Comisia Europeană a recomandat ca România să iasă din procedura de deficit excesiv. Dar citit cu atenție, raportul Executivului european despre România este motiv de ingrijorari reale, fiind o radiografie extrem de dura a realitatii economice si sociale - chiar daca ascunsa intr-un limbaj diplomatic sau tehnic, specific Bruxelles-ului. De altfel, raportul Comisiei Europene vine la o zi dupa declaratiile extrem de transante ale comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger, care a calificat Romania, Bulgaria si Italia drept "tari aproape neguvernabile", criticand totodata si apatia Frantei in fata reformelor necesare.

Majoritatea presei românești și, bineînțeles, oficialii statului au avut motiv de aparentă bucurie ieri, odată cu publicarea recomandărilor pentru România ale Comisiei Europene. România a scăpat de stigmatul procedurii de deficit excesiv – asta s-a putut citi și auzi peste tot. Au fost menționate și cele opt măsuri pe care Comisia le consideră necesare pentru dezvoltarea țării noastre.

Dar aproape nimeni nu s-a obosit să vorbească despre evaluarea stării în care se află România. De la Bruxelles, economia, sistemul de protecție socială și administrația publică sunt văzute cu totul altfel decât de la pupitrul televiziunilor. Enumerăm mai jos constatările din analiza Comisiei Europene. Concluziile sint evidente.

•     Sistemul fiscal românesc nu îndeplinește criteriile de conformitate. E vorba în special despre TVA și taxele aferente veniturilor salariale

•     Sistemul de pensii nu este sustenabil în actualul raport contribuabili-beneficiari

•     Țara are riscuri pe termen mediu din cauza cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației

•     Sistemul sanitar are mari probleme în a asigura acces universal și calitatea serviciilor medicale. Resursele financiare sunt utilizate ineficient, iar managementul este prost

•     Ținta de ocupare a forței de muncă în proporție de 70% până în 2020 este greu de atins

•     Politicile în domeniul pieței muncii nu pot fi implementate din cauza capacității administrative reduse a autorităților

•     Rata angajării tinerilor este una din cele mai reduse din UE (23,9% în 2012)

•     Proporția tinerilor neimplicați în piața muncii, educație sau formare profesională este extrem de ridicată (16,8% în 2012)

•     În 2011, 40,3% din populația României risca să ajungă în sărăcie sau excludere socială, cu două treimi mai mult decât media UE

•     Beneficiile sociale nu reușesc să reducă sărăcia din cauza acoperirii extrem de reduse

•     Rezultatele Strategiei Naționale pentru Integrare a Romilor are rezultate cel mult modeste

•     Legea Educației, deși adoptată în 2011, nu este operațională în totalitate nici astăzi

•     Rata de abandon școlar timpuriu este de 17,3% (2012), față de media europeană de 13,5%

•     România nu are un sistem de colectare de date care să monitorizeze abandonul școlar

•     Competențele din sistemul educațional nu se potrivesc cu cererile de pe piața muncii

•     Șomajul este mare în rândul absolvenților de învățământ superior, iar supra-calificarea este deja obișnuință

•     Administrația publică este caracterizată de un cadru legal inconsistent, care se schimbă frecvent prin OUG, cooperare inter-ministerială extrem de scăzută și birocrație excesivă

•     Rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune este de 13% (luna martie, 2013)

•     Productivitatea in sectorul industrial și de servicii este scăzută, mediul de afaceri este slab, iar investițiile în cercetare și dezvoltare foarte mici

•     România are nevoie de întărirea legislației privind proprietatea intelectuală

•     Concurența și eficiența din domeniile transporturi și energie sunt extrem de scăzute. Motivul principal: ineficiența și lipsa de transparență a companiilor de stat din aceste sectoare

•     Economia României este pe locul al treilea în topul european la consumul de energie. Față de media europeană, economia românească consumă de 2,5 ori mai multă energie. Clădirile din România consumă de 8 ori mai multă energie decât media UE-15