Fara nicio surpriza, tarile cele mai bogate ale Uniunii Europene s-au lansat intr-o supralicitare a amenintarilor de a-si reduce contributiile pentru viitorul buget multianual 2014-2020, cu riscul de a ruina capacitatea Europei de reactie in perioada de criza, scrie AFP.
"Franta nu va sustine un buget multianual care nu va mentine creditele pentru Politica agricola comuna", a avertizat miercuri ministrul francez al Afacerilor europene, Bernard Cazeneuve, la o zi dupa prezentarea de catre presedintia cipriota a unui contra-proiect de reducere cu 50 de miliarde de euro a propunerii Comisiei Europene.
Cipriotii au incercat sa identifice economii in toate rubricile si au taiat 11 miliarde din PAC, dintre care 3,4 miliarde in contul ajutoarelor directe pentru agricultori. Inconvenabil pentru Franta, principalul beneficiar al acestei politici.
"Alte surse de economii pot fi exploatate", a subliniat ministrul francez, citand rabatul britanic, o compensare de 3,5 miliarde euro in 2011, la care Franta a contribuit cu 965 milioane.
Cecul semnat in fiecare an, din 1985, la ordinul Londrei, este considerat o nedreptate de catre statele cele mai taxate: Franta, Italia, Spania. Dar lovitura neasteptata a venit de la premierul Danemarcei, Helle Thorning-Schmidt, care a anuntat saptamana trecuta ca refuza sa mai contribuie pentru rabaturile acordate altor tari bogate.
Conducator al frondei lansate in urma cu un an de 12 contributori neti pentru reducerea unui buget european considerat prea cheltuitor in perioada de criza, premierul britanic David Cameron se afla acum intr-o pozitie din ce in ce mai contestata din cauza acestui avantaj. El este amenintat cu izolarea la mai putin de o luna de un summit extraordinar organizat in 22 si si 23 noiembrie si care isi propuna sa deseneze noul buget multianual pentru perioada 2014-2020.
Cameron a repetat miercuri in fata Camerei Comunelor hotararea sa de a se opune prin veto oricarei majorari a cheltuielilor, dar capacitatea sa de negociere cu partenerii europeni este redusa de exigentele venite atat din partea familiei sale politice cat si a opozitiei laburiste.
Tabara 'durilor' s-a delimitat de cateva saptamani. "Talibanii", potrivit expresiei unui inalt oficial european, nu sunt decat patru: Marea Britanie, Suedia, Finlanda si Olanda.
"Francezii au devenit mai rezonabili si putem discuta din nou cu ei, ceea ce era imposibil cu Sarkozy", au explicat pentru AFP doua surse europene implicate in negocieri.
Germania s-a angajat intr-o logica proprie care consta in "asigurarea ca fondurile europene sunt bine cheltuite pentru proiectele necesare". Austria urmeaza aceeasi linie.
Germanii si francezii militeaza pentru reducerea cu 70 pana la 100 miliarde euro a proiectului bugetului Comisiei, care prevede 1.033 miliarde in credite de angajament.
Aceasta pozitie permite negocieri cu beneficiarii politicii de coeziune, a doua pozitie, cu 43% din cheltuieli in 2011, imediat dupa PAC (44%). Aceasta politica, de care au beneficiat mult timp tarile din sudul Europei, permite astazi noilor tari aderate la Uniune, deci si Romaniei, sa recupereze intarzierile de dezvoltare fata de ceilalti parteneri.
"Totul este posibil in cadrul summitului din noiembrie, chiar si miracole", a apreciat un inalt oficial european. "Un esec ar avea un efect devastator asupra increderii pietelor si investitorilor, deoarece ar insemna ca Uniunea Europeana este incapabila sa se inteleaga asupra redistribuirii resurselor sale in perioada de criza", a avertizat insa acesta.
In cazul unui esec in noiembrie, bugetul va fi reconstruit pe baza plafoanelor din anul 2013 pana ce va fi gasit un nou acord. O noua tentativa ar urma sa fie programata in aprilie 2013, au precizat surse europene.
