Banca Nationala a Romaniei s-a abtinut in 2008 sa anunte public ca doreste un acord al Romaniei cu Fondul Monetar International pentru ca era un an electoral, dar expertii bancii centrale considerau ca este absolut necesar, a declarat joi Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, citat de Mediafax.

Adrian VasilescuFoto: AGERPRES

"2008 a fost an electoral, era un guvern in functie si urma altul dupa alegeri. Cum i-ar fi cazut Bancii Nationale sa iasa si sa vorbeasca ca vrea un acord cu Fondul Monetar International? Poate ca Fondul nu voia un acord cu Romania, poate nu avea ochi pentru noi", a afirmat Vasilescu, la BNR, cu ocazia lansarii cartii "Romania intre Est si Vest. Aderarea la FMI si BIRD", de Ion Alexandrescu, aratand ca exprima o opinie personala, care nu reprezinta neaparat pozitia bancii centrale.

El a precizat ca raspunde unei intrebari care s-a tot vehiculat in mass-media in ultimii ani, referitor la faptul ca BNR nu a vorbit nimic despre acordul cu FMI in 2008, iar la inceputul anului 2009 s-a asezat imediat la masa pentru a parafa acordul.

Potrivit lui Vasilescu, cu toate ca BNR nu si-a exprimat public pozitia, in urma discutiilor dintre expertii Bancii Nationale reiesea limpede ca Romania avea nevoie de un acord cu FMI.

Vasilescu a aratat ca FMI nu este o institutie care vrea sa imprumute tari care sa devina campioni economici, ci rostul sau este de a sprijini tari care schioapata, de a fi uneori o carja.

Reprezentantul BNR a reamintit ca in urma acordului multilateral, incheiat intre Romania, pe de-o parte, si Comisia Europeana, FMI si Banca Mondiala, pe de alta parte, au venit bani de la Banca Mondiala destinati investitiilor si proiectelor, de la CE pentru acoperirea deficitului bugetar, iar cei de la FMI au fost destinati Bancii Nationale.

"Pentru prima oara, FMI si-a calcat pe inima si a directionat o parte din bani la Ministerul Finantelor, pentru buget", a mai amintit Vasilescu.

El a explicat ca in anii 2009-2010, cand in Romania s-a resimtit recesiune puternica, consumul a scazut drastic si era nevoie de o carja pentru a-l sprijini, iar banii au venit "sa astupe un gol".

Vasilescu a mai aratat ca inainte de criza Romania a avut cinci ani cu un surplus de fonduri, cand intrau 20 miliarde de euro din strainatate.

"Era si-o vorba la Banca Nationala: "Doamne fereste sa nu ne inecam in butoiul cu miere!". Veneau 20 miliarde de euro peste noi, din afara, si nu stiam ce sa facem cu ei. Dupa 2008, granitele s-au inchis si nu au mai venit bani", a mai spus Vasilescu.

In lipsa unui acord cu FMI, Romania s-ar fi aflat intr-o situatie catastrofala la acel moment, potrivit reprezentantului BNR.

Amintind decursul relatiilor dintre Romania si FMI sau Banca Mondiala, Vasilescu a spus ca a exitat o istorie destul de tensionata, cu puncte culminante in anii 1982, cand Romania a inregistrat incetari de plati catre organismele internationale.

"Romania a avut numai doua incetari de plati in istorie. Una in 1932, din cauza crizei, si alta in 1982, cand am imprumutat bani sa facem o industrie si cand a fost sa rambursam banii, industria n-a mai putut", a adaugat Vasilescu.

La acel moment a fost vandut o parte din aurul de la BNR pentru a acoperi din datorie.

In 1982 Ceausescu s-a angajat sa plateasca in zece ani toata datoria, dorind sa rupa relatia cu FMI si Banca Mondiala.