Economia cipriota va avea de suferit pierderi importante in urmatorii doi ani, dupa reducerea drastica a sectorului bancar impusa de creditorii internationali si un efort de economii de 13 miliarde de euro in urmatorii trei ani, potrivit unui document al troicii BCE-FMI-UE.
In schimbul unui credit de 10 miliarde de euro de la zona euro si FMI, Ciprul trebuie acum sa obtina fonduri suplimentare de doua ori mai mari decat cele sapte miliarde anuntate initial. In total, suma pentru salvarea insulei a ajuns de la 17 la 23 de miliarde de euro.
Ministrii de Finante din zona euro urmeaza sa se pronunte vineri, la Dublin, asupra ansamblului de masuri pe care Nicosia trebuie sa le puna in practica pentru a beneficia de ajutorul international si a primi o prima transa la inceputul lunii mai.
Planul prevede ca Ciprul sa primeasca 9 miliarde de euro de la zona euro, via fondul sau de salvare, si un miliard de la FMI. In contrapartida, ea trebuie sa contribuie cu 13 miliarde de euro, respectiv peste 75% din PIB-ul sau.
Majoritatea va proveni din restructurarea sectorului bancar, dar valoarea sa este acum de 10,6 miliarde de euro in loc de 5,8 miliarde anuntati initial.
Cea mai mare banca a tarii, Bank of Cyprus, este in curs de restructurare, iar cea de-a doua, Laiki, in curs de lichidare. Depozitele mai mari de 100.000 de euro de la Bank of Cyprus vor suferi o pierdere de pana la 60% iar cele de la Laiki vor ramane inghetate cativa ani, inainte de o eventuala rambursare catre clienti, odata ce banca va fi dizovata.
Restul banilor va proveni in special din privatizari, in valoare de cel putin un miliard, si din refinantarea unei datorii precedente, pentru aceeasi suma. Sunt prevazute majorari de impozite de 600 de milioane de euro si vanzarea de rezerve excedentare de aur de 400 milioane.
"Marirea spectaculoasa a costului programului subliniaza profunzimea problemelor cu care se confrunta tara si pune din nou sub semnul intrebarii chestiunea impactului viitoarelor salvari din zona euro asupra deponentilor si a creditorilor", apreciaza Jonathan Loynes, analist la Capital Economics.
In acest context, produsul intern brut al Ciprului urmeaza sa se contracteze foarte puternic timp de doi ani. Astfel, PIB-ul va scadea cu 8,7% in 2013 si cu alti 3,9% in 2014, inainte de a cunoaste o repornire timida in 2015 (1,1%).
In cazul in care situatia se va agrava, Nicosia "se angajeaza sa ia masuri suplimentare pentru a atinge obiectivele definite in cadrul programului de ajutor", subliniaza documentul.
Imprumutul pe care il va primi Ciprul va avea o puternica incidenta asupra datoriei publice: ea va atinge 109% din PIB in acest an, fata de 86,5% in 2012. Va urca apoi la 123% in 2014 si la 126,3% in 2015.
