VIDEO INTERVIU Sorin Mindrutescu, seful AmCham: O crestere a impozitelor nu va face fericit pe nimeni, dar nici mediul de afaceri nu cere o reducere a fiscalitatii, tinind cont de contextul economic

Inainte de a va raspunde intrebarii, permiteti-mi sa pun in context acest document. Prima versiune a raportului a fost elaborata in 2008, inainte de alegerile generale. A doua versiune - inainte de alegerile prezidentiale din 2009. Acest document, aflat acum la a treia versiune, se doreste o propunere din partea mediului de afaceri in ani electorali catre actorii politici pentru a aduce propunerile, sugestiile, masurile concrete ale mediului de afaceri in atentia factorilor politici cu speranta de a se regasi in viitorul program de guvernare al viitorului guvern. Ca si in ceilalti ani, dupa ce acest raport a fost lansat, am trimis deja cereri de intilnire catre cele mai importante partide politice pentru a discuta acest raport.
Tot pentru o intelegere mai buna a raportului permiteti-mi sa va spun ca in cadrul AmCham exista 11 comisii de lucru pe teme mari: parteneriatul public - privat, fiscalitate, infrastructura, IT, fonduri europene, educatie, sanatate etc. In cadrul acestor comisii de lucru se elaboreaza constant propuneri legislative, propuneri de masuri concrete, au loc intilniri cu factorul guvernamental de specialitate etc, iar acest raport este doar o sinteza a acestui mare volum de lucru care se desfasoara in decursul unui an in comisiile de specialitate. O buna parte din acele propuneri punctuale nu sint prezentate public sau nu fac obiectul unor conferinte de presa. Asa ca acest raport trebuie inteles doar ca o colectie atit de masuri generale, dar si de unele masuri concrete, avind in spate o multitudine de alte propuneri care au fost puse de-a lungul timpului la dispozitia administratiei.

In ce priveste intrebarea dvs., acest raport este publicat pe site-ul amcham.ro, are 44 de pagini, adresind zone diverse cum ar fi pregatirea exercitiului bugetar 2014-2020 al UE, recomandari fiscale, recomandari privind piata fortei de munca, educatia, piata de capital, achizitii publice etc.

Dupa cum va este bine cunoscut, in SUA cel putin exista o practica bine incetatenita de settlement financiar (intelegere) intre guvern si o companie care eventual a incalcat legea. Acest settlement financiar are rolul de a penaliza actiunea ilegala a companiei in primul rind financiar, dupa cum ii spune si numele, si eventual urmata de o componenta juridic-penala. Legiuitorii pot lua in calcul in ce masura acest principiu de sorginte anglo-saxona poate fi considerat ca o masura fezabila in Romania de azi, cu atit mai mult in contextul crizei economico-financiare.

Nu reprezint in aceasta discutie compania mea, ci AmCham, asa ca nu voi face nici un fel de comentariu pe aceasta tema. Referitor la 2013, cifrele sugereaza o crestere economica peste 2012. In ce masura se va face pe o reluare a consumului sau pe o reluare a investitiilor, cu o mentinere a actualului sistem de impozitare si cu relativa stabilitate a cursului, ramine de vazut. Cred ca un element extrem de important va fi abordarea fondurilor europene, mai ales tinind cont de presuspendarea de saptamina trecuta. Daca memoria nu ma inseala, anul viitor serviciul datoriei catre creditorii internationali se va ridica la aprox. 6 mld euro. Si acesta este un element extrem de important de luat in calcul.

Nu.

AmCham este o camera de comert care reuneste interesele de advocacy ale membrilor sai in raport cu administratia. Nu intervine sub nici o forma in strategiile de business ale membrilor sai si cu atit mai putin in sugerarea "canalizarii" reclamei catre diferiti jucatori din piata.
Revenind la "nationalismul economic", unul dintre aspectele pe care noi le combatem in cadrul AmCham este tratarea diferita a investitiilor dupa provenienta geografica a investitorilor (capital strain vs. capital autohton). Interesele economice ale unui investitor intr-o piata sint aceleasi: sistem fiscal si legislativ predictibil, birocratie redusa, adresarea cu prioritatea a zonelor care afecteaza businessul (infrastructura, educatie, logistica etc).
In ultimul raport al Bancii Mondiale "Ease of Doing Business Rankings", Romania isi pastreaza acelasi loc ca anul trecut - 72 din 185 - in conditile in care tari din regiune au reusit sa-si imbunatateasca perceptia: Polonia - 19 locuri, Ucraina - 15 locuri, Mongolia - 12, Rusia - 6, chiar si Grecia si-a imbunatatit cu 11 locuri perceptia (presupunem ca pe baza aplicarii masurilor de austeritate). Dar cel mai impresionat exemplu este cel al unei tari care in urma cu 3-4 ani era in razboi si care acum a ajuns pe un aproape incredibil loc 9 in lume: Georgia.

Exact acest subiect este abordat in capitolul intitulat Prioritatile Romaniei pentru urmatoarea transa de fonduri europene 2014-2020 din raportul nostru. Aici propunem urmatoarele capitole a fi adresate in vederea imbunatatirii (evident necesare) a capacitatilor noastre de negociere de la Bruxelles:
- strategii coerente cu obiective realiste
- capacitate de negociere la nivel european
- sistem institutional coerent pentru absorbtia fondurilor
- instrumente flexibile si adecvate pentru decontarea fondurilor UE
- procesul de acreditare a sistemului de management si control
- consolidarea capacitatii administrative
- parteneriat/abordare consensuala a dezvoltarii regionale

Intrebarea dvs este una dureroasa. Acesta este de fapt rolul AmCham, o organizatie care trebuie sa insiste, uneori neintelegind de ce atit de mult pentru lucruri atit de evidente, in dialogul cu factorul guvernamental. Dialogul tuturor reprezentantilor mediului de afaceri cu administratia s-a dorit a fi intotdeauna dialogul intre doua componente ale aceluiasi binom fundamental al unei economii: business-ul si administratia. Si noi am avut momente cind ne-am intrebat de ce facem acest lucru, avind in vedere de-a lungul vremii rezultatele in cel mai bun caz medii ale acestui efort, dar, din moment ce am ales sa raminem in economia romaneasca, ca traim in aceasta tara, sa aducem atit cit putem o contributie la imbunatatirea cadrului economic-social, si in ultima instanta sa beneficiem ca factori economici sau cetateni de acest efort, vom continua.

Cind am mentionat impozite si taxe care distorsioneaza taxa unica am avut in vedere situatii ca cele din trecut referitoare la impozitul minim, eliminat in 2010, sau taxe precum suprataxa pentru produse petroliere sau taxa de fast-food, discutate in prezent.

Dupa cum am mentionat mai sus, il vom propune spre analiza si dezbatere partidelor politice aflate in pragul campaniei electorale cu scopul de a include eventual in programele de guvernare macar citeva propuneri din cele cuprinse in raport.
De asemenea, mentionez ca in vara, alaturi de camerele de comert bilaterale ale tarilor membre UE, Elvetia si Canada, am constituit un grup de lucru comun cu ambasadele corespondente ale acestor camere de comert la Bucuresti, incercind si pe aceasta cale crearea unui document de lucru comun pe care sa il propunem guvernului ce va rezulta dupa alegerile din decembrie.
Sint convins ca o parte din punctele adresate in Prioritati pentru Romania se vor regasi si in acest document.

Mediul de afaceri dupa alegeri se asteapta la aplicarea acelor concepte care au devenit deja un loc comun: stabilitate, predictibilitate, dialog real. Referitor la impozite, speram la o stabilitate. Sigur ca o crestere a impozitelor nu va face fericit pe nimeni din mediul de afaceri, dar tin sa mentionez ca nici mediul de afaceri nu cere o reducere a fiscalitatii, tinind cont de contextul economic.
Nu consider ca mai trebuie sa convingem la 22 de ani dupa Revolutie un guvern ca "fara un sector privat solid ale carei prioritati trebuie respectate, soarta intregii economii e in pericol" - este de domeniul unei evidente clare.
Sper ca dupa alegerile din decembrie sa avem un dialog concret pe masuri, prioritati si actiuni intr-o modalitate constanta si eficienta.

1. Numele meu a fost mentionat ca un potential membru neexecutiv al CA de la CNADNR. Nu cunosc situatia.
2. Informatiile sint putine referitor la acest caz acum, nu am acces la detaliile negocierilor mandatelor membrilor CA Tarom cu Ministerul.

Partial adevarat ca AmCham reprezinta mai ales companii mari. Avem multe firme medii si chiar mici ca membri si multe dintre ele nu au capital american.
Cit despre controale, va rog sa cititi intregul capitol de recomandari fiscale din Raportul AmCham, in special capitolul 6, in care cerem, printre altele:
- reformarea structurilor de inspectie fiscala si audit fiscal din subordonarea ANAF prin eliminarea dublarii eforturilor in verificarea contribuabililor, precum si inconsistenta in interpretarea si aplicarea dispozitiilor fiscale
- respectarea termenelor legale pentru solutionarea cererilor de rambursare
- reducerea perioadei pentru inspectia marilor contribuabili (e adevarat, nu se refera la IMM-uri, si totusi ...) pentru a simplifica si usura procesul
Ca un raspuns generic la intrebarea dvs., pot sa va spun ca problema controalelor multiple tine mai degraba de o reformare, atit filosofica, dar si operationala, a autoritatilor competente, in sensul ajutorarii de intrare in legalitate a agentului economic, si nu de "vanare" a greselilor.

Am facut parte din Consiliul Consultativ, stiu ca au avut loc discutii punctuale cu membri ai Consiliului de catre membri ai Guvernului Ponta; mai multe informatii nu am.

Din pacate, in ultimii 22 de ani am vazut acest fenomen al politizarii administratiei practicat de catre intregul spectru politic. Sigur ca o schimbare frecventa si la toate nivelurile a garniturilor administrative nu poate ajuta unui dialog constant si luarea unor masuri care sa faca sens pe termen lung. Singurul lucru pe care noi il putem face este acela de a propune masuri economice, fiscale, legislative etc care sa ajute administratia in cresterea nivelului de eficienta.