar statele nordice au reusit in aceasta perioada sa isi reduca datoria publica. In anul 2008, media la nivel comunitar al datoriei publice se situa in jurul a 62%, iar in 2009 aceasta a ajuns la 74%, conform Comisiei Europene.
  • ratele de crestere inferioare celor inregistrate de alte puteri globale (SUA, China, India, etc.) din anii 2000 si din prezent, care au dus Europa (partea ei Occidentala) intr-un soi de stagnare economica caracterizata de datorii publice ridicate, somaj crescut (chiar ingrijorator in randul tinerilor) si deficite comerciale.

Problema esentiala pe care o vad in acest moment se refera la faptul ca, prin politicile adoptate la nivel european, trebuie sa se incerce recrearea ”ecosistemului”, prin care sa se puna in functiune intreaga economie europeana caracterizata de cele mentionate mai sus.

Dupa cum se stie, in deceniul trecut, nici Strategia Lisabona si nici Pactul de stabilitate si crestere nu au reusit sa ofere un raspuns la problema stagnarii si a pierderii de competitivitate fata de celelalte state ale lumii. Prin Agenda Europa 2020, Pactul Europlus si Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare se pun bazele modului in care Uniunea Europeana se va dezvolta.

In Romania, pana la sfarsitul anului 2009, se observa ca deficitul structural a fost considerabil peste cel efectiv, ceea ce arata ca prin surplusul generat de componenta ciclica a deficitului bugetar (incasari bugetare crescute din perioada de expansiune) s-au efectuat cheltuieli cu caracter permanent (precum cresterile de 50% ale pensiilor si salariilor bugetare), care au impus apoi, odata cu adancirea recesiunii (scadere economica de aproximativ 10 procente in anii 2009 si 2010) masurile care sa reduca aceste cheltuieli. Alegerile guvernului in aceasta privinta pentru a repara dezechilibrele bugetare se cunosc si au fost dezbatute suficient.


Sursa datelor: European Economic forecast – Autumn 2011

Bunul simt ne spune ca aceasta regula poate duce la cheltuieli bugetare mai bine prioritizate si o mai buna eficienta. Mentinerea unui deficit structural de 0,5 procente din PIB impune ca in perioada de expansiune guvernele sa ”economiseasca” veniturile suplimentare generate de cresterea economiei. Acestea vor trebui sa isi aleaga mai eficient cheltuielile pe care vor sa le faca si sa actioneze anticiclic. Ulterior, in perioada de contractie economica, economiile facute vor fi folosite la cresterea cheltuielilor, ajutand cererea agregata sa isi revina.

In acest fel se poate realiza si un mix mai bun intre politica monetara si politica fiscal-bugetara. Comportamentul anticiclic al guvernului, cel putin in teorie, duce la o deviatie mai mica a PIB-ului efectiv fata de PIB-ul potential (nivelul de PIB real care poate fi produs de economie fara a genera presiuni inflationiste), reducandu-se presiunile inflationiste care pot fi generate de cheltuielile bugetare.

Dupa cum se poate observa in figura de mai jos, actiunea guvernului a fost mai mereu prociclica, in faza de expansiune a economiei crescand si cheltuielile guvernamentale, in timp ce in perioada de decalaj recesionist (output-gap negativ) si cheltuielile bugetare s-au redus. Este de asteptat ca anul acesta, pe fondul ciclului politic, cheltuielile sa aiba un caracter expansionist.


Sursa datelor: European Economic forecast – Autumn 2011


Principalele obiectii fata de noua regula tin de:

  • Implicatiile pe care aceasta le are fata de tarile emergente, cum este si cazul Romaniei. Este posibil ca o astfel de impunere sa duca la rate de crestere suboptime pentru Romania. De asemenea, fara masuri complementare care sa sprijine cresterea PIB-ul potential (cresterea natalitatii, investitii in tehnologii, economisire, educatie, etc. ), regula fiscala doar aduce o mai mare disciplina bugetara.
  • Posibila slabire a cererii interne generata de reducerea deficitelor structurale la pragul de 0,5% din PIB care va ingreuna procesul de crestere economica  (reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar si cu salariile).
  • Sursele de finantare alternative care pot fi atrase si folosite de Romania, odata cu restrangerea cheltuielilor bugetare. Investitiile straine directe nu dau vrun semn de revenire, in timp ce in privinta atragerii fondurilor europene rezultatele nu ne incurajeaza sa le consideram drept un instrument care poate fi folosit pentru a creste si, respectiv, a converge catre media UE.













Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ca voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

6159 vizualizari

  • +13 (15 voturi)    
    Un lucru este cat se poate de clar (Luni, 20 februarie 2012, 14:15)

    Andradda [utilizator]

    Un guvern nu are dreptul sa se indatoreze peste o anumita limita.
    Ca limita aceea e de 1 sau 2 sau 7% se poate discuta.
    Dar o limita trebuie sa fie.
    Altfel patim si noi asa cum au patit multe tari din UE.
    Traim "bine" pe datorie, iar cand vine scadenta, dam din colt in colt.
    Pt ca, oricum am scalda-o, oricum am suci-o, oricum am intoarce-o...scadenta vine.
    Poate dupa 3 ani ca in cazul Romaniei, poate dupa 7 ani ca in cazul Irlandei sau poate dupa 10 ani, ca in cazul Greciei.
    Dar, de venit, nota de plata vine!!!
    • +9 (13 voturi)    
      noi nu am ... (Luni, 20 februarie 2012, 15:22)

      me [anonim] i-a raspuns lui Andradda

      trait bine pe datorie cum zici... ce-i drept s-a furat bine pe datorie... dar si la greci a fost cam la fel... adica parlamentarii greci furau in draci...
      • +7 (9 voturi)    
        iar (Luni, 20 februarie 2012, 17:05)

        iar [anonim] i-a raspuns lui me

        iar populatia cea cumpatata si onesta i-a votat iar si iar...

        de ce oare?

        vei sa spui ca romanul sau grecul de rand nu dau si nu iau spaga?

        noi admiram hotii, nu ii uram. la fel si in grecia.

        cel mult, ii invidiem. dar nu ii dispretuim.
        • 0 (2 voturi)    
          au furat barosanii (Marţi, 21 februarie 2012, 9:33)

          joker replacement [anonim] i-a raspuns lui iar

          dar au furat cu cap. au dat si boborului, cuvenita mita electorala.
          si boboru a aplaudat si'a votat.

          noi nu suntem in situatia lor, dar cu baietii nostrii, ajungem repede.

          caci, cu toate tratatele, ei vor face tot ce stiu.
          si, ca sa tina deficitul ala cum il vrea uniunea, vor taia dela investiti, de la lefuri, de la pensii.
          s'a dovedid eficient, iar ialomitzianu a luat si premiu.

          tratatul fara un program, o strategie pe termen lung, discutata, acceptata si adoptata de toate fortele politice, nu face prea multe parale.

          noi, romanii, stim ce trebuie facut, dar, nu face miciodata.
          ba, o zicala noua, folclor romanes modern, zice ca legile sunt facute pentru a fi incalcate.
    • 0 (0 voturi)    
      ... (Luni, 10 septembrie 2012, 23:41)

      Dani [anonim] i-a raspuns lui Andradda

      De acorn. Asa ar trebui, sa nu aiba voie sa se indatoreze. Dar realitatea este alta. Unde se indatoreaza tarile si de ce? La FMI, din cauza unei crize finaciare gindite si impuse de o sleahta de nemernici, printre care György Schwartz-Soros si Nouriel Roubini. Sa trecem peste originile celor doi indivizi supranumiti "profeti ai crizei", cind de fapt ei sint creatorii acesteia. Dar daca nu vrei sa te indatorezi, pentru a nu depasi acea limita de indatorare? Nu se poate...iar daca insisti, a doua zi intra automat in ecuatie santajul companiilor de rating, care maresc riscul de tara si induc automat instabilitatea politica si financiara. De exemplu, metoda Delphi stabileste riscul de tara dupa trei crieterii: politic, economic si financiar. Dar , de fapt, le influnteaza direct pe acestea. Este un cerc vicios, in care cauza si efectul se contopesc , iar rezultatul este dirijarea in sensul dorit a politicii, economiei si finantelor unui stat. Practic, pina la acapararea controlului total al statului respectiv. Astfel, esti practic obligat sa te imprumuti "fara numar", deoarece se merge pe ideea "daca vrei sa subjugi un popor, indatoreaza-l". Este o alta forma de razboi, mai putin singeroasa dar la fel de criminala ca si razboiul armat de cucerire. Asa s-a intimplat In Grecia, asa se intimpla acum in Ungaria...Spania si Portugalia sint deocamdata piste false, la rind sint Romania si Bulgaria. Asta in cazul unor "pasi gresiti", a se citi decizii politice impotriva europenizarii ori globalizarii. Totusi , mai exista speranta: Argentina a scapat din ghearele acestei imense caracatite politico-economico-financiare prin alungarea FMI, ajutati bineinteles si de marea departare geografica fata de "jandarmul" U.S.A. ori fata de alt stat aservit ideii de globalizare.
    • 0 (0 voturi)    
      ...(continuare) (Luni, 10 septembrie 2012, 23:56)

      Dani [anonim] i-a raspuns lui Andradda

      Asta este ceea ce se serveste popoarelor sub numele de "democratie": dirijarea tuturor ramurilor de dezvoltare a unui stat dar si a tuturor formelor de exprimare social si culturala a unui popor, pina la anihilarea completa a constiintei sale de neam. Detaliile se vad in traiul cotidian: schimbarea alimentatiei , a obiceiurilor de orice fel, inlocuirea culturii cu subcultura, a gindirii cu ignoranta, mistificarea istoriei (mai ales pe net - atentie la wikipedia!) si abaterea atentiei catre piste false (diverse scandaluri moderne, religie, ACTA, Anonymous, terorism, incalzire globala, etc). Totul induce cetateanului o stare de incertitudine, de lehamite care se transforma in ignoranta, in indiferenta, in prostie...deoarece prostii sint mult mai usor de condus, ei nu-si pun intrebari si nu cauta raspunsuri, se limiteaza sa spuna "noi muncim, nu gindim". Acestea sint definitii ale sclaviei moderne, cauzate de indatorarea controlata. Acesta este adevaratul motiv al indatorarii, nu viata de huzur traita pe datorie. Aceasta este adevarata nota de plata.
  • +5 (7 voturi)    
    Incet incet... (Luni, 20 februarie 2012, 15:55)

    Incet incet [anonim]

    Trebuie mutat controlul si gestiunea pib-ului la bruxeles.. cred ca singura noastra speranta spre un viitor in tara asta.
    Eu unul m-am saturat de circul si de joaca de-a guvernul.. cine e la guvernare da la cine trebuie.
    • +1 (1 vot)    
      Bugetul (Luni, 20 februarie 2012, 16:28)

      Unul [anonim] i-a raspuns lui Incet incet

      Guvernul nu gesioneaza PIB-ul ci bugetul care reprezinta numa o parte din Produsul Intern Brut.
    • +3 (3 voturi)    
      Mare grija (Luni, 20 februarie 2012, 16:46)

      Radu [anonim] i-a raspuns lui Incet incet

      Ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa se intample !!! nu sunt de acord cu punctul tau vedere.....trebuie sa fie comunicare intre state si trebuiesc evitate regimurile totalitariste care se ridica la putete in vremuri de criza......... dar nu sunt de acord sa cotroleze bruxelul PIB-ul Romaniei!!! trebuie sa existe o limita pana la care bruxeles sa se implice in treburile unei tari.....sa ne intelegem: nu sunt de acord cu coruptia si cu clasa politica dar.......hai sa punem umar de la umar si sa schimbam ceva....nu sa zicem: lasa ca dam tara bruxelului !!!!!!!!!!
      • +2 (4 voturi)    
        Incet incet... (Luni, 20 februarie 2012, 17:41)

        Incet incet [anonim] i-a raspuns lui Radu

        Daca iti place traiul civilizat nu ai cum sa fugi de globalizare. Vrem schengen, vrem sa circulam liber.. muncim ca niste robotzei tot anul pentru o saptamana in care sa putem vizita o tara straina.
        Clasa politica nu mai poate schimba nimic.. resursle sunt pe duca, trebuie invesit masiv in cercetare si pentru asta un singur stat nu mai poate tine pasul.
        • 0 (0 voturi)    
          ... (Marţi, 11 septembrie 2012, 0:23)

          Dani [anonim] i-a raspuns lui Incet incet

          Muncesti ca un robotel, vrei sa si circuli "liber" ca un robotel? Cui ii pasa de Schengen? Vizele sint pentru borfasi, cetateanului onest nu ii e teama sa ceara viza. Si apoi, sint destule lucruri mult mai frumoase de vazut la noi in tara. Ce, ai vizitat toata Romania si ai ajuns sa te saturi de ea? Globalizarea nu inseamna civilizatie, ci o cucerire facila si o forma de sclavie civilizata. Uniunea Europeana nu iti va dori vreodata binele...este doar un organism de inrobire a statelor . U.E. vede Romania doar ca o simpla piata de desfacere a produselor germane, franceze si belgiene, o piata cu 20 de milioane de consumatori. Daca U.E., FMI, Banca Mondiala ori BERD doreau binele Romaniei ar fi acordat un singur mare imprumut: pentru terminarea Centralei Energonucleare de la Cernavoda. Aceasta a fost initial proiectata sa acopere necesarul a aprox. 60% din necesarul energetic, dar prin disparitia marilor firme consumatoare ar asigura tot necesarul energetic actual al tarii. Ai cumva idee ce inseamna independenta energetica? Cu siguranta nu! Daca vrei sa circuli liber afara n-ai decit s-o faci afara. Sintem romani si vrem sa traim in Romania. Chiar si tiganii cinstiti, atitia citi sint,se declara "tigani"...numai ciorditorii si cersetorii se declara "europeni". Atita timp cit va exista acest organism frankensteiniar denumit U.E., popoarele de pe continentul european vor fi in pericol de extinctie, caci sclavul ideal e cel care nu are cultura, traditie, istorie. El trebuie programat sa munceasca ca un robotel si sa circule liber, insa doar atit de liber cit i se permite.
          Apropos, s-a schimbat ceva fata de anii asa-zisului comunism? Da....avem mai multe graunte dar nu ajungem la ele si am inlocuit colivia cu una mai mare.
  • +2 (6 voturi)    
    pe bune? (Luni, 20 februarie 2012, 16:42)

    laurentiucat [utilizator]

    eu vad ca in urma colapsului capitalismului salbatic, statele au salvat bancile pe seama indatorarii proprii. acum bancile scapate de la faliment sugruma bugetele
    prin dobanzile percepute datoriilor suverane si pun in carca statului social respectivele indatorari...curios...
  • -1 (5 voturi)    
    De ce avem nevoie de tratat ? (Marţi, 21 februarie 2012, 0:23)

    Doru [anonim]

    Ca sa depindem de altii si s-o ducem tot mai prost ! Ce treaba avem noi cu tarile Euro ? Tot vorbim de greci, dar ei au un PIB/capita de trei ori mai mare ca al nostru ! de ce nu spuneti adevarul ?! Parca ati fi Scanteia !!!
  • 0 (6 voturi)    
    Sa nu ne mai gandim la spanzuratoare ci la funie! (Marţi, 21 februarie 2012, 9:31)

    Vaide Noi [anonim]

    Problema fundamentala la care ar trebui sa se gandeasca orice roman cu un nivel minimal de cultura economica si sociala este daca UE nu este cea mai retrograda si perfida forma de colonialism! De cand a intrat in UE, Romania si-a pierdul:
    - majoritatea resursele naturale (de restul au grija oligarhii ce manipuleaza UE sa le pierdem cat de repede, vezi Rosia Montana, Gazele de sisturi, Transelectrica, s.a.);
    - controlul asupra emisiei monetare, cea mai mare excrocherie economica a capitalismului occidental, in urma careia, statele capitaliste intra in "faliment programat" ;
    - independenta in guvernare. De ce mai avem nevoie sa alegem un Guvern daca el nu ne mai reprezinta? Tot ceea ce fac guvernele UE este sa respecte "dispozitiile" UE, adica ale oligarhilor internationali ce au creat acest nou tip de imperiu!
    Falimentul Greciei este sugestiv pentru ceea ce ne asteapta! Vai de noi!
    • 0 (4 voturi)    
      Vaide Tine (Marţi, 21 februarie 2012, 14:59)

      Danon [utilizator] i-a raspuns lui Vaide Noi

      Romania si-a pierdut controlul asupra emisiei monetare? Cand, cum si de ce? Si tu esti singurul om pe lume care a aflat asta? Curat complot...

      Si-a pierdut resursele naturale? Sunt unii care inca mai cred mitul conform caruia Romania e plina ochi de resurse naturale si vrea dusmanu' sa ni le fure?

      Si-a pierdut independanta la guvenare? Ce minunate au fost guvernele noastre independente din ultimul secol... Ce prosperitate ne-au adus si ce mandri am fost de ele... Singura perioada de reforma sanatoasa si prosperitate a fost cea in care Romania a fost obligata sa isi adapteze mecanismele legislative si economice la cele ale UE, incepand cu guvernul Nastase. Problema e ca de cand am intrat in UE ne-am vazut cu sacii in caruta, ne-am smecherit si avem prea multa "independenta de guvernare".

      Lasa, nu-i nimic, mai tarziu, la liceu, o sa studiezi tu toate astea...
  • +3 (3 voturi)    
    Foarte corect (Marţi, 21 februarie 2012, 11:09)

    Danon [utilizator]

    ... si util articolul.

    Cateva remarci insa.

    1. Este foarte adevarat ca majoritatea statelor europene au demonstrat o incapabilitate crasa de a avea politici bugetare responsabile. Cum explicati insa ca acele state care au politicile sociale cele mai generoase, am numit statele nordice, au avut succesul economic cel mai rasunator si politicile bugetare cele mai sanatoase? Sa fie un efect al seriozitatii, mentalitatii (hai sa le spunem pe nume, protestantism) si al responsabilitatii fata de populatie in democratii cu adevarat functionale?

    2. Nu e foarte onest sa compari cresterea Europei (si nici a SUA) cu cea a Chinei sau a Indiei. Cred ca e clar de ce.

    3. Cel mai interesant ar fi sa compari tarile europene nu atat cu America, cat cu Marea Britanie si politica ei thatcherista (si post...) - aici lucrurile devin cu adevarat mai clare. Marea Britanie a pornit din acelasi loc cu, sa zicem, Franta, dar a deviat apoi, in anii 70, spre politici mult mai liberale, flexibilizare si reducerea impozitelor directe. America, sa nu uitam, a pornit de la nivelor singurului stat care a profitat economic de pe urma razboiului.

    4. Pana in 73, rata cresterii in Europa a fost mult mai mare decat in America, dar nici aici nu e onest sa compari. Intre '73 si '95, Europa a vazut o crestere a productivitatii muncii mult mai mare decat in America. Ce s-a intamplat dupa 95? Sigur, impozitele au avut o mica influenta, dar mai mult de a impinge economia in zona gri-neagra decat de a o reduce semnificativ. Ceea ce s-a intamplat a fost in special ICT. In 2010, Europa investea in ICT 2.9% din PIB, adica cam cat investea America la inceputul anilor 80... La care se adauga rigiditatile administrative (red tape), rigiditatea fortei de munca, un sistem educational prea orientat spre producerea de "mestesugari".

    5. Primele doua dezavantaje citate sunt cam unul si acelasi lucru; al treilea este putin relevant - de ce am atrage mai mult capital strain daca am avea politici bugetare iresponsabile?
  • 0 (0 voturi)    
    Bunul simt (Miercuri, 22 februarie 2012, 12:52)

    SiriusB [anonim]

    "ne spune ca aceasta regula poate duce la cheltuieli bugetare mai bine prioritizate si o mai buna eficienta."...hahaha...bunul meu simt imi spune ca politicienii nu vor renunta niciodata la "ce li se cuvine", in schimb vor mai jupui populatia si de pielea care le-a ramas pe osul obosit de tras la jug. Este exact ca in evul mediu cu boierii si prostimea ("nu mai au paine??...sa manance cozonac!").
    Bunul simt imi spune ca proteste vor continua (in general...gen si Grecia) pana cand nu se va simti o imbunatatire in nivelul de trai, cam imposibila cu tratatul prezentat in articol.
    Se pare ca noi (poporul) incomodam putin activitatea de imparteala a tarii de la putere. Suntem cam multi si cam bolnavi...si pensionari...si someri si ne cam dispretuiesc cei de sus pentru ca ingreunam rosul ciolanului prin nevoia noastra de educatie...si sanatate...infrastructura si mediu...si toate trasaturile unei tarii care se mandreste ca apartine Uniunii Europene.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version