Premiul Nobel pentru economie a fost acordat americanilor Eugene Fama, Lars Peter Hansen si Robert Shiller, pentru studiile despre pietele financiare, scrie AFP.
Potrivit Academiei regale de stiinte a Suediei, premiul a fost acordat pentru "analiza empirica a preturilor activelor".
Daca este imposibil de prezis pretul actiunilor si obligatiunilor pentru zilele si saptamanile urmatoare, gratie lucrarilor lui Fama, Hansen si Shiller "este posibil de prevazut cursul general al acestor preturi pe perioade lungi de timp precum trei pana la urmatorii cinci ani", a adaugat Academia.
Cei trei laureati au pus bazele intelegerii preturilor activelor.
Fama a demonstrat in anii 1960 ca este iluzoriu sa faci previziuni pe termen scurt pe piatele financiare, atrenand o schimbare profunda a practicilor.
Schiller a descoperit in anii 1980 ca astfel de predictii sunt mai usor de realizat pe termen lung.
Hansen a dezvoltat ulterior o metoda statistica pentru a testa teoriile despre preturile activelor.
Nobelul pentru economie, denumit oficial "premiul Bancii Suediei in stiinte economice in memoria lui Alfred Nobel", este singurul care nu a fost prevazut in testamentul inventatorului dinamitei.
El a fost creat in 1968 de banca centrala a Suediei si a fost decernat pentru prima oara in 1969. Celelalte premii Nobel (medicina, fizica, chimie, literatura si pace) au fost atribuite pentru prima oara in 1901.
Premiul Nobel pentru economie este in valoare de 8 milioane de coroane (909.000 euro).
Cine sunt laureatii din 2013
- Eugene Fama
74 de ani, nascut la Boston, si-a obtinut doctoratul la Universitatea din Chicago, templu al economiei neoclasice, careia ii ramane fidel. Este unul dintre economistii cei mai citati de catre colegii lor pentru lucrarile "asupra relatiei dintre risc si randament si implicatiile sale pentru gestiunea portofoliului", potrivit universitatii. Alaturi de un coleg, Kenneth French, se afla la originea modelului care descrie randamentul actiunilor. Eugene Fama nu se fereste de practica, detinand un post de consultant la o societate de consiliere in investitii, Dimensional Fund Advisors. Are reputatia unui om de neclintit in convingerile sale liberale si, in 2010, intr-un interviu acordat pentru New Yorker, a sustinut ideea ca marea criza din anii 2008-2009 nu a avut la origine piata imobiliara, nici macar bulele speculative de pe piete, ci ciclurile economice. Se pronunta impotriva reglementarii publice.
Are patru copii si zece nepoti.
- Lars Peter Hansen
Nascut la Champaign, in Illinois (nordul SUA), 61 de ani, si-a obtinut doctoratul la Universitatea din Minnesota, in 1978. Din 1990 preda la Universitatea din Chicago. Matematician desavarsit, este un autor de referinta in econometrie, gratie unui model statistic pentru adaptarea agentilor economici in deciziile lor financiare la schimbarile de mediu. Neoclasic, a publicat patru carti, dintre care una alaturi de un Nobel in economie, Thomas Sargent. Dintre cei trei laureati din 2013, este cel mai discret mediatic si cel mai putin cunoscut.
Are un fiu.
- Robert Schiller
In varsta de 67 de ani, este cel mai cunoscut dintre cei trei, aparand in mod regulat la televiziuni. Profesor de economie si de Finante la Universitatea Yale, s-a nascut la Detroit in 1946. In 2011, este plasat intre primele 50 cele mai importante pesonalitati din lumea finantelor, potrivit Bloomberg. Dupa ce si-a obtinut doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT), s-a specializat in studiul pietelor financiare si al comportamentului diferitilor actori si a publicului fata de aceste piete. Pionier al finantelor comportamentale, el considera ca rationalitatea indivizilor nu este sistematica. Schiller a conceput un idex al preturilor imobiliare in Statele Unite, denumit Case-Shiller, si publicat in fiecare luna de agentia de rating Standard and Poor's. Acest indice a sustinut demonstratia sa potrivit careia sectorul financiar american a alimentat o bula speculativa si risca o catastrofa, care s-a produs efectiv in 2007-2008, in timpul crizei subprime. Cartea sa "Exuberanta irationala" (2000), al carei titlul relua o formula celebra a presedintelui Fed Alan Greenspan, a fost un mare succes de public.
1
4
