Aurul german la control

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Joi, 25 octombrie 2012, 12:58 Economie | Finanţe

Lingouri de aur din rezerva Germaniei
Foto: Deutsche Bundesbank
Nemtii si-au dat aurul in pastrare la prieteni, ferindu-l de dusmani. Prieten e americanul, francezul, englezul. Dusmanul de atunci, din timpul Cortinei de Fier, era rusul. Cortina de Fier a cazut, aurul a ramas. A ramas in bunkere bancare bine pazite, la New-York, Londra si Paris. Atat de bine pazite, incat nici proprietarul nu poate intra, sa-si vada comoara. Pana acum, acesta n-a avut nevoie de ea si nici n-a simtit sarpele neincrederii, strecurandu-i-se in san. Dar acum e criza. O criza de cativa ani, care i-a lovit tare si pe prietenii sai.  E si o criza de incredere, caci bancile si oamenii care invart banii au tras tepe destule, cutremurand lumea.

Bundesbank-ul german are 3.396 de tone de aur, cu o valoare de piata de 187 de miliarde de dolari. Aceasta inseamna locul al doilea in lume. Mai mult aur nu au decat SUA. Mai mult aur pe cap de locuitor au doar elvetienii. Pe cap de cetatean al Germaniei revine o rezerva de 41,4 grame de aur, cu o valoare de 2.276 de dolari. Aurul e al poporului, nu al bancii, iar Bundesbank doar administreaza comoara nationala. Pentru nemti, rezerva in aur a Bancii Federale e sfanta. Orice incercare din trecut a vreunui ministru de finante de a vinde ceva din rezerve s-a lovit de indignarea generala.

Aurul pus la pastrare da o senzatie de siguranta, atat de specifica modului de gandire german. Pana acum, n-a fost deloc o problema, ca peste doua treimi din acest aur e depozitat in strainatate. Sau nu s-a stiut, de catre cei multi. Peste 60% din aurul german hiberneaza in SUA, la Ford Knox si la Fed New York (Federal Reserve Bank of New York). Fed din Manhattan tine in fortareata sa aurul a 60 de state, cca 550.000 de lingouri. Circa 3% din aurul Germaniei se afla la Paris, intre 10-15% la Londra, intre 20-30% la Frankfurt am Main, adica in patrie. De ce mai mult de doua treimi au ramas peste hotare, ba chiar peste oceane, o spune istoria de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Intre anii 1950-1970, excedentul la export al Germaniei realizat in SUA, Anglia sau Franta a ramas la aceste tari, fiind transformat si depozitat in aur. Erau vremurile sistemului Bretton-Wood (1944-1971), cand devizele aveau referinta in aur, iar statele isi preschimbau sumele dobandite din excedentul comercial, in metalul pretios. Asa a facut si Germania.“Rezervele erau puse la pastrare in marile centre de tranzactionare a aurului, pentru ca Bundesbank-ul sa poata recurge la ele, la nevoie“, se precizeaza in explicatia oficiala a Bundesbank.

A mai existat insa un argument. Ca o demonstratie de independenta, fostul presedinte de stat francez Charles de Gaulle ordonase readucerea aurului Frantei din SUA, in 1966. Dar a inceput Razboiul Rece. Frankfurt am Main, unde se afla sediul bancii de devize al Germaniei, ar fi fost prea in apropierea  tancurilor rusesti. De aceea, nemtii n-au urmat exemplul francez. Azi insa, la peste douazeci de ani de la incheierea conflictului rece Est-Vest, argumentul e depasit, dupa cum considera cei mai multi.

De luni, 22 octombrie, Germania fierbe ca un cazan. „E aurul inca la locul lui?“ se intreaba politicieni, bancheri, jurnalisti, oameni de rand. Ingrijorarea e justificata. De decenii n-au mai fost numarate lingourile, nici macar de catre Bundesbank. Nici bonitatea nu le-a mai fost verificata. Nu cumva au fost „imprumutate“? Nu cumva o parte dintre ele a fost vanduta, in secret? Nu cumva lingourile de aur au fost retopite si amestecate intr-un aliaj mai putin pretios? Ceea ce incita nesiguranta este faptul ca Bundesbank, in bilanturile sale anuale, nu evidentiaza lingourile de aur separat, ci laolalta cu alte active legate de aur, intre care si certificate de valoare doar pe hartie. Acest lucru nu se stia insa inainte de un control tintit al Curtii Federale de Conturi. Aceasta s-a pus pe treaba la sesizarea unor politicieni.

La inceputul anului, doi tineri senatori crestin-democrati, Philipp Missfelder si Marco Wanderwitz, au avut curiozitatea sa vada lingourile de aur germane depozitate in strainatate. Cererii lor adresate Bundesbank-ului i s-a raspuns ca „Bancile din New-York, Paris si Londra nu dispun de spatii adecvate pentru vizitatori“. Refuzul a fost urmarea unui intens schimb epistolar si a declansat o dezbatere politica.

In luna septembrie, desi aurul german n-a putut fi luat la ochi de politicienii germani, seful Banque de France, Christian Noyer, declara: „Fiti siguri ca la noi e foarte bine pazit. Clientii nostri il pot vedea oricand“. La solicitarea publicatiei Die Welt, care a relatat despre patania celor doi tineri senatori, Noyer a precizat ca afirmatia sa referitoare la „clienti“ e valabila doar pentru institutii, nu si pentru persoane particulare.

Asa sa fie. Insa teoria conspiratiei, in vreme de criza, prinde radacini. In consecinta, a fost angrenata Curtea Federala de Conturi. Aceasta solicita Bundesbank-ului transparenta, in bunurile sale de inventar. In urmatorii trei ani, cate 50 de tone de aur trebuie readuse in Germania si apoi retopite, pentru a li se verifica puritatea.

E clar ca unei astfel de institutii bancare cum e Bundesbank-ul, un „stat in stat“ plin de putere si de importanta, decizia Curtii de Conturi nu i-a prea convenit. Insa n-are scapare, caci intre timp „cazanul aurului german“ fierbe, a fost declansata si o ampla actiune civica, la care au fost stranse peste 11.000 de semnaturi. „Aduceti-ne aurul acasa!“ (Holt unser Gold heim) e „o initiativa economico-politica deschisa“ a Asociatiei europene a platitorilor de impozite (Europaischer Steuerzahlerbund -Taxpayers Association of Europe e.V. / TAE) si a Societatii germane a metalelor pretioase (Deutsche Edelmetall-Gesellschaft DEG e.V.).

Politicieni, economisti, experti in finante, profesori universitari, antreprenori, activisti si jurnalisti sunt intre primii 81 de initiatori ai petitiei. In doar cateva zile, li s-au alaturat peste 11.500 de alti semnatari http://www.gold-action.de/initiative.html Se vorbeste in textul petitiei despre „inrautatirea calitativa a bilantului Bundesbank“, si efectele acestuia asupra bugetului de stat, supraindatorat. De „garantiile din ce in ce putin monetizate ale BCE“ si de„teama deposedarii prin asa-zisa salvare a Euro“.

Initiativa semnaleaza cateva puncte critice, carora li se cer solutii la nivel oficial: „intransparenta pastrare a rezervelor de aur in depozite din strainatate cu o structura a proprietarilor neclara; auditul lor fizic si complet, scadent de decenii, urmat de raport public si  bilant dupa dreptul comercial in vigoare; asigurarea unei rezerve „post-euro“ partiale,  eventual necesare in cativa ani, pentru acoperirea unei viitoare monede nationale“. La ultimul punct, e in mod evident vorba despre D-Mark.












5404 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    aurul Romaniei pe unde o fi? (Joi, 25 octombrie 2012, 14:08)

    sorin3 [utilizator]

    o fi ramas doar ce mai e pe la Rosia Monana?
    • 0 (0 voturi)    
      Aurul romaniei (Joi, 25 octombrie 2012, 14:56)

      ovipetre [utilizator] i-a raspuns lui sorin3

      Ia da matale un google dupa "ursuleti si metale pretioase" ca te vei lamuri foarte rapid... ;)
    • 0 (4 voturi)    
      hehe (Joi, 25 octombrie 2012, 15:37)

      Mazeta [utilizator] i-a raspuns lui sorin3

      A avut grijă Mugur Isărescu de aurul României. Cred că i-a făcut nişte poze înainte de a-l da „prietenilor”.
  • +2 (4 voturi)    
    Intrebare (Joi, 25 octombrie 2012, 14:08)

    adrian_rolland [utilizator]

    Ceea ce nu inteleg eu, este de ce ar trebui un stat sa-si pastreze aurul, intr-o alta tara (recte USA)? In caz ca o institutie financiara ar vrea sa verifice bonitatea statului respectiv, garantata cu tezaurul sau, nu ar fi mult mai simplu sa o verifice in seifurile bancii nationale decit cu diverse aprobari in SUA?
    Si cum am scris si la un articol pe aceeasi tema, nemtii nu mai au incredere in SUA de trebuie sa verifice puritatea aurului detinut?
    • +2 (2 voturi)    
      ... (Joi, 25 octombrie 2012, 19:20)

      cartograful [utilizator] i-a raspuns lui adrian_rolland

      pentru ca de exemplu RFG-ul traia cu amenintarea (reala sau imaginara) unei invazii sovietice in timpul razboiului rece, de aceea si-au dus banii in SUA
      • +1 (3 voturi)    
        corect (Vineri, 26 octombrie 2012, 9:58)

        adrian_rolland [utilizator] i-a raspuns lui cartograful

        Punctul tau de vedere este corect, totusi, din 1989 de cind, oficial, razboiul rece s-a sfirsit, Tratatul de la Varsovia nu mai exista, nu prea mai sunt amenintari ca cineva ar atenta la aurul nemtilor.
  • +7 (9 voturi)    
    aurul nostru (Joi, 25 octombrie 2012, 14:14)

    serbancc [utilizator]

    de la Moscova este in siguranta ?
  • -1 (5 voturi)    
    ȘMECHERIE STÎNGISTĂ ! (Joi, 25 octombrie 2012, 15:01)

    pointless man [utilizator]

    Ca să mai tulbure apele cu ceva - Dna Rockhoff nu-i la primul articol despre asemenea aiureli. Dl Isărescu a spus-o de multă vreme: „aurul României NU SE AFLĂ DEPOZITAT ÎN ȚARĂ”.

    În altă ordine de idei: dacă (prea) faimosul Brătianu nu făcea ce a făcut [deși bancherul Blank l-a implorat să trimită tezaurul oriunde, numai în Rusia NU - iar „marele om de stat” a răspuns că „se supără rușii” (sic)] și nemții ne jefuiau precum hunii, PRECIS am fi găsit tot ce au luat stocat, inventariat, fișat și numerotat undeva pe teritoriul Reich-ului. Desigur, recuperarea ar fi fost altă poveste, dar totuși... Să nu uităm că Mareșalul Mackensen i-a întors pe bulgari de la Dunăre cu niște manuscrise slavone vechi „confiscate” de la noi.

    Așadar, calmați-vă Dnă Rockhoff !
    • -1 (1 vot)    
      smecherie stalinista (Vineri, 26 octombrie 2012, 10:46)

      OrmenLange [utilizator] i-a raspuns lui pointless man

      sa comentezi atacand persoana si nu subiectul dezbatut. inspirat nick, in perfect acord cu comentariul, adica pointless...
  • +3 (3 voturi)    
    Ce semnificatie are controlul? (Joi, 25 octombrie 2012, 17:24)

    Prea_Tarziu [utilizator]

    Bundesbank stie ca vine colapsul financiar in care se vor sterge datoriile si bogatiile, singura rezerva cu valoare postcolaps ramanand aurul. Ce semn mai bun doriti? Milionarii - intr-o clipa raman doar cu valorile fizice pe care le au. Datornicii? Intr-o clipa li se vor sterge datoriile. Doar in felul asta toti vor fi relativ multumiti, pentru ca sunt mult mai putini milionari decat datornici. Orice alta miscare ar determina datornicii sa reactioneze violent.
    Cine are orice in cont, cash de hartie, biti, sau alte rahaturi fara valoare intrinseca ar face bine ca in 2-6 luni sa-si consume tot, cu cap, pentru ca mai bine are ceva de acesti bani decat sa ramana fara nimic.
  • 0 (4 voturi)    
    inca (Joi, 25 octombrie 2012, 21:35)

    baronul stanganbuch [utilizator]

    un articol in care transpare iubirea perena a dnei rockhoff fata de marxism si, pe de alta parte, amatorismul gazetaresc, cu expresii cum ar fi ''De luni, 22 octombrie, Germania fierbe ca un cazan'' in care multimile de ''oameni de rind'' stau si se o intreaba unde o fi aurul Germaniei. Daca era la moskova nu mai avea dna rockhoff nici o problema. Asa e rau, e la new york si exista riscul sa-si faca obamba dantura din el.
    • 0 (2 voturi)    
      @bec (Vineri, 26 octombrie 2012, 10:50)

      OrmenLange [utilizator] i-a raspuns lui baronul stanganbuch

      ti-e teama sa nu inceapa voci si din Romania sa-l ia la bani marunti pe iubitul Isarescu si sa-l intrebe de cum a gestionat aurul romanesc?

      "Initiativa semnaleaza cateva puncte critice, carora li se cer solutii la nivel oficial: „intransparenta pastrare a rezervelor de aur in depozite din strainatate cu o structura a proprietarilor neclara; auditul lor fizic si complet, scadent de decenii, urmat de raport public si bilant dupa dreptul comercial in vigoare; asigurarea unei rezerve „post-euro“ partiale, eventual necesare in cativa ani, pentru acoperirea unei viitoare monede nationale“. La ultimul punct, e in mod evident vorba despre D-Mark. "
      • 0 (0 voturi)    
        da (Vineri, 26 octombrie 2012, 21:54)

        baronul stanganbuch [utilizator] i-a raspuns lui OrmenLange

        ma, mi-e teama sa nu-l ia cineva la ''bani marunti pe iubitul Isarescu '', de aia nu dorm io noaptea.
        De aia si de grija criticatacilor ca matale ma prinde ziua nedormit. Era sa uit copiii din africa, alt motiv de insomnie.
  • 0 (2 voturi)    
    FIAT money vs HARD money (Vineri, 26 octombrie 2012, 10:43)

    OrmenLange [utilizator]

    In conditiile in care actualul sistem monetar bazat pe bani fictivi, fara acoperire in aur sau altceva a adus economia mondiala in pragul colapsului si nu mai are nici un viitor, e normal ca lumea finantelor sa caute solutii. Si una din ele este aurul. De aici dorinta germanilor de inventariere si repatriere pt ca Bundesbank nu poate stabili cu exactitate ce valoare in aur va avea noul D-Mark daca nu stie exact cantitatea fizica pe care o detine (in Germania sau in alte locatii).
    • -1 (1 vot)    
      Re: FIAT money vs. HARD money (Vineri, 26 octombrie 2012, 11:27)

      cco [utilizator] i-a raspuns lui OrmenLange

      probabil ca in secolele 17-18 produsul brut al economiei mondial era cuantificabil intr-o cantitate oarecare de aur disponibila. dar...

      1. volumul de aur total disponibil pe pamant la ora actuala este un cub cu la latura de 20 de metri. din cauza ca aurul are o densitate foarte mare (apropiata de cea a plumbului) asta inseamna 165 de mii de tone de aur. deci o cantitate _foarte_ limitata.

      2. intrebarea care a aparut la un moment dat in secolul 19 a fost de ce sa limitezi economia mondiala bazat pe cantitatea de aur disponibila pe pamant? este foarte greu de estimat care va fi productia mondiala de bunuri si servicii in urmatorii 20 de ani de exemplu. de ce ai limita-o la cat aur s-a extras pe pamant in istoria umanitatii??

      3. foarte interesant cum economia mondiala a fost si inca este afectata de niste procese fizice care au fost intelese relativ tarziu:

      - aurul este un element produs in interiorul unei stele atunci cand devine supernova (deci relativ tarziu pe parcusul existentei unei stele si pentru o foarte scurta durata; pentru comparatie, carbonul, fierul, nichelul sunt produse mult mai devreme si pentru o mult mai lunga durata)

      - tot aurul extras pe pamant provine din asteroizi care s-au ciocnit cu pamantul la un moment dat.
      exista aur si in nucleul topit al pamantului. nu exista technologie pentru a-l extrage de acolo.

      acuma intrebarea mea este: ce se va intampla in momentul in care se vor putea "recolta" asteroizi cu continut f. ridicat de aur? v-a colapsa economia mondiala?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri