INTERVIU

VIDEO Comisarul european Dacian Ciolos despre cele patru mari probleme ale agriculturii romanesti: fiscalizare, organizarea fermierilor, comasarea terenurilor, colectarea si comercializarea productiei. Plus: ce impact va avea asupra Romaniei noua politica agricola a UE

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Miercuri, 13 februarie 2013, 7:53 Economie | Finanţe

Comisarul european Dacian Ciolos
Foto: Hotnews
Dacian Ciolos, comisar european pentru agricultura, spune intr-un interviu pentru HotNews.ro este important acum ca Parlamentul European sa ia o decizie rapida in privinta bugetului UE pentru 2014-2020, altfel pierderile pentru UE riscind sa fie mult mai mari. Ciolos a vorbit si despre agricultura Romaniei, enumerind cele patru mari probleme structurale care trebuie rezolvate: fiscalizare veniturilor, organizarea si asocierea fermierilor, comasarea terenurilor agricole farimitate, colectarea, stocarea si comercializarea productiei.
  • Vezi mai jos ce spune Dacian Ciolos despre starea agriculturii, despre noile impozite pentru persoanele fizice din agricultura, despre reforma Politicii Agricole Comune si despre MCV

Despre scandalul carnii de cal




Rep: Prima întrebare e legată de scandalul cărnii de cal, suntem în plin scandal la nivel european, un scandal paradoxal sa spunem pentru că nu avem până în momentul acesta niciun vinovat.

Dacian Ciolos: De obicei așa se întâmplă, e scandal până se află vinovatul, după care lucrurile se liniștesc…

Rep: … acum către cine se îndreaptă vinovăția?

Dacian Ciolos: Nu am datele precise pentru că eu sunt absent din Bruxelles de mai bine de o săptămână și nefiind portofoliul meu nu am informația direct.  Dar elementele pe care Comisia le are sunt de fapt elementele pe care le identifica autoritățile naționale de control și care urmăresc trasabilitatea pe sectorul agro-alimentar. Si sunt în general autoritățile sanitar veterinare. Ceea ce știu este că Comisia Europeană a cerut tuturor statelor membre cu potențială implicare în acest proces să facă verificările necesare pe baza elementelor care s-au identificat deja din sistemul acesta electronic de trasabilitate a produselor alimentare.

Pe măsură ce informațiile vor veni la Comisia Europeană și vor fi coroborate, de obicei Comisia Europeană informează și face public acest lucru, și va fi cazul și în această situație, știu că mâine după amiază (miercuri - n.red.) comisarul Tonio Borg, comisar pentru sănătate și protecția consumatorului, va avea o întâlnire cu câțiva miniștri ai agriculturii din statele membre implicate în acest proces. Comisia Europeană împreună cu președinția irlandeză a Consiliului de miniștri ai agriculturii a luat această inițiativă atât pentru a corobora informațiile provenind de la autoritățile naționale din diferite state membre, cât și pentru a vedea ce măsuri trebuie luate pentru a accelera acest proces de identificare de fapt a sursei acestei fraude.

Rep: Din informațiile pe care le aveți acum, din experiența acumulată, duc aceste lucruri către o potențială fraudă așa cum s-a discutat deja, grupuri criminale care fac în mod repetat acest lucru?

Dacian Ciolos: Da, elementele pe care le are Comisia Europeană în momentul de față arată clar că nu e o problemă sanitară sau de siguranță alimentară, pentru că carnea de cal este consumabilă, este comestibilă și chiar se comercializează pe piață. Este o fraudă în sensul că se înlocuiește carnea de vită care apare pe etichetă cu un alt tip de carne care apare în produs, total sau parțial. Din acest punct de vedere este o fraudă și este o înșelăciune, o înșelătorie vizavi de consumator. Un lucru care e important nu este dramatismul unei situații în care am putea avea o problemă de siguranță alimentară și de intoxicare, de îmbolnăvire a consumatorului din această cauză. Dar, sigur, e la fel, foarte important să dăm informația corectă consumatorului și consumatorul să fie sigur că a cumpărat ceea ce a dorit și ceea ce apare pe etichetă.

Rep: Vedeți vreun risc ca în urma acestui scandal, odată el rezolvat și identificați vinovații, să avem parte de inițiative de schimbare a legislației comunitare în ceea ce privește siguranța alimentară sau trasabilitatea, sau domenii din portofoliul dvs?

Dacian Ciolos: Nu, din portofoliul meu cu siguranță nu, pentru că e portofoliul comisarului Borg toată partea de trasabilitate alimentară. Comisia europeană a decis în urmă cu câțiva ani să separe partea de susținere a producției agricole de partea de trasabilitate și de control a producției pentru a evita conflictele de interese. Oricum, în momentul de față mi-e greu să mă pronunț până când Comisia Europeană nu are toate elementele ca să vedem care a fost sursa acestei probleme. S-ar putea să nu fi fost o problemă de performanță a sistemului, ci de modul fraudulos sau nu în care a fost folosit sistemul. Si atunci problema nu e să complexificăm sistemul și mai mult, ci să ne asigurăm că cei care trebuie să folosească sistemul o și fac și că autoritățile îndreptățite să urmărească folosirea corectă a sistemului fac acest lucru. Dar e încă devreme să mă exprim.

Rep: Si ultima întrebare pe tema asta, vedeți cumva și un iz electoral în tot scandalul ăsta?

Dacian Ciolos: Permiteți-mi să nu comentez acest lucru, cu atât mai mult cu cât nu am informațiile. Noi de obicei la Comisia Europeană încercăm să nu ne dăm cu părerea atâta timp cât nu avem niște lucruri precise pentru că ceea ce afirmăm noi are o forță suficient de mare ca să avem nevoie să fim siguri de ceea ce spunem înainte de a face anumite afirmații.


Despre Reforma Politicii Agricole Comune






Rep: Trecem la un subiect extrem de important, reforma Politicii Agricole Comune (PAC), o reforma pe care v-ați asumat-o. Ați declarat înainte de Consiliul European, in Der Spiegel, că nu veți accepta o reformă fictivă.

Dacian Ciolos: Da, am declarat de la începutul pregătirii reformei. Comisia Europeană a venit cu propunerea de reformă pentru că ea consideră că este nevoie de această reformă, e vorba de o reformă pentru 27, în curând 28 de state membre și nu doar pentru un stat membru sau altul. Și în măsura în care ne angrenăm în acest proces, împreună cu Consiliul de miniștri și cu Parlamentul, nu ne putem permite să facem o reformă doar de ochii lumii.

Rep: După tăierea bugetului PAC la Consiliul European de joi vineri, a fost înregistrată o scădere semnificativă…
Dacian Ciolos: Nu semnificativă. A fost o scădere de sub 10%, cred 6-7%, față de propunerea  Comisiei Europene și oricum o scădere pentru politica agricolă comună care este sub media scăderii totale a bugetului comunitar.

Rep: După această scădere, ce șanse mai vedeți pentru reformarea PAC-ului? Va fi un impediment major această scădere pe viitorul exercițiu bugetar?
Dacian Ciolos: Nu cred că va fi un impediment major. De ce? Pentru că alocarea pentru plățile directe și măsurile de piață sunt principalele măsuri de reformă, alocarea pentru această parte a politicii agricole comune a rămas practic aceeași cu alocarea din perioada actuală. Acolo unde sunt reduceri sunt în politica de dezvoltare rurală, unde oricum statele membre au o flexibilitate destul de mare în a utiliza această alocare. Și aici singurul impediment este că vor fi mai puțini bani pentru investiții în mediul rural, dar nu cred că reforma va fi afectată semnificativ pentru acest lucru atâta timp cât în plățile directe, practic alocarea s-a menținut.

Rep: Dincolo de aspectul financiar al acestei reforme, există și împotrivire politică, după cum scria și Der Spiegel, există grupuri de fermieri extrem de puternice care se împotrivesc, care nu vor punerea în practică a bugetelor acestei reforme, o agricultură mai verde, mai prietenoasă cu mediul, pe care dvs. o propovăduiți. Există țari, cum ar fi Germanial, care pare a avea un dublu discurs pe această temă, în sensul ca unii oficiali sprijină declarativ, dar in fapt mai degrabă se opun. Care credeti că este termenul cel mai realist pentru intrarea în vigoare a politicii agricole comune reformate?

Dacian Ciolos: Obiectivul nostru rămâne același, acela de a finaliza acordul politic pe reforma pana la sfârșitul acestui prim semestru din 2013, deci până în iunie, cel târziu în iulie, urmând ca în al doilea semestru al acestui an Comisia Europeană să vină cu partea de reglementare, de aplicare, în așa fel incât partea legislativă să fie pregătită pentru 1 ianuarie 2014 și deci statele membre să poată să înceapă pregătirea aplicării reformei, sa poată să ia deciziile necesare.

Vizavi de susținerea politică, vreau să vă spun, așa cum există - nu știu dacă pot să spun opoziție, există păreri diferite vizavi de conținutul reformei - există insa și o susținere politică consistentă pentru această propunere, ultima dovadă este votul din Parlamentul European, din Comisia pentru agricultură din Parlamentul European, unde dincolo de amendamentele de compromis pe care europarlamentarii le-au propus, scheletul reformei și elementele centrale ale acestei reforme au fost acceptate de parlamentari și vor fi parte din procesul de negociere cu Consiliul de Ministri.

Rep: Ce înseamnă practic pentru Romania noua politică agricolă comună pentru fermierii mari, pentru fermierii mici? Dați-ne trei exemple de impact major asupra agriculturii romanesti.

Dacian Ciolos: In primul rand această reformă va însemna o plata directă în creștere în anii următori. Atîta timp cat pentru alte state membre această reforma va insemna scaderea platilor directe, pentru alte state membre, din care face parte și Romănia, această reforma va insemna o crestere gradata a platilor directe.

Aceasta reforma va insemna si o simplificare a modului in care se acorda platile directe, mai ales pentru micii fermieri. În România, ca și în alte state membre, există un număr mare de mici fermieri, controalele care se fac pe teren sunt destul de complexe, cu un impact aducator de ceva pozitiv destul de redus dată fiind dimensiunea fermelor, si atunci am propus o schema simplificată de plată care va simplifica viata atat a administratiei publice, cât și a fermierilor.

Această reforma va insemna si o țintire mai buna a platilor directe catre categorii de fermieri care au nevoie mai mare de plăți directe, mă gândesc aici la tineri fermieri care se instalează în agricultură, ma gândesc la fermieri din zone defavorizate care in general au probleme mai mari.

Această reforma va insemna in acelasi timp si mai multă flexibilitate în a putea utiliza programele de dezvoltare rurală pentr nevoi de reformare, de retsructurare și de modernizare a agriculturii.

Rep: V-aș întrerupe aici pentru că vinerea trecută, după ce Consiliul European a cazut de acord pe bugetul exercitiului 2014-2010, ati avut o declaratie publică in care spuneați că e nevoie de strategii mai bine tintite pe dezvoltare rurală, adică exact acolo unde s-a înregistrat scăderea cea mai mare de buget. Ce înseamnă anume acest lucru, mai precis la ce vă referiți?

Dacian Ciolos: La o tintire mai precisa a prioritătilor. Noi am stabilit trei priorități la nivel comunitar:
  • securitatea alimentară din perspectiva nivelului productiei agricole și a calității producției
  • buna utilizare a resurselor natural din perspectiva resurselor solului, apei și a biodiversității
  • creșterea calității vieții în mediul rural.

Pornind de la aceste trei priorități va fi nevoie ca in programele naționale sau regionale de dezvoltare rurală, colectivitățile naționale și regionale să țintească mai bine prioritățile pe care le au de rezolvat, pentru ca banii fiind mai puțini, pentru a putea obține rezultate e nevoie ca aceste priorități să fie mai bine țintite.

Rep: Si cum va ajuta Comisia europeană comunitățile locale sau țările să facă acest lucru?

Dacian Ciolos: Prin oferta pe care o facem prin această reformă, pornind de la aceste trei mari obiective ale reformei, am stabilit șase priorități care vizează atât creșterea performanței atât creșterea performanței și a competitivității în agricultură prin, de exemplu, introducerea rezultatelor din cercetare și inovare mai mult în practică, prin organizarea serviciilor de consultanță, prin susținerea financiară a agricultorilor care pe lîngă producția agricolă integrează și practici agricole favorabile pentru mediu, pentru fertilitatea solului, a apei  șamd. pe partea de dezvoltare rurală și de investiții în infrastructură, printr-o cooperare mai bună între programul de dezvoltare rurală și programele de dezvoltare regională pentru a acoperi nevoile rurale nu doar din fondurile legate de agricultură și dezvoltare rurală, dar și din alte tipuri de investiții…

Rep:… fondurile de coeziune…

Dacian Ciolos: … o legatură mai bună între problematica economică a mediului rural și cea din mediul urban, această legătură urban-rural trebuie abordată într-un mod mai integrat. Toate acestea sunt elemente noi care vin în abordarea utilizării fondurilor europene și sigur toate aceste elemente puse intr-un context in care statele membre și regiunile vor avea o mai mare flexibilitate în a ținti aceste priorități, dar cu o presiune din partea Comisiei Europene pentru a avea priorități și a nu se dispersa pe foarte multe măsuri care complică atât procedurile cât și intârzie procesul de implementare a proiectelor.


Despre bugetul UE 2014-2020





Rep: Ne intoarcem la bugetul UE pe perioada 2014-2020, e strans legat si de reforma politicii agricole comune. Susțineti acest proiect de buget, credeti ca este corect?

Dacian Ciolos: Comisia europeana a sustinut proiectul de buget pe care l-a și propus, de altfel.

Rep: Care nu a fost luat în discuție niciun moment.

Dacian Ciolos: Care a fost luat în discuție și pe baza acestui proiect s-au propus ameliorări, s-au propus reduceri, șamd. In ce sens a fost luat în considerare, heading-ruile sau alocarile bugetare sectoriale sunt cele care au fost propuse de Comisie. Strategia de buget pe care a început discuția Consiliul a fost cea propusă de Comisie

Rep: Sumele au fost altele…

Dacian Ciolos: Sumele, sigur, au fost altele pentru că Consiliul a decis ca in conditiile de austeritate bugetară nu se poate suporta un buget atat de consistent cât l-a propus Comisia și atunci a propus reduceri, dar strategia bugetară e cea propusa de Comisie.

Din perspectiva mea e important să existe o decizie pe buget cat mai rapidă, pentru că o intârziere în decizia privind bugetul multianual inseamnă și o întârziere în implementarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune. Pierderile economice și sociale pentru Uniunea Europeană riscă să fie mult mai mari cu întârzierea implementarii acestor politici, decât prin faptul că e o reducere a alocării bugetare propuse de către Comisie.

Rep: Cu alte cuvinte credeți că Parlamentul European ar trebui să aprobe acest acord, acest proiect de buget?

Dacian Ciolos: Da, eu cred că e important să avem o decizie cat mai rapidă, desigur Parlamentul  European va avea un cuvânt de spus, cu siguranță își va exprima opiniile și probabil ca va fi și o discuție, o negociere cu Consiliul European, nu știu dacă asupra cifrei bugetului, dar probabil asupra flexibilității în utilizarea acestui buget, dar din punctul meu de vedere cred ca e important sa existe o decizie cat mai rapidă.

Rep: Avand in vedere pozitia statelor contributoare și această politică de austeritate de care vorbeați, credeti ca putea Romania sa obtină condiții mai bune in aceste negocieri?

Dacian Ciolos: E greu de spus si eu unul nu m-as hazarda intr-o astfel de discutie ex-post. O astfel de discutie ar fi putut fi utila cu o saptamana, două, trei, o lună înainte de Consiliul European când ar fi putut discuta România cum sa facă să obțină mai mulți bani. După ce faptul e împlinit cred că dacă energiile sunt concentrate pe astfel de discuții și nu spre modul cum trebuie sa se pregătească România pentru a absorbi banii pe care i-a folosit - și în treacă fie spus, o alocare mai mare decât în perioada bugetară actuală - și vedeți că și în perioada de buget actuală, absorbția este dificilă mai ales pe fondul de coeziune, deci dacă atenția și energia nu se focalizează pe cum să se pregătească autoritățile române să absoarbă acești bani, nu prea văd – dincolo de dezbaterea politică – nu prea văd utilitatea unei astfel de discuții.

Rep: Una din discuții după intoarcerea delegației României de la negocieri a fost legată de fondurile alocate pentru dezvoltarea rurală și plățile directe, existand acea flexibilitate 20-25% din sumele alocate sa poata fi mutate intre cei doi piloni. In opinia dvs, in ce parte ar trebui să meargă cu prioritate banii și de ce? cunoscând România cum o cunoașteți…

Dacian Ciolos: Cunosc România, dar nu pot sa ma substitui deciziilor pe care trebuie să le ia autoritățile din România…

Rep:… o decizie guvernamentală, evident…

Dacian Ciolos: … pana când nu există o decizie guvernamentală nu vreau să mă exprim din acest punct de vedere. Eu cred că dincolo de alocarea importantă pentru plătile directe, e nevoie si de fonduri pentru investiții și pentru modernizare. Si punandu-ma in locul unui fermier, care ar trebui sa cantareasca daca are nevoie mai mult de plăti directe sau de investitii, eu cred ca daca se prevede o tintire clară a priorităților in programul de dezvoltare rurala, o investitie acum in modernizare si in restructurare poate sa duca la o eficiență economică crescută, și deci o creștere a veniturilor fermierului respectiv pe termen lung, probabil mai mare decat daca acum s-ar creste la alocarea platilor directe si banii din plati directe  se duc intr-o directie sau alta, nu neaparat in modernizarea și restructurarea fermei respective.

Sigur ca platile directe sunt un sprijin direct pentru venitul agricultorului. Producătorul agricol poate să le folosească pentru investii in fermă, poate să le folosească pentru altceva, asta e principiul platilor directe. Pe cand alocarile din dezvoltare rurala se duc in investitii, dar si aici exista contestari câteodată ca procedurile sunt prea complicate si atunci mai bine sa avem bani pe plati directe pentru că absorbția e mai simplă si mai rapidă decât pe dezvoltare rurala.

Cred ca daca asta e problema, ar trebui lucrat pe simplificarea procedurilor din programul de dezvoltare rurala, dar eu cred ca e nevoie în continuare de investitii in modernizare  si restructurare in agricultura. Si aici principalul instrument este programul de dezvoltare rurală.

Rep: Vorbeați mai devreme de directiile pe care – la nivel european – ar trebui sa se mearga in ceea ce priveste dezvoltarea rurală. In ceea ce privește Romania va pastrati aceleasi directii, aceleasi sugestii, sau credeti ca e nevoie de ceva mai aplicat, de masuri specifice?

Dacian Ciolos: Probabil ca aceleasi sugestii se potrivesc, probabil doar ca ordinul de prioritizare poate sa fie diferit. Daca intr-un stat membru deja mai performant din punct de vedere al sectorului agro-alimentar prioritatea poate sa fie in promovarea produselor, diversificarea productiei agricole, probabil ca intr-un stat membru ca Romania e inca nevoie de infrastructura rurală, e inca nevoie de organizarea producatorilor, e nevoie de programe sau de subprograme care sa vizeze anumite sectoare specific sau anumite categorii de ferme in mod specific. Oricum, am spus-o si la Ministerul Agriculturii, nu e nevoie atat de mult de sfaturi de la Comisia Europeana, cat de o analiza aici, acasa și de o stabilire a prioritătilor aici, acasa care trebuie sa fie asumata.

Rep: Suntem de cinci ani în Uniunea Europeană, credeti ca la nivelul guvernului Romaniei, sau la nivelul autorităților din Guvern nu exista inca aceasta analiza, n-ar fi trebuit sa existe? Trebuie s-o asteptam acum in 2013?

Dacian Ciolos: Probabil ca exista, nu am avut ocazia să discut in detaliu, probabil ca exista anumite directii. Ele trebuie materializate si printr-o procedura care sa implice o consultare publică, pentru ca e vorba de o asumare politica, dar e important ca aceasta asumare politica sa fie dublată de o consultare publica si de o cunoastere a acestor priorități in randul celor care vor fi potentialii beneficiari. Da, suntem sau ar trebui sa fim în plin proces de elaborare a acestor perspective strategice, sunt lucruri care se misca deja, lucruri care se intamplă și la Ministerul Agriculturii, din cate am inteles si in alta parte, sigur ca vom putea sti mai precis cand vom vedea finalitatea formalizată.


Despre agricultura din Romania





Rep: Apropo de strategiile de la Ministerul Agriculturii, una din masurile tintite de acest guvern este gasirea de solutii astfel incat micii fermieri sa se comaseze. Credeti ca este o masura buna acum, in contextul reformei politicii agricole comune?

Dacian Ciolos: Da, e chiar o masura indispensabila, pentru ca nu poti vorbi de o restructurare a agriculturii fara o restructurare funciara si o comasare. E clar ca performanta în agricultura depinde bineinteles de calitatea sau valoarea adaugata si de calitatea produselor pe care le scoti, dar tebuie sa ai si dimensiune economica viabila si asta presupune si o comasare a terenurilor. Si chiar in politica agricola comuna vor exista instrumente care vor facilita acest proces de comasare.

Rep: Revenind la micii producatori, guvernul tocmai a introdus un impozit pentru persoanele fizice mici producatori, urmeaza sa apara cred si normele de aplicare, multi dintre ei au inceput sa se planga deja un impozit pe verticala, platesc deja un impozit pe teren, platesc impozite pe vacile pe care le au, platesc cardul de acces cu laptele in piata, platesc impozit pe profit. Cum vedeti dvs de la Bruxelles această chestiune?

Dacian Ciolos: Nu prea pot sa-mi exprim un punct de vedere detaliat pentru ca asta tine de politica de impozitare, si de taxare si bugetară a Romaniei. Ceea ce pot sa spun este ca din punctul meu de vedere, impozitarea ca instrument de scoatere la lumina, pe piata a productiei agricole e un instrument important pentru că fără această scoatere la lumina a productiei nu poti sa vorbesti de dezvoltare prin investitii si modernizare. N-are cum sa se duca un fermier la banca sa ia un credit, sau chiar sa ia fonduri europene daca n-are o minima contabilitate si daca n-are o idee minima despre cat cheltuieste si cat produce.

Daca politica de impozitare este un instrument pozitiv de stimulare a dezvoltarii economice, e un instrument util.

Daca politica de impozitare e vazuta doar intr-un mod restrans, doar de colectare la bugetul statului a unor taxe, fara ca nivelul acestor taxe sa fie corelat si cu potentialul actual si de dezvoltare a sectorului respectiv, atunci sigur cred ca e mai mult, risca sa fie mai mult o frana in dezvoltare. Nu pot sa va dau un raspuns pentru ca nu am acum toate elementele, dar cred ca  in paralel oricum, in paralel cu aceasta politica de impozitare, daca este dezvoltat si un program de sustinere a dezvoltarii economice a acestor ferme, nu poate sa fie decat benefic. Oricum in toate statele din Uniunea Europeana acolo unde exista agricultura performanta e o agricultura care produce la lumina pe piață, și nu la negru. Acesta e un element esențial.

Rep: Pe de alta parte Romania are o particularitate, si o știți foarte bine, aproape 40% din populație traiește în mediul rural, o proporție uriașă și mare parte din ea trăiește din agricultura de subzistență  și atunci e posibil ca unii, mulți din acești mici producători sa intâmpine probleme...

Dacian Ciolos: Sigur, tocmai de aceea probabil ca e nevoie și cred ca s-a ținut cont si de asta, de un anumit plafon de la care incepi sa faci impozitarea, nu poti sa faci pentru toti și pentru o categorie care s-ar preta, sunt capabili sa produca mai mult decat au nevoie sa consume.

Rep: Si pentru ca tot vorbim de bani cheltuiti corect, rapoartele curtii de conturi, ale auditorilor au aratat că, de multe ori, banii din plati directe se duc in zone care nu au nimic comun cu agricultura. In Romania cred ca au fost cluburi de vanatoare care au primit astfel de plati directe, în Germania cred ca a fost si un club de golf daca mi-aduc aminte bine, ce masuri veti lua sau ce masuri ati prevazut in noua politica agricola comuna pentru a limita la maximum aceste derapaje în cheltuirea banului comunitar?

Dacian Ciolos: Am prevazut in primul rând o definire a agricultorului activ pentru a putea orienta sustinerea financiara catre cei care au activități agricole active, si nu doar prin faptul ca au pamânt sau teren agricol si se numesc agricultori. Trebuie să si foloseasca terenul respectiv si printr-o definire a activității agricole, ca sa fie clar ce inseamna activitate agricola sau de intretinere a terenurilor, respectiv pentru mentinerea biodiversitatii, capacitătii productive   pentru a putea tinti mai bine...

Rep: Cu alte cuvinte nu vom mai vedea nici plati directe pentru terenuri virane, cum s-a intamplat adesea ?

Dacian Ciolos: Sigur, asta n-ar trebui sa se intample nici acum. Daca agentiile de plati, autoritățile de control si-ar face treaba si ar aplica chiar și reglementarile care exista acum, care poate ca nu sunt suficient de clare ș ide ferme, dar care exista deja, deci daca aceste reglementari s-ar aplica, n-ar trebui sa fie finantate terenuri virane pe care nu se intampla nimic.

Rep: Din punctul dvs. de vedere, acum la inceputul anului 2013, care sunt cele mai mari trei probleme pe care le are agricultura din Romania si pe care ar trebui sa le rezolve cumva in viitorul apropiat?

Dacian Ciolos: Aici cred ca daca intrebati cinci persoane, o sa aveti cinci puncte de vedere diferite pentru ca pentru fiecare pot sa fie prioritati ...

Rep: dar nici unul al comisarului european pentru agricultură...

Dacian Ciolos: ... eu nu pot sa ma exprim in calitate de,...sau nu pot sa ma exprim din punctul de vedere al comisarului european pentru agricultura

  • Din punctul meu de vedere, atat cat cunosc agricultura din Romania, cred ca aceasta problema de aducere la lumina a productiei agricole este un element - cheie pentru a vorbi de investire pentru dezvoltarea agriculturii
  • In al doilea rând cred ca problema organizarii producatorilor agricoli este – la fel – un element esențial pentru dezvoltarea in perspectiva a agriculturii, organizare cu caracter economic.
  • Problema funciara, a comasarii funciare si a eficientei utilizarii fondului funciar este o alta problema care cred ca trebuie rezolvata.
  • Problema colectarii si comercializarii productiei agricole este o alta chestiune care mi se pare importanta. Pentru ca nu e suficient sa faci valoare in camp daca valoarea respectiva nu este păstrată și remunerată pe piață. Asta presupune capacitati de stocare si de comercializare.


Despre MCV




Rep: Ultimul capitol al discutiei, MCV-ul. In ultimul raport, Comisia cere o procedură mai transparentă pentru numirile la șefia DNA și a Parchetului general. Suntem la jumatatea lunii februarie aproape, la inceputul lunii aprilie mandatul lui Daniel Morar la șefia Parchetului general expiră, dar procesul nu a demarat inca. Care e termenul rezonabil pentru Comisie, pentru finalizarea acestei proceduri?

Dacian Ciolos: Vreau sa va spun un lucru de principiu: nu cred ca putem vorbi de un termen rezonabil pentru Comisie, sau de dorinta Comisiei vizavi de un lucru sau de altul. E vorba de niste chestiuni de bun simt. In functionarea sistemului juridic, Parchetul are o importanta capitala, o importanta cheie. Au avut loc o serie de reforme pozitive care au fost mentionate clar de raport și de ultimele rapoarte. Pentru Comisie, din perspectiva responsabilitatii pe care o are Comisia privind acest mecanism de cooperare și verificare e important ca in aceste instituții sa poata sa fie menținut trendul de pana acuma în ceea ce privește calitatea actului juridic si a activitatii acestor structuri. Si atunci cu cat interimatul e mai scurt, cu cat deciziile sunt luate mai rapid intr-un mod transparent, cu atat mai bine pentru institutie și pentru sistemul juridic din Romania, nu pentru ce vrea sau nu vrea Comisia Europeana. Deci nu de dragul Comisiei Europene trebuie făcute lucrurile astea și aici eu sunt convins că și autoritățile din România au înțeles și înțeleg ca e vorba de interesul sistemului juridic din Romania.

Rep: Apropo de această asumare a autorităților române, ce credeti ca ar trebui sa scrie intr-o scrisoare daca liderii politici se vor decide sa o trimită omologilor lor europeni, ce ar trebui sa scrie in această scrisoare deschisă? Pentru ca s-a tot vorbit in ultima perioadă de o asumare a liderilor români.

Dacian Ciolos: Eu nu cred ca liderii politici din România au nevoie de recomandările din partea unui membru al Comisiei Europene despre ce să scrie sau sa nu scrie. Responsabilitatea politică va rămâne tot timpul clasei politice din România si aici e vorba doar de punerea in valoare a unor decizii sau a unor convingeri care există în clasa politică din România și de asumarea clară a acestor lucruri pentru a evita orice speculații și orice ambiguitate in privința acestor asumări. Nu am ce sfaturi sa dau.

Rep: Vorbeati de ambiguități: există la Bruxelles, la Comisia Europeană percepția unui dublu discurs din partea Premierului Victor Ponta, așa cum dă senzația aici, la București? Una spune pentru publicul intern, una spune pentru publicul extern.

Dacian Ciolos: Eu cred ca in aceasta privință preseșdintele Barroso a fost foarte clar totdeauna, atunci când a avut contacte directe cu Premierul Ponta, din acest punct de vedere n-am ce sa adaug mai mult. Comisia Europeana nu dorește să se substituie nici premierului, nici altui om politic din Romania și fiecare om politic are responsabilitatea declarațiilor pe care le face. Romania face parte din UE, există mecanismele prin care se poate comunica între Comisie și Guvern, va asigur ca toate aceste mecanisme sunt folosite și mai mult decât președintele Barroso a declarat clar n-am ce sa spun.

Rep: Aveți senzația sau temerea că, la un moment dat, MCV-ul ar putea să-și piardă din capacitatea sa de levier politic pe care o are acum pentru deciziile politice din România? De ce va pun această intrebare: ultimul raport pe justiție a fost întâmpinat cu destulă reticență de unii lideri politici de la București și au cerut Comisiei sa stabileasca un termen până la care va fi ridicată această monitorizare.

Dacian Ciolos: Eu cred că in măsura în care reformele...

Rep: Nu credeți că a obosit acest instrument?

Dacian Ciolos: Instrumentul ca atare nu știu dacă a obosit. Cred că  e important și pot să vă spun asta cu mâna pe inimă,  și pentru Comisia Europeană e la fel de important ca acest mecanism sa ajungă la finalitate și să-și îndeplinească  obiectivele cât mai rapid. Cred ca este cel puțin la fel de important pentru Comisia Europeană ca și pentru România. Depinde foarte mult de deciziile care se iau în țară și de modul în care aceste decizii își fac efectul în sistemul juridic din România. Din punctul meu de vedere, MCV-ul nu trebuie sa fie un mecanism politic sau mecanism de presiune politica. Romania e membra in UE, e parte în diferite instituții cu putere de decizie din UE si cred ca acolo trebuie să se exprime factorul politic sau daca există o discutie politică la acest nivel, in acele instituții astfel de discuție poate să aibă loc.

MCV-ul a fost decis de comun acord cu guvernul Romaniei, cu autoritățile din România, are niste obiective care probabil ca unele au evoluat in formulare in timp, dar in substanță acele obiective ramân aceleași și dorința Comisiei este cel puțin la fel de mare ca aceea a României de a ajunge la sfârșitul acestui mecanism, dar, sigur, indeplinind obiectivele pentru care el a fost creat.

Rep: Si daca nu se vor indeplini intr-un termen rezonabil ...

Dacian Ciolos: Permiteți-mi să nu mai speculez pe acest subiect, v-am spus tot ce cred ca era important de spus si de altfel si din discutiile directe care au avut loc  între autorități din Romania, nu numai guvernul Romaniei, dar si lideri ai parlamentului din Romania au avut discutii la Comisia Europeana, din sistemul juridic. Eu cred ca sunt deja o serie de cai de dialog pentru ca obiectivele pe care le are acest MCV sa fie clare si clarificate.​













Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

3377 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    agricultura... (Joi, 14 februarie 2013, 11:44)

    arthur_l [utilizator]

    probleme:

    fiscalizare veniturilor - pe persoana fizica e greu sa o impozitezi. taxele se pot strange cand merge la piata sau cand merge in targ.

    organizarea si asocierea fermierilor - este nevoie de un inginer agronom specilist presedinte de asociatie in fiecare comuna care in jurul lui sa atraga fermierii

    comasarea terenurilor agricole farimitate, - fiecare comuna stie cat teren arabil detine. se face o strategie pe harta comunei si inginerul agronom decide ce terenuri sunt cultivate si cu ce sunt cultivate, iar taranul care doreste grau dar i s-a cultivat locul cu prorumb sa i se dea grau ca si compensatie.

    se mai poate ca comuna respectiva sa ia in arenda terenurile de la persoanele varstnice pe 50 de ani si apoi sa il dea asociatiei, sau fiecare comuna care are cel putin 25% teren arabil sa fie sprijinita sa faca agricultura

    colectarea, stocarea si comercializarea productiei. - asta se poate face pe judet.

    riscuri si capcane.
    impozitarea terenurilor nelucrate cu foarte multi bani, ii face pe tarani sa acumuleze datorii si apoi sunt obligati sa vanda un hectar de teren arabil cu preturi de nimic.

    pamantul nu trebuie vandut.el poate fi dat in arenda pe 50, 99 de ani. dar NU IL VINDETI.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi