Austria, in pofida presiunii tot mai mari venite odata cu dezbaterea ce are loc cu privire la paradisurile fiscale si evaziunea fiscala, refuza in continuare sa-si relaxeze secretul bancar, in timp ce Luxemburg s-a declarat duminica dispus sa faca un pas in acest sens, scrie AFP.

"Pozitia Austriei ramane neschimbata", a explicat duminica pentru AFP Gregor Schutze, purtator de cuvant al ministrului austriac de Finante, conservatoarea Maria Fekter. Acesta a mai apreciat ca evenimentele recente nu ar trebui sa schimbe in viitor punctul de vedere austriac.

Austria si Luxemburg au fost pana in prezent singurele doua tari din Uniunea Europeana care au refuzat, in numele secretului bancar, sa transmita automat informatii cu privire la conturile rezidentilor UE de pe teritoriul sau, in urma cererilor judiciare.

Ministrii german si francez de Finante, conservatorul Wolfgang Schauble si socialistul Pierre Moscovici, precum si Comisia Europeana, au cerut ridicarea secretului bancar in cele doua tari.

"Cred ca acest lucru se va schimba, cu astfel de evolutii", a afirmat vineri ministrul german la postul public de radio Deutschlandfunk.

Omologul sau austriac, Maria Fekter, a sustinut in schimb ca vrea sa dea prioritate acordurilor bileterale, precum cele semnate de Austria cu Elvetia (in aprilie 2012) si Liechtenstein (in ianuarie 2013), o metoda pe care ministrul o considera "mai eficienta".

Aceasta permite "impozitarea acestor conturi, fara ca noi sa fim obligati sa ridicam secretul bancar", a explicat ministrul vineri, la Bruxelles: "Oamenii au dreptul sa aiba conturile de economii protejate, nu numai din punct de vedere monetar, dar si de un acces excesiv la acestea", cum ar fi in cazul unui schimb automat de informatii bancare, a adaugat ea.

Duminica, ministrul luxemburghez de Finante, Luc Frieden, a afirmat pentru un ziar german ca Luxemburgul este dispus sa-si reduca partial controversatul sau secret bancar, pentru a diminua evaziunea fiscala.

"Vrem sa intarim cooperarea cu autoritatile fiscale straine", a declarat ministrul pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, dupa criticile partenerilor din zona euro cu privire la practicile bancare distincte ale Marelui Ducat.

"Tendinta internationala merge spre un schimb automat de informatii bancare. Nu ne mai opunem categoric", a subliniat Frieden.

El a mentionat dobanzile platite clientilor straini drept exemplu de informatie ce ar putea fi transmisa tarilor de origine si a dat asigurari ca "Luxemburg nu se bazeaza pe clientii care vor sa mai economiseasca din impozite".

Frieden a declarat recent ca spera ca eventualii clienti financiari sa vina in Luxemburg "nu pentru a scapa de Fisc... ci pentru ca produsele si serviciile noastre sunt mai bine adaptate la nevoile internationale".

Cunoscut pentru fiscalitatea sa avantajoasa si secretul bancar, Luxemburg, unde sectorul financiar asigura o treime din PIB si din veniturile fiscale, a inceput sa intre in vizorul analistilor, in conditiile in care hipertrofierea bancilor a condus la criza din Cipru, salvat in extremis de la faliment.

Modelul economic al Marelui Ducat, unul dintre cei sase membri fondatori ai Uniunii Europene, este pus sub acuzare adeseori, alaturi de talia disproportionata a depozitelor persoanelor fizice si ale firmelor. Rata acestora depaseste 500% din PIB, mai mult si decat in Cipru.

Potrivit datelor publicate de autoritati, sistemul bancar luxemburghez numara 141 de banci din 26 de tari si 3.840 de fonduri de investitii ce opereaza in alte 70 de tari.