Somajul din Germania si operatiile sale estetice

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Luni, 7 ianuarie 2013, 9:43 Economie | Finanţe

Piata muncii din Germania pare a fi mai infloritoare ca oricand, daca ne luam dupa cifrele statistice si oferta de joburi vacante. 2.897.000 de someri a inregistrat in medie, pentru anul 2012, Agentia germana de ocupare a fortei de munca. Asa de putini n-au mai fost din 1991, dupa reunificarea Germaniei. In luna decembrie insa, conjunctura economica din Germania da semne de recul, iar in dosul cifrelor statistice se ascund scheme de calcul si artificii care cosmetizeaza rata reala a somajului. Sa nu uitam ca ocuparea fortei de munca e un major indicator de stabilitate sociala si de succes politic, iar 2013 e in Germania an electoral.

„Piata muncii germane a reactionat robust la contextul economic dificil din anul 2012“ a declarat presedintele Consiliului de Administratie al Agentiei federale de ocupare a fortei de munca (Bundesagentur für Arbeit – BA), Frank-Jürgen Weise. „Exista insa semnale de incetinire a evolutiei conjuncturale“, a mai declarat el pentru publicatia manager-magazin.de.
 
2,84 milioane de someri au fost inregistrati la BA in luna decembrie, cu 88.000 mai multi decat in noiembrie 2012. Anul trecut au fost inregistrate oscilatii semnificative. „In primul semestru, situatia a evoluat neasteptat de bine. In cel de-al doilea, neasteptat de prost” a mai spus Weise, care pentru 2013, se asteapta la o stagnare a pietei muncii din Germania.

Oricum, recordul german e demn de luat in seama. O rata a somajului de 6,7%, in contextul european si global zguduit inca de criza, face sa paleasca de rusine alti vecini din UE, al caror somaj urca peste 10, 12%, sau chiar mai multe procente. Insa probabil ca acesti vecini nu au schema de calcul a somajului, care se aplica in Germania si nici nu stiu cum functioneaza renumitul Hartz IV, ajutor social care cuprinde nu doar „somerii de ultim grad”, ci si angajatii carora salariile mici nu le ajung pentru supravietuire.

Fac o scurta trecere in revista a modului in care se acorda ajutorul de somaj si asistenta sociala in Germania. Ajutorul de somaj se cuvine angajatilor ramasi fara loc de munca, ce au cotizat din fostul salariu la asigurarea de somaj. Acesta e acordat pe baza unei scheme de calcul a Agentiei de ocupare a fortei de munca (BA), in functie de intervalul de timp lucrat. Teoretic, ajutorul de somaj se da pe 12 luni (18 luni in cazuri de exceptie) sau pentru jumatate din timpii lucrati (ex.: la 20 de luni lucrate, se primeste ajutor de somaj timp de 10 luni). Calculul banesc se bazeaza pe media salariului din ultimele 12 luni, e cca 60% din  fostul salariu net.

Dupa trecerea perioadei de „somaj de prim rang” (Arbeitslosengeld I – ALG I), se acorda ajutor social, asa numitul ALG II, popular numit Hartz IV, dupa numele inventatorului conceptului care a stat la baza reformei pietei muncii germane in anii 2000. In 2007, Hartz a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare si plata a 576.000 de euro, in urma procesului de coruptie al Volkswagen, in care a fost implicat. Reforma lui Hartz a dus la liberalizarea pietei muncii in Germania, insa i se reproseaza ca a dat unda verde „negutatorilor de sclavi” -cum mai sunt numite firmele de angajare temporara si intermediere a fortei de munca-, ca si salariilor mici, de dumping.

Revenind la rata somajului si cifrele statistice ale BA. Din cercetarile pe care le-am facut, nu intra la calcul somerii inregimentati in programe de pregatire sau reconversie profesionala, si nici cei care fac uz de asa-numitele micro-job-uri, sau 1 Euro-Job. In ultimul caz, angajatul pe 1 €/h se face ca lucreaza intr-o perspectiva de viitoare angajare (caci aceasta are foarte rar loc), iar angajatorul se face ca-l plateste. Programul acesta de reintegrare profesionala are un efect mai mult psihologic si ii impiedica pe somerii de cursa lunga sa-si ia campii, dupa atata stat acasa.

Documentarea mea e sustinuta, printre altele, si de o analiza la tema aparuta in octombrie 2012, intr-o publicatie online a intreprinderilor mici si mijlocii, Deutsche Mittelstands Nachrichten, sub titlul „Germania: somajul real in septembrie la 11,9 procente”. Articolul a fost intens comentat si chiar completat cu informatii, de cititori. 

Astfel, se remarca faptul ca rata somajului de la agentia de munca „nu este altceva decat raportul matematic dintre numarul somerilor si cel al persoanelor apte de munca. Agentia indica, in septembrie 2012, 2.788.000 de someri. In acelasi timp, ea comunica faptul ca 5.089.000 de persoane apte de munca primesc ajutor social de rang I sau II. Cu aceasta cifra, ajungem la o rata a somajului de 11,9%“.

Motivele pentru care cca 2,3 milioane de asistati sociali apti de munca si care primesc ALG I sau ALG II nu sunt „tratati ca someri“ sunt mai multe (cifrele sunt luate din prima, respectiv a doua jumatate a anului 2012). Incepem cu „faptul ca se afla intr-un program de integrare pe piata muncii subventionat de Agentie sau de stat (889.000 de persoane).

Nu sunt luate in calcul nici persoanele cu salarii mici si care solicita, in completarea minimului de existenta, ajutor social (655.000 persoane). Precizarea mea: aceste persoane sunt numite in Germania Aufstocker, adica „majoranti“. Un exemplu: daca intr-o familie cu doua persoane angajate se castiga 1.000 de euro net, acestea mai pot solicita ajutor social de cca 400 de euro, pana la 1.400 euro, cat e minimul de existenta pe cuplu in Germania (cu chirie, intretinere, asigurari, mancare, haine, telefon, benzina si TV cu tot).  Daca exista copii sau formule familiale mai complicate, calculul il face Agentia in mod corespunzator.

In continuare, in analiza din publicatia germana se mai trec in revista si alt fel de „necontabilizati“ la rata de somaj: „asistati social care cresc copii, isi ingrijesc rudele, sau merg la scoala si nu stau la dispozitia Agentiei, pentru plasare pe piata muncii (630.000 persoane). Acestora li se adauga asistatii sociali care sufera de o boala care-i impiedica sa intre intr-o relatie de munca (248.000 persoane) si somerii de peste 58 de ani, carora timp de 12 luni nu le-a putut fi oferit un loc de munca cu plata asigurarilor sociale (235.000 persoane).

Iar persoanele fara ocupatie, care nu solicita ajutor de somaj sau social, nu sunt contabilizate in niciun fel. Unul dintre comentatorii articolului ii numeste „rezerva linistita“ si indica aprox. 1,2 milioane de oameni. Nu stim daca are dreptate, insa cifra pare plauzibila, caci stim si noi destui care se descurca cumva, fara sa ceara ajutor de la stat.

Concluzia autorului din Deutsche Mittelstands Nachrichten este: „Cauza cifrelor de somaj scazute, care sunt comunicate la nivel oficial, este pur si simplu definitia arbitrara a somajului in legile respective“. Am adauga ca legile le fac politicienii, iar interesul acestora este sa se prezinte electoratului intr-o lumina cat mai buna.













Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

7053 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Da dar pe de alta parte ... (Luni, 7 ianuarie 2013, 11:01)

    AnonimTM [utilizator]

    Acei oameni care nu lucreaza in tara asta deobicei "aleg" sa nu o faca pentru ca statul ii ajuta foarte mult. Daca te uiti pe piata muncii in Germania, se angajeaza in draci. Someri sunt doar in randul oamenilor fara studii superioare, pentru ca studiile superioare sunt "scumpe" in germania ... 600e / semestru in genere, adica cam cat in Romania la "cu plata" dar lumea prefera sa nu o faca ... pentru ca se poate trai bine si ca frizer, sau daca nu asistat social, si torni minim 3 copii - care deja te face mic boier din asistenta sociala, ca deh, facultate ar mai fi inca cativa ani de studii de care nimeni nu are chef. Germania are pe an ce trece 10% mai putini studenti, si firmele de angajare din Germania in domenii unde sunt necesare studiile superioare, pleaca in strainatate (inainte asteptau macar sa vina la ei) - sa aduca angajati, cum a fost anul trecut cu Spaniolii. Si statele care "dau" acei oameni sunt inconstienti. Defapt Germania face un deal bun, ia oameni pregatiti pe banii altor state ... pentru ca acele state nu-i motiveaza in nici un fel sa ramana ...
    Asa ca daca acei someri ar decide sa "faca studii superioare", ar putea usor rata somajului sa scada si mai mult - dar nu are nimeni chef daca se poate altfel. Vedeti problema cersetorilor in Romania, care multi, daca li s-ar oferi un Job de 10-12 milioane nici nu s-ar obosi ... atata fac in fata unei biserici cam intr-o saptamana ... de sarbatori poate chiar mai mult ...
  • +2 (2 voturi)    
    ce nu reise din articol... (Luni, 7 ianuarie 2013, 11:38)

    cco [utilizator]

    este ca germania (ca de altfel cam toate tarile europene nordice) a fost si ramane tara unde majoritatea oamenilor isi platesc cinstit taxele.
    din moment ce esti asigurat social si _ai platit_ taxele ai tot dreptul sa beneficiezi de ajutorul social.
    sunt de fapt banii tai platiti unei asigurari.

    ca platitor de taxe in germania, ceea ce NU mi se pare cinstit:

    - germania acorda prea mult ajutor tarilor ca grecia; de ce? ce rost are? sa fure aia acolo pe rupte?

    - exista oameni care vin in germania ca sa _profite_ de sistem. nu muncesc si nu platesc impozite dar: au asistenta gratuita medicala, iau ajutor de somaj, ajutor social pentru copii samd.
    • 0 (2 voturi)    
      Grecia (Luni, 7 ianuarie 2013, 12:46)

      Un Nene [utilizator] i-a raspuns lui cco

      Sa zicem ca esti o tanti, te cheama Angela si ai o tara cu buzunarele pline de bani aflate pe mainile a cateva sute sau mii de bogati dar cu cateva zeci de milioane de oameni care oracaie dupa bani. Ca sa ii faci fericiti pe amandoi, gasesti o tara de desculti care nu gandesc mai departe de peretii propriei case, ii imprumuti cu bani DAR LE VINZI PROPRIILE TALE PRODUSE (mai ales masini, pentru care mediteraneanul isi vinde si organele) si iti iei banii inapoi, ca munca milioanelor trebuie sa fie exportata ca sa nu plimbi banii dintr-un buzunar in altul. Si iata cum grecii au ajuns in calul troian, dar acesta e incuiat bine si cheia e la nemti.
      • 0 (0 voturi)    
        Inca o chestie (Luni, 7 ianuarie 2013, 13:12)

        Un Nene [utilizator] i-a raspuns lui Un Nene

        Macroeconomic, furtul nu exista, e doar o miscare de bani dintr-un loc in altul, ca e cu acte sau nu, nu conteaza, ce conteaza sunt banii ce intra si ce ies din tara aia. Antropologic vorbind, cine fura, fura ca sa cheltuie banul si nu sa doarma pe el si aici vine bucuria unui stat de tip lacusta: ca sa tragi rapid banii dintr-o tara, vii cu produse de lux si interlopii pun botul la asta. In plus daca vrei sa iei bani publici si sa ii versi in buzunare private, nu o faci la tine in tara unde sta garda geana ci prin republici bananiere care pentru un teanc de bani isi vand aia si parintii, intregi sau pe piese. Vezi de ex Rusia sau Romania, sau de ce in plina criza producatorii de masini de lux vand de rup: oamenii cu bani nu mai investesc (ceea ce inseamna ca locuri de munca nu se mai creeaza, zone intregi saracesc etc) iar cei ce nu au bani se chinuie mai abitir sa fure.
        Unii din voi ati putea spune ca da, e bine ca cheltuie si nu investesc pentru ca banii aia se duc tot la niste guri flamande, insa sa nu uitam de marja de profit care se baga in buzunare polarizate, putine la numar. E ca un reflux financiar, insa din pacate refluxul asta e pe toate tarmurile.
    • 0 (0 voturi)    
      da (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 0:06)

      Zina-AndreeaRabulea [anonim] i-a raspuns lui cco

      si asta e adevarat.....partea cu grecia oricum....nu am nimik personal cu ei sau cu stilul lor de viatza, dar sa minti in privinta criteriilor de aderare numai ca sa te ia in EU....asta mi se pare ceva grosolan
      liniutza a doua: asa e. marea majoritate a romanilo in germania profita de sistem "de ce sa nu cer daca am dreptul sa primesc". dar asa e romanul....egoist, profitor si...puturos de multe ori :P
  • 0 (0 voturi)    
    schema asta... (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 0:02)

    Zina-AndreeaRabulea [anonim]

    asa e....cum scrie in articol. dar cred ca nici o tzara nu plateste ajutor de somaj cuiva la infinit...deci nici alte tzari nu iau in calcul somerii de lunga durata...nici chiar romania. cate luni se acorda somajul in RO?ca banuiesc, si poate banuiesc corect, din momentul in care nu mai iei ajutorul de somaj, nici nu mai existi in lista de someri. plus, la cati din cei care ar avea dreptul li se aproba dosarul, fara a li se baga betze in roate pana se satura sarmanul om si renuntza ? somerii romani sau straini care pleaca din tzara lor in germania sa lucreze pt ca in tzara lor ar fi someri, in care statistica sunt trecuti?..logic ca al tzarii in care isi incearca norocul.
    deci...o tzara a carei populatie din cauza emigrarii scade, adica raman cam cei care nu pot pleca si cei care au de lucru.....atunci si rata somajului scade....
    indicatorii trebuie analizati in ansamblu. o rata a somajului comparativa de la o tzara la alta nu aduce nimik daca nu este apreciata in context cu ceilalti indicatori macroeconomici


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică